Despre evenimente, bugete, antreprenoriat și cucuie din business cu Nata Albot

Nata Albot este jurnalistă, antreprenoare, organizatoare de evenimente, mamă și femeie care inspiră alte sute de mii de mame și femei din Moldova și străinătate.

Nata cucerește prin modul ei de a vorbi sincer și adevărat despre lucruri care, de regulă, se retușează cu filtre pe Instagram. În acest interviu, am întrebat-o cum e să conduci o afacere și chiar mai multe, să organizezi cele mai mari evenimente din țară și să schimbi vieți. Și Nata a spus că e greu și imperfect, dar adevărat și util. Mai multe detalii – mai jos.

Atunci când îți vine ideea de a organiza un festival, tu te gândești că vrei să schimbi lucrurile, să faci ceva mai bine în Moldova sau cauți un echilibru financiar?

Crezul meu în tot ce întreprind este să aduc bucurie și lumină peste lucruri frumoase și să le ajut să crească. Pentru mine, întâi de toate, este important ca ceea ce fac să fie util și îmbucurător pentru oameni, și dacă asta mai aduce și o pâine, eu sut bucuroasă.

Echilibrul financiar este absolut necesar. Să faci lucruri bazate pe entuziasm sau, și mai grav, permanent umblând în buzunarul propriu e foarte descurajant și tăietor de creativitate. Eu sincer spun: nu am priză la sponsori și bugete mari. Eu tot timpul trebuie să mă zbat ca peștele pe uscat ca să fac rost de bani. Că sunt, poate, uneori mai neplăcută, mai incomodă, mie niciodată nu mi se dau ușor resursele financiare. Însă, eu am început să înțeleg de-a lungul anilor că există niște fluxuri financiare pe care ți le generează un anumit eveniment, pe care poți miza și puțin să le reglezi: dacă nu-ți iese de aici un pic – să iei de acolo un pic.

Să faci bani pe genul acesta de evenimente se poate, dar eu nu am făcut niciodată bani până într-atât, încât să fac din asta un business.

De aceea evenimentele se organizează prin ONG-ul „Klumea”, unde dacă se câștigă ceva în plus, se plătesc impozite și salarii. Dar, într-adevăr, de fiecare când văd o chestie care poate fi transformată în festival, eu mă gândesc că atunci când cineva ne întreabă despre ce e Moldova… eu descopăr dealurile cu levănțică și apoi toată țara se umple de ele. Organizăm IAmania și toată lumea începe să caute în garderobă ie. Eu sunt conștientă de impactul asupra minții oamenilor, asupra percepțiilor legate de țară

Dacă vorbim de artiști. Un artist este omul care creează. Cât de mult trebuie acesta să se gândească dacă arta lui va fi cumpărată, întrebată?

Eu cunosc o artistă care a descoperit ce anume place publicului și înțelege că are nevoie de o sursă de pâine și produce această sursă de pâine. Pe de altă parte, știe exact că are o direcție de creație care e de mai lungă durată, unde banii pot veni mai târziu, dar ea vrea să se dedice și freamătă cu gândul la acel proiect. Eu cred că, dacă artistul reușește să găsească acest echilibru, pentru că noi vorbim de extreme, dacă artistul reușește să găsească în el măcar un fir cât de subțire de antreprenor și să combine ceea ce place lumii cu ceea ce îi aduce lui/ei satisfacție, asta ar fi formula ideală și noi nu am vedea permanent artisul umblând cu mâna întinsă. Cu siguranță există și artiști bogați, dar mă gândesc că e destul să avem artiști suficienți, adică artiști care să producă atât cât au nevoie ca să aibă o viață decentă. Și asta poate fi învățat. Antreprenoriatul poate fi învățat.

Cât de important este ca un antreprenor să fie responsabil?

Foarte important. Dar hai să pornim de la faptul că antreprenorul este, în primul rând, un om. Fie el antreprenor sau persoană fizică, noi toți avem datoria de a fi responsabili. Această responsabilitate durabilă nu se cultivă la noi în niciun fel, nu se cultivă din școală: că ceea ce faci tu e baza a ceea ce o să devii în 10 ani, că acțiunile tale de azi lasă ecoouri pentru cei care vin după tine. Perspectiva de lungă durată în țara noastră lipsește în primul rând pentru că oamenii nu se văd trăind aici până la adânci bătrâneți. Când te vezi aparținând unui loc, îți pasă mai mult de el. Antreprenorii au responsabilitatea să asigure condiții de muncă etice, să manifeste multă grijă pentru echipă, să creeze business-uri necesare pentru societate. Să fie atenți la ceea ce au oamenii nevoie. Foarte puțini antreprenori din cei cu care eu comunic știu exact unde se văd peste 5 ani. Businessul transmis prin moștenire, pentru țara noastră mi se pare o formulă ideală, pentru că e o țară mică, unde totul se ține pe relații foarte strânse, lucru care și reține copiii acasă.

Dacă tot vorbim despre copii, crezi că copiii tăi vor deveni antreprenori?

Eu îmi doresc mult ca ele să devină antreprenoare. Și eu le spun că trebuie să fie conștiente că o anumită perioadă va trebui să fie angajate, dar la un moment dat va trebui să lucreze la realizarea visurilor proprii. Și la acel moment vor avea nevoie de skills-uri de management. După câțiva ani de business management, ca bază, copiii pot fi gata să fie și angajați, dar cel mai important, că la momentul în care vor ajunge să aibă propria afacere, vor avea mai puține cucuie ca mama lor. Și mai cred că există niște profesii care vor rezista în timp: vreau să cred că roboții nu vor avea creativitatea umană, de aceea e important să o sădim copiilor. La fel și marketingul. Mi se pare o profesie universală și eternă: atât timp cât oamenii vor consuma, marketingul va fi o profesie necesară. Dar cel mai important este să avem grijă de sănătatea mintală a copiilor noștri. Din sănătate emoțională vine și flexibilitatea.

Cât de pregătiți crezi că sunt producătorii locali pentru o platformă de comerț online?

Atunci când am trecut în online cu proiectul From the Heart, nu eram încântați de felul în care era perceput comerțul online în Moldova. Noi înțelegeam că o să ne ia foarte mult timp ca să cultivăm în oameni înțelegerea a cât de ușor e asta și cât e de comod. Pentru că în străinătate așa oamenii trăiesc. De asta, inițial, noi încercam să mergem pe 2 pieți: locală și diaspora. În pandemie ne-am focusat mult pe diasporă. De ce? Pentru că oamenii nu puteau ajunge acasă. Acesta a fost primul lucru care i-a făcut pe ei să caute posibilitatea de a cumpăra online cadouri, produse locale, sau pur și simplu să cumpere pentru că vor să susțină.

În al doilea rând, oamenii au cultura cumpăratului online: ei nu se tem să introducă datele bancare, PIN-urile, ceea ce în Moldova nu-i. Aici încă există această neîncredere în oferirea datelor. În al treilea rând, oamenii au încredere în serviciul Clientelă: ce fac eu dacă mie nu-mi place produsul? Știi că în Moldova există mari riscuri să-ți spună „nu mă interesează”. Desigur, asta nu înseamnă că toți fac așa. Noi, la From the Heart, avem un Client Service impecabil. Eu, cu mâna pe inimă, pot să spun tuturor că ceea ce am reușit noi la capitolul Client Service să facem este una din monedele noastre de schimb, pe lângă comoditatea pe care am creat-o.

Și cred că acesta este lucrul pe care trebuie să-l adopte antrepenorii noștri sau să refacă dacă el șchiopătează: pentru că atunci când clientul tău știe că dacă nu-i place produsul, noi îl schimbăm, îl întoarcem, facem refund, îi dăm un bonus, îi dăm un cadou, deci noi nu rămânem cu clientul nemulțumit pentru că, astfel, noi putem să-l pierdem. Astapoate fi o pierdere mică financiară, dar e un câștig imens de relații de fidelitate cu clientul. Dacă lui o dată o să-i placă cum te-ai purtat cu el, el o să revină și o să revină. De asta, încurajez antreprenorii să nu se teamă să piardă sume de bani: ele vin și pleacă, iar clienții dacă pleacă – ei nu se mai întorc.

* Interviul integral în format video îl poți urmări pe YouTube.

Dacă ești femeie cu o idee de business sau ai deja o afacere la început de drum și ai nevoie de îndrumare, intră în Ellevator. Women Accelerator – programul de accelerare a afacerilor conduse de femei și tineri din Moldova și Ucraina.

Înscrierile sunt deschise până pe 7 aprilie pe următorul link, iar participarea este gratuită: https://yepmoldova.org/ellevatorprogram.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.