Istoria celor trei fete care ar fi fost hărțuite sexual de către un angajat al preturii Botanica continuă. A fost deschis un dosar penal în baza art. 173 din Codul Penal „hărțuire sexuală”. Două dintre victime au fost supuse în luna noiembrie 2022 unei confruntări în fața învinuitului și avocatului acestuia. Fetele spun că nu au fost informate că aveau dreptul să fie însoțite de un avocat. Astfel, cele două voluntare care au participat la confruntare s-au trezit singure în fața a trei bărbați: ofițerul de urmărire penală, învinuitul și avocatul acestuia.
Dosar penal pe numele lui H.
Pe 20 mai 2022, la o lună distanță de la publicarea articolului „Istoria unei hărțuiri sexuale nepedepsite? Cum un angajat al Preturii Botanica ar fi abuzat 3 voluntare”, a fost deschis un dosar penal pe numele lui H.. Asta s-a întâmplat după ce un deputat din Parlamentul Republicii Moldova a depus o sesizare la Procuratura Generală.
Ancheta penală a fost începută de către ofițerul Adrian Liulca, dar din motive de sănătate, acesta a fost înlocuit cu Vitalie Damir. Ofițerul de urmărire penală responsabil de caz a refuzat să ofere comentarii. Acesta ne-a direcționat spre serviciul de presă al procuraturii.
Confruntare și revictimizare
Iată ce ne-au povestit însă Irina și Denisa (n.red.: nume modificate pentru a proteja identitatea victimelor) despre confruntarea care s-a desfășurat recent. La sfârșitul lunii noiembrie 2022 cele două fete au fost chemate la poliție. Nu-și mai amintesc deja a câta oară merg acolo. De data asta, au fost chemate la confruntare cu cel pe care îl acuză că le-a atins în locurile intime. Confruntarea presupune că victima și făptuitorul sunt puși în aceeași încăpere pentru a susține sau infirma cele declarate anterior.
În general, asemenea confruntări sunt făcute din oficiu de către organul de urmărire penală sau la solicitarea participanților la proces. Articolul din Codul de Procedură Penală spune că „în cazul în care există divergențe între declarațiile persoanelor audiate în aceeași cauză, se procedează la confruntarea acestor persoane. Asta se face inclusiv cu persoanele ale căror declarații sunt defavorabile bănuitului, învinuitului, dacă este necesar, pentru aflarea adevărului și înlăturarea divergențelor”.
Asemenea confruntări nu sunt recomandate de către apărătorii drepturilor omului în cazurile de violență sexuală și violență domestică. Explicația este simplă: să nu fie revictimizate.
Denisa spune că simțea frică înainte de a intra în Inspectoratul de Poliție Botanica.
Singură, în prezența a trei bărbați
Fetele au mers la confruntare pe rând, prima fiind Irina. Conform relatării ei, ofițerul de urmărire penală, Vitalie Damir, a întrebat-o dacă cunoaște persoana din fața ei (adică pe H.), în ce circumstanțe s-au cunoscut și în ce relație sunt. Apoi spune că a fost întrebată despre acțiunile domnului H. față de ea în timp ce se aflau în centrul de refugiați.
Irina spune că a repovestit cum s-au desfășurat evenimentele. A repetat că hărțuirea a avut loc în ambele seri, că H. s-a comportat la început decent. Dar apoi a atins-o de mai multe ori fără consimțământul ei. Spune că a fost întrebată în detalii unde anume a fost atinsă, dacă a fost atinsă pe pulover sau pe piele.
După relatarea ei, ofițerul l-a întrebat pe H. dacă este de acord sau nu cu răspunsul și dacă nu este de acord, spune Irina. La care H. ar fi declarat că nu este de acord și că le consideră „niște aiureli”.
Irina spune că după ce a fost pusă să declare în detalii ce, cum, când și unde s-a întâmplat. A fost întrebată și dacă a consumat băuturi alcoolice. A primit întrebări similare și din partea avocatului lui H. Întrebată de ce nu s-a adresat la poliție în acea seară, Irina și-ar fi expus neîncrederea față de organele de drept. Conform Irinei, avocatul lui H. ar fi încercat să diminueze acțiunile clientului său, insinuând că nu a fost afectată.
Irina mărturisește că s-a simțit intimidată de întrebările primite, dar și de faptul că în cabinet se afla de una singură în prezența a trei bărbați. „M-ați constrâns”, i-ar fi spus Irina ofițerului.
Același scenariu
Denisa povestește că în cazul ei confruntarea ar fi avut loc după același scenariu: ofițerul și avocatul o întreabă mai multe aspecte, în timp ce H. este întrebat doar dacă este sau nu de acord și să argumenteze. Denisa spune că a fost rugată să povestească despre care au fost acțiunile lui H. la centrul pentru refugiați, dacă ea a consumat băuturi alcoolice. „A fost o singură acțiune. M-a atins la fund când stăteam pe scaun să înregistrăm niște refugiați. A zis că el doar își încălzește mâna”, ar fi spus Denisa. Și de data asta H. ar fi declarat că nu este de acord cu cele spuse de Denisa.
Și pe Denisa avocatul învinuitului a întrebat-o dacă a fost amenințată, șantajată sau intimidată. În afară de asta, spune că a mai întrebat-o, la fel ca în cazul Irinei, dacă a considerat minor sau important faptul că H. a atins-o.
Denisa mai spune că la această confruntare ofițerul de urmărire penală l-a întrebat pe H. dacă a văzut ca voluntarii, și anume Denisa și Irina, să consume alcool și ce fel de alcool.
„Atentat la starea psiho-emoțională a victimei”
Într-o analiză făcută de către centrul „La Strada” încă în 2017 despre practicile judiciare din Republica Moldova, se spune că confruntarea este făcută practic în toate cauzele penale unde părțile dau declarații contradictorii.
Specialiștii care au făcut studiul au remarcat că „victima este pusă în situația de a reda circumstanțele cauzei, iar făptuitorul doar să accepte sau nu cele declarate de victimă. Astfel se încalcă principiul egalității. Este inadmisibil ca victima să relateze circumstanțele cauzei în fața agresorului. Asta, în mod direct, reprezintă un atentat la starea psiho-emoțională a acesteia.”
Violeta Andriuța, avocată la Centrul de Drept al Femeilor, spune că „inițial, victimele nu au dorit să fie reprezentate de avocat, deoarece credeau că vor face față singure în interacțiunea cu sistemul de justiție. Ulterior, participând la confruntarea la care au fost învinuitul și avocatul lui, victimele au fost revictimizate prin caracterul întrebărilor care i-au fost adresate.
Modificarea legislației
În această situație, Violeta Andriuța susține și promovează ideea că victimele violenței sexuale și violenței în familie să refuze să participe la confruntare. Dar și să interacționeze cât mai puțin cu sistemul de justiție, eventual avocatul poate să le reprezinte fără participarea nemijlocită a victimelor la toate acțiunile procesuale.
În noiembrie Parlamentul a votat în lectură finală un proiect de lege cu scopul îmbunătățirii mecanismului de asigurare a drepturilor victimelor în cazul infracțiunilor privind violența sexuală și violența în familie. Printre aceste modificări se numără și posibilitatea victimei să refuze, în condițiile legii, confruntarea cu bănuitul, învinuitul, inculpatul. De asemenea, a fost modificat și simplificat articolul cu privire la hărțuirea sexuală.
Ce spune procuratura
Am solicitat reacția ofițerului de urmărire penală Vitalie Damir. Acesta a refuzat să facă un comentariu și ne-a direcționat către Procuratură. Procuratura municipiului Chișinău a respins solicitarea în care am cerut să ni se spună dacă confruntarea a fost făcută din oficiu sau la cererea învinuitului. Procuratura a calificat solicitarea de presă „neîntemeiată”. A menționat că „divulgarea prematură a informației ce conține cauza penală poate să afecteze negativ interesul organului de urmărire penală îndreptat spre stabilirea adevărului”.
Învinuitul H. nu a răspuns la telefon și nici la mesajul în care ne-am prezentat și am solicitat un comentariu pe marginea dosarului penal.
Ilustrație de Ecaterina Buruiană
