Ce știi despre muzica clasică de cameră? Prin ce e diferită de muzica de orchestră? L-am rugat pe pianistul Marcel Lazăr să ne explice mai bine.
Marcel face muzică de când era copil, primul său instrument muzical fiind fluierul. La 13 ani, și-a continuat studiile la Liceul de Muzică „C. Porumbescu” din capitală, unde a studiat pianul sub îndrumarea renumitei profesoare Gaiană Teseoglu. Apoi au urmat Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj, Universitatea de Arte „Mozarteum” din Salzburg și Universitatea Națională de Muzică din București. Astăzi, Marcel este student la Universitatea de Muzică și Arta Spectacolului din Viena și este unul dintre cei mai buni pianiști basarabeni în generația sa.
În perioada 27 august – 3 septembrie, în cadrul Festivalului Moldo Crescendo, fondatorul căruia este Marcel, nouă artiști care se numără printre cei mai talentați instrumentiști de muzică clasică din lume, vor oferi 5 concerte, cu plată și fără, publicului din Moldova: la Butuceni, Călărași și Chișinău. În acest an, Festivalul Moldo Crescendo a ajuns la ediția 7, intitulată #povești. Care e mesajul artiștilor și de ce formatul din această vară e unul deosebit, vă invităm să aflați în discuția de mai jos.
Marcel, știm că Festivalul Moldo Crescendo revine an de an acasă, în Moldova. Cu ce e diferită ediția 7 de celelalte?
Cred că diferența esențială este faptul că, pentru prima dată de când există Festivalul, muzicienii se adună și fac repetiții în același loc, și nu oriunde, ci la Butuceni, înconjurați de natură, de tradiții locale, într-un loc plin de istorie, de pitoresc, de lucruri extraordinar de frumoase. Deci dacă până acum ne vedeam doar la repetiții la conservator sau într-o altă sală de repetiții, atunci la această ediție a Festivalului noi vom locui împreună, vom lua mesele împreună și, desigur, vom repeta piesele tot aici. Acest lucru va contribui la crearea spiritului de echipă și comunitate. Evident că e mult mai interesant și util să petrecem mai mult timp între noi, muzicienii, nu doar atunci când suntem la instrumente, ci și înainte, și după asta, să comunicăm, să facem schimb de idei, de experiențe – lucru care, cu siguranță, va influența pozitiv și muzica noastră.
O altă diferență este că, pentru prima dată de când există Festivalul Moldo Crescendo, noi ajungem la Butuceni – o locație care deja e asociată cu muzica clasică, pentru că aici are loc, tradițional, festivalul Descoperă. Și noi ne-am dorit să avem ocazia să cântăm aici și sper să reușim să aducem publicului ceva frumos prin muzica noastră și de această dată.
Fiecare ediție a Festivalului Moldo Crescendo vine cu un anumit mesaj. Care e mesajul din acest an?
Ediția 7 are titlul #povești. Deoarece în această vară am invitat pe scena Festivalului artiști din străinătate, ideea de la care am pornit a fost ca aceștia să-și spună povestea sau impresiile despre Moldova înainte și după ce o vizitează pentru prima dată. După asta, am realizat că, de fapt, nu doar muzicienii străini au o poveste interesantă de spus, cât și muzicienii basarabeni care studiază în afară, pentru că e foarte special și diferit să revii acasă după 1 an de studii în străinătate și să vezi ce lucruri s-au mai schimbat, ce este diferit, să observi aceste mișcări de dezvoltare când revii – pentru că în aceste momente ele sunt cumva mai vizibile. Și, de ce nu, poveștile oamenilor, fiindcă toți muzicienii basarabeni, cei care s-au născut aici, cândva, împinși de ceva, au plecat din țară. Fiecare are povestea sa și ar fi frumos s-o aflăm.
Apoi, am realizat că și locurile în care vom cânta au o poveste frumoasă în spate. Butuceniul, care este la momentul actual una dintre cele mai importante atracții turistice rurale din țară, are în spate povestea fondatorului său, Anatolie Botnaru – o poveste care s-a născut din motivația și dorința lui de a transforma o bucată istorică de pământ într-un Eco Village, care păstrează cultura și tradițiile și care atrage, an de an, atâția turiști în Moldova. Iar vorbind despre cultură și tradiții, a fost imposibil să nu ne amintim de „Amintirile din copilărie” ale lui Creangă, de Păcală și alte personaje atât de îndrăgite din poveștile noastre românești.
Casa de Cultură din Călărași are un mozaic enorm de perete, care conține și el o istorie ce merită dusă mai departe în lume. Puțini știu că și Sala cu Orgă are povestea sa, clădirea Sălii cu Orgă a fost cândva o bancă, iar acum găzduiește concerte extraordinare de muzică clasică. Și compozitorii, piesele cărora le-am selectat pentru programul muzical al Festivalului din acest an, au avut fiecare o poveste mai puțin obișnuită, unii pe alocuri zbuciumată, lucru care se simte și în muzica lor. Pe toți și pe toate ne leagă o poveste de fapt. De aceea și titlul fiecărui concert e un joc de cuvinte, la baza căruia stă numele unei povești.
Care e programul muzical al Festivalului? Cu ce veți surprinde publicul de această dată?
De obicei, noi selectăm programul muzical odată cu artiștii. Și pentru că Moldova se poate mândri cu foarte mulți violoniști și cordari buni, noi punem accent pe coarde și pe repertoriul pentru coarde. În acest an, avem practic toate coardele în ansamblu: 4 viori, 2 viole, 2 violoncele și un contrabas, plus pian. Respectiv, având toate aceste instrumente, aveam libertatea de crea foarte multe combinații de piese pentru un ansamblu de muzică de cameră: de la cvartetul de coarde, care e cea mai comună formă de ansamblu de muzică de cameră, până la trio cu coarde, cvintete și, în acest an – octet – ansamblu mai complicat de adunat, pentru că acesta presupune în componența sa 4 viori, 2 viole și 2 violonceli.
Ce vom cânta? Multe piese frumoase. Octetul de Mendelssohn – o piesă extraordinară, care se cântă foarte rar deoarece e complicat să aduni 8 muzicieni foarte buni pe aceeași scenă, dar iată că noi am reușit. Vom cânta cvintetul cu pian de Dvorak, o piesă, iarăși, foarte frumoasă, și încă o piesă care merită neapărat menționată este „Păstrăvul” de Schubert, care se cântă, iarăși, mai rar, pentru că e greu să aduni un cvartet plus contrabas. Și încă o piesă pe care merită să o auziți în interpretarea noastră e „Souvenir de Florence” de Ceaikovski – sextet de coarde, o piesă care, din nou, se cântă rar, pentru că e complicat să aduni 6 instrumentiști buni pe o scenă.
Anume prin asta e diferită muzica de cameră de cea de orchestră, de exemplu. Spre deosebire de orchestră, unde ai 40 de oameni, din care 10 muzicieni pot fi buni, 20 – de un nivel mediocru și încă 10 nu neapărat extraordinari, și orchestra poate suna relativ bine, – la muzica de cameră toți muzicienii sunt soliști și toți trebuie să fie foarte buni și pregătiți foarte bine. Din acest motiv și piesele pe care le-am selectat în program sunt mai complicate, dar și de o componență mai mare pentru muzica de cameră – cvintet, sextet și octet.
De ce Butuceni?
Încă din 2020 ne-am dorit să avem o ediție de Festival în care să cazăm toți muzicienii într-un loc frumos, aproape de natură și de tradițiile noastre. Am căutat, o vreme, unde am putea organiza. Inițial, trebuia să fie o vinărie, dar nu a fost să fie. Cineva ne-a sugerat Butuceniul și ne-a pus pe gânduri, iar după ce am luat legătura cu domnul Botnaru și am văzut deschiderea lui extraordinară față de artiști și față de evenimentele pe care avem de gând să le organizăm, am decis că da, trebuie să mergem la Butuceni. E un loc foarte frumos, pe care fiecare ar trebui să-l viziteze cel puțin o dată în viață.
Simți că s-a schimbat ceva în lume și în muzică de când a venit războiul în Ucraina în februarie 2022?
Cred că principalul lucru care s-a schimbat este că oamenii circulă acum mult mai precaut în Estul Europei. Mulți muzicieni au avut zboruri anulate și li s-a dat orarul concertelor peste cap din cauza asta, respectiv, multe festivaluri se amână, se anulează sau agenda lor devine foarte nesigură fiindcă nu se știe ce se poate întâmpla de la o zi la alta. Și pentru noi a fost periculos să planificăm concertele, dar totuși am făcut-o. Se ajunge mai greu și mai scump în Estul Europei, în Moldova.
Un alt lucru pe care l-am observat este că s-au revizuit piesele muzicienilor ucraineni. S-a îndreptat mai mult interes și lumină spre creațiile ucrainenilor, au apărut câteva piese în repertoriul internațional, care nu erau până acum, și au început să fie invitați muzicienii ucraineni, li se dă o șansă artiștilor care vin din Ucraina și care, poate, până acum nu aveau așa susținere ca înainte. Și noi am invitat o colegă de a noastră pe care o cunoaștem de mult timp, Oksana Mukosii (violă). Ea ne-a fost alături și la prima ediție a Festivalului Moldo Crescendo. Povestea Oksanei e asemănătoare nouă, muzicienilor basarabeni care am absolvit școala în Moldova și am plecat la studii peste hotare. Și la ediția a 7-a, ne-am gândit că ar fi frumos, în semn de solidaritate cu Ucraina, să o invităm pe Oksana din nou pe scena Festivalului Moldo Crescendo.
Cum se dezvoltă proiectul Moldo Crescendo?
Aș spune că Moldo Crescendo se dezvoltă frumos. Noi continuăm să păstrăm standardele calității de muzică la un nivel cât mai înalt și suntem mândri de asta. În momentul în care mulți încearcă să facă proiecte cât mai comerciale, noi preferăm să facem, în primul rând, artă: să aducem cei mai buni artiști, să cântăm piese mai puțin cunoscute, să povestim despre ele. Acest fapt că noi reușim să păstrăm și să nu deviem de la misiunea noastră mi se pare un lucru frumos.
În plus, sper eu, că proiectul Moldo Crescendo, de la o ediție la alta, capătă tot mai multă credibilitate. Mă bucur că se vorbește de bine, despre faptul că evenimentele noastre sunt de calitate, că aducem pe scenă cei mai buni muzicieni, că reușim să organizăm concertele într-un mod neobișnuit, în locații mai puțin cunoscute, asta ne aduce și credibilitate în rândul sponsorilor, a Ministerului Culturii, dar și a oamenilor din Moldova. Pentru că atunci când am pornit proiectul 7 ani în urmă, asta ne-am propus de fapt: să aducem muzica de calitate mai aproape de oamenii de la noi de acasă.
Pe viitor, ne dorim să dezvoltăm în continuare proiectele social-educative Moldo Crescendo, să continuăm concertele inclusiv în localitățile din Moldova în care muzica clasică ajunge mai greu. Avem și câteva planuri mai mărețe, dar vă lăsăm să aflați despre ele pe paginile noastre de Facebook și Instagram. În cadrul Festivalului din acest an sunt planificate 5 concerte: la Butuceni, Călărași și Chișinău. Toate detaliile le găsiți pe www.moldocrescendo.com. Vă așteptăm, cu drag, la Festival.
