De ce a votat bine diaspora din Dublin și ce idei pot prelua alte secții de vot pentru turul II

După finalizarea primului tur al alegerilor parlamentare din 1 noiembrie 2020, atenția tuturor s-a îndreptat, organic, asupra diasporei. Asta pentru că oamenii au ieșit la vot într-un număr record, comparativ cu 2016. Mulți au stat în rând în cozi imense ore întregi, în ploaie și frig, sau au parcurs km buni, pentru a vota.

În Irlanda, unde locuiesc eu, 7065 de oameni au participat la alegeri. Nu exista un număr exact al moldovenilor care locuiesc aici, ca să înțelegem clar dacă 7065 reprezintă un procent mare sau mic. Ambasada Moldovei în Irlanda s-a bazat pe cifrele din anul 2016, atunci când a estimat numărul de alegători (atunci, doar 3000 de oameni au votat, iar alte zeci au rămas fără buletine de vot). Ce a fost surprinzător pentru mine, dar și mulți oameni care au urmărit mersul alegerilor, e modul în care au fost organizate alegerile. Asta vine în contextul în care doar cu câteva zile înainte, Irlanda a anunțat că introduce (din nou) restricții severe pentru următoarele șase săptămâni. Oamenii nu au dreptul să părăsească casa decât pentru cumpărături absolut esențiale și pentru activitate sportivă, în raza de 5 km. Întrebarea pe care și-a adresat-o fiecare moldovean atunci era „și eu cum votez”?

Am vorbit cu Mariana Verdeș, o tânără avocată din Dublin, dar și cu Larisa Miculeț, ambasadoarea Republicii Moldova în Irlanda, și vă spun cum a fost și ce pot învăța alte misiuni diplomatice de la noi din experiența de organizare a alegerilor în Dublin.

Logistica și organizarea

Royal Dublin Society (RDS) a fost o alegere bună ca loc pentru deschidere a biroului electoral, crede Mariana. „Este aproape de centru, are parcare și este accesibilă pentru transport public”. RDS este unul dintre cele mai cunoscute locuri de desfășurare a evenimentelor din Irlanda, devenit legendar de-a lungul celor 289 de ani de activitate.

Larisa Miculeț, ambasadoarea Republicii Moldova în Irlanda, spune că pregătirile pentru acest scrutin au fost începute încă din luna iunie 2020. „Îngrijorarea noastră era un potențial număr mare de votanți. Ne bazam pe cifrele din 2016 și presupuneam că vom avea 6000 de persoane”.

S-au respectat măsurile de siguranță, în condiții extreme de pandemie

„Am fost toți informați să purtăm mască, să avem pixul nostru pentru a semna și mănuși pentru momentul când punem ștampila. Știu că în timpul zilei au fost episoade când s-a adunat mai multă lume și a fost necesar să aștepte, dar știu că nu a durat mai mult de o oră, o oră jumătate. Tot timpul am păstrat distanța de alții și m-am simțit la rândul meu protejată”, zice Mariana.

Colaborare eficientă cu autoritățile locale și cu voluntarii din diasporă

Oficialii de la Dublin le-au cerut să caute un mecanism eficient, iar toata echipa ambasadei, formată din patru persoane, împreună cu reprezentanții diasporei, s-a mobilizat. „Noi am înțeles preocuparea autorităților irlandeze și ne-am asumat o responsabilitate imensă, pentru că nu vrem să aducem vreun prejudiciu. Și din partea lor a fost un act de curaj, iar decizia de a ne permite organizarea alegerilor a fost luată la cel mai înalt nivel”, a mai subliniat ambasadoarea. Potrivit ei, ambasada a comunicat cu diaspora prin Facebook.

„Oficialii irlandezi ne cereau să avem staggering voting, adică limitarea numărului alegătorilor care se află concomitent în incinta secției de vot, pentru a evita aglomerația. Asta a fost provocarea cea mare și una dintre cele mai dure cerințe. Este o măsură fără de precedent. Nicăieri în Europa nu a mai fost așa. Alternativă nu era, decât aceea de a nu avea alegeri deloc”, declară Larisa Miculet, iar „alegeri deloc” nu a fost o soluție.

„Am apreciat faptul că Ambasada a cooperat cu autoritățile irlandeze, pentru a facilita procesul, chiar dacă suntem în nivelul 5 de restricții din cauza pandemiei. Eu am ajuns la secția de votare la ora 8:40 dimineața și am văzut un rând de minim 70 de oameni. Asta m-a speriat un pic, am crezut că o să stau mult timp. Totuși, într-un singur spațiu erau 3 secții de vot. Peste 20 de minute, ieșisem din secția de votare”, zice Mariana.

Pe 6 noiembrie autoritățile irlandeze au aprobat și desfășurarea turului II al scrutinului.

Spiritul civic și patriotic, iar al doilea scrutin – mai bun

Larisa Miculeț a mai adăugat că oficialii irlandezi au semnalizat mici lacune în procesul de organizare: rândul era prea mare (de exemplu dimineața), uneori nu se respecta distanța socială, unii nu purtau mască de protecție când așteptau afară.

„Rugăm diaspora să răspundă cu același respect cu care au acționat și autoritățile irlandeze, ei au demonstrat respect față de Republica Moldova și față de votanți”, a adăugat ambasadoarea.

În al doilea scrutin, vor fi mai mulți voluntari și mai multe resurse investite. Ambasadoarea a mai specificat că se așteaptă la 1000 de votanți mai mulți pe 15 noiembrie. Un pericol real în procesul electoral în al doilea scrutin ar putea să îl reprezinte măsurile de securitate impuse de mai multe țări (Marea Britanie, de pildă, a reintrodus restricțiile începând cu 5 noiembrie).

Pe lângă celelalte lucruri făcute bine de oficiali, Mariana spune că și decorul a contat. „M-am simțit foarte mândră să văd steagul moldovenesc bătând în vânt alături de drapelul irlandez la intrarea în secțiile de votare. O să merg la vot în turul doi din plăcere”.

Locuiește în Irlanda de cinci ani. A făcut cafea și a descleiat gume de mestecat de sub mese la Starbucks, iar în ultimii 3 ani a lucrat la eBay cu vânzătorii din Europa de Est. A fost ok la joburile astea, dar cel mai tare îi place să scrie.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.