Connect with us
"
"

Istorie

Cum șeful statului „ponegrește” memoriile basarabenilor. Ce știm despre 24 august

Publicat

pe

PE SCURT

Pe 23 august se împlinesc 80 de ani de la semnarea Pactului Molotov-Ribbentrop şi a Protocolului adiţional secret care a declanșat cel de-al Doilea Război Mondial. 24 august 1944 este ziua în care trupele sovietice au cucerit oraşul Chişinău și au preluat controlul asupra întregului teritoriu dintre Prut și Nistru. Această zi era considerată de propaganda sovietică ca „ziua eliberării Moldovei de sub cotropitorii fascişti germano-români”.

Potrivit unor intelectuali din Republica Moldova, Igor Dodon „urmărește să ponegrească memoria miilor de basarabeni care au devenit victime ale administrației sovietice de ocupație”.

PE LUNG

Sub egida președintului Republicii Moldova, Igor Dodon, se organizează în perioada 23-25 august mai multe evenimente de celebrare a 75 de ani de la eliberarea Chișinăului în cadrul Operațiunii Iași-Chișinău”.

Astăzi am convocat o ședință de lucru în cadrul căreia am discutat detalii cu privire la organizarea, în perioada 23-25…

Geplaatst door Dodon Igor op Dinsdag 13 augustus 2019

Din istorie

Potrivit istoricului Anatol Petrencu, la 23 august a. c. se vor împlini 80 de ani de la semnarea Pactului Molotov-Ribbentrop şi a Protocolului adiţional secret, documente prin care cele două tiranii ale timpului – Germania nazistă și Uniunea Sovietică comunistă – și-au împărţit sferele de influență în Europa Centrală și de Sud-est. Între altele, în cârdăşia secretă sovieto-nazistă a fost vizată şi România. În linii generale, Pactul Molotov-Ribbentrop a aprins lumina verde în declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial, cea mai mare și sângeroasă conflagraţie din istoria omenirii.

La 28 iunie 1940, în bună înţelegere cu Germana hitleristă, URSS a anexat Basarabia, nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa, promovând în aceste teritorii politici represive împotriva populaţiei, organizând acțiuni de naționalizare, sovietizare, deznaționalizare, deportare etc.

Pe 24 august 1944, în toiul operațiilor militare din cel de-al Doilea Război Mondial, URSS a reanexat teritoriile, ocupate în iunie 1940, reluând vechea politica criminală de represiune și deznaţionalizare, la care s-a adăugat forme noi de persecuție împotriva populației civile: înfometarea (1946-1947), deportarea în masă (1949, 1951) şi altele.

Între 16 martie şi 23 august 1944, în teritoriile ocupate de sovietici, populaţia locală a fost constrânsă să hrănească militarii Armatei roşii, fapt ce a condus la o serioasă penurie de produse alimentare (în august 1944). Aflați sub ocupație militară străină, băştinaşii au fost mobilizaţi la munci forțate, primejdioase pentru viața şi sănătatea lor. În condiţii de bombardament aproape permanent, populația civilă a fost impusă să repare drumurile, să restabilească căile ferate, să curețe albia Prutului de „munţi de cadavre, ce împiedicau curgerea apei”.

Conform Deciziei Consiliului Comisarilor Poporului al RSS Moldoveneşti din 29 aprilie 1944, bărbaţi, femei şi copii din raioanele Orhei, Susleni, Criuleni, Bravicea au fost mobilizați la operațiunea de anihilare a minelor, instalate de trupele germane şi române în retragere. Oamenii erau impuşi să se prindă de mâini unul cu altul şi să meargă pe câmpul minat. În urma exploziilor, cei care călcau pe mine erau ucişi pe loc. Doar în raioanele Corneşti şi Ungheni, în urma acestei operațiuni, au murit sau au fost rănite 377 de persoane civile, basarabeni. Din „rațiuni umaniste”, cei grav răniți erau împuşcaţi de trupele NKVD, astfel fiind „eliberaţi” de chinuri.

În vara anului 1944, din preajma liniei frontului au fost evacuate 71 461 familii, care numărau în total 263 777 de persoane. Stăpâni în gospodăriile populației evacuate au devenit cei cu arma în mână. În general, în timpul operațiilor militare din primăvara-vara anului 1944, a avut mult de suferit întreaga populație din Basarabia.

Igor Dodon a supărat din nou unioniștii.
Cum reacționează aceștia la aniversarea „eliberării Moldovei de fascism”

Ziua de 24 august 1944, zi în care trupele sovietice au cucerit oraşul Chişinău și sovieticii au preluat controlul asupra întregului teritoriu dintre Prut și Nistru, era considerată de propaganda sovietică ca „ziua eliberării Moldovei de sub cotropitorii fascişti germano-români”, poziție la care s-au raliat și autoritățile RSS Moldovenești.

În realitate, după această dată, în acest spațiu a fost restabilit regimul totalitar sovietic comunist, a fost reluat procesul de comunizare a teritoriului dintre Prut şi Nistru, de persecutare a valorilor naționale, de anihilare a tuturor valorilor democratice, a drepturilor și libertăților populației locale.

Ziua de 24 august 1944 a pus începutul marii tragedii a basarabenilor, a pus începutul celei de-a două ocupaţii sovietice a teritoriului dintre Prut și Nistru. Imediat după instalarea autorităților sovietice, Basarabia a devenit o zonă de livrare a cărnii de tun pentru front.

În vara-toamna anului 1944, în Armata Roșie au fost mobilizați 265 281 bărbaţi, aceștia fiind trimiși în cele mai periculoase sectoare al frontului. Peste 50 000 din ei nu s-au mai întors acasă la familie. Un alt lot de bărbaţi, de regulă, de alte etnii (găgăuzi, ucraineni, rromi etc.), dar şi români, au fost trimişi la munci istovitoare la întreprinderile industriei grele din Federaţia Rusă sau la extras cărbune în minele din Donbass. De fapt, după 24 august 1944, întreaga populație a Basarabiei a cunoscut un adevărat dezastru politic, economic, social și uman.

Optică sovietică asupra
semnificației zilei de 24 august 1944

Istoricul Ion Negrei, Alecu Reniţă, ex-deputat în primul Parlament al Republicii Moldova, Daniela Vacarciuc, istorică,  Zinaida Boloboceanu, interpretă, Vasile Costiuc, preşedintele Partidului Democraţia Acasă, istoricul Anatol Petrencu și poetul, membru-corespondent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei Nicolae Dabija au anunțat despre desfășurarea mitingului comemorativ într-o conferință de presă.

Cei menționați mai sus se întreabă: ce eveniment, ce fapt istoric de importanță națională intenționează să celebreze președintele Igor Dodon, în ziua de 24 august 2019, prin organizarea unor manifestări fastuoase, inclusiv a unui concert grandios în Piaţa Marii Adunări Naţionale? Răspunsul nostru este că prin organizarea acestor acțiuni necugetate Igor Dodon urmărește, pe de o parte, să ponegrească memoria miilor de basarabeni care au devenit victime ale administrației sovietice de ocupație și, pe de altă parte, dorește să proslăvească, să elogieze regimul sovietic care a fost instaurat în Basarabia după operațiile militare din vara anului 1944.

În calitatea noastră de oameni de știință și cultură, profesori, cercetători în domeniul istoriei susținem că nu există niciun temei istoric, nemaivorbind de cel moral, ca în această zi să se organizeze manifestări propagandistice zgomotoase. La baza convingerii noastre stau documentele istorice, declarațiile martorilor oculari, precum și rezultatele cercetărilor istoricilor străini și locali. Îndemnăm autoritățile Republicii Moldova se renunțe la optica sovietică asupra semnificației zilei de 24 august 1944, să se abțină de la organizarea show-urilor propagandistice și să se ralieze la valorile civilizației europene, care pun preț pe libertățile și drepturile omului. Vorbind la modul general, în ziua de 24 august 1944, basarabenii au fost privați de drepturile și libertățile fundamentale, populației dintre Prut și Nistru impunându-i-se modelul inuman sovietic de organizare socială și politică.

Pe 23 august va avea loc un miting comemorativ în Scuarul Europei din Chişinău. Evenimentul va începe la ora 12:00.

Politică

Ce se întâmplă în Belarus? De ce se teme ultimul dictator din Europa?

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Dictatura lui Alexandr Lukașenko, președintele Belarusului, s-ar putea încheia după alegerile prezidențiale din 9 august, susțin mai mulți experți politici din întreaga lume care urmăresc campania electorală din singura țară din Europa care are în frunte un dictator. 

Alexandr Lukașenko conduce țara deja de 26 de ani, timp în care a instaurat cenzură, dictatură și reguli pe care oamenii se tem să le încalce, ca să nu fie arestați. De multe ori, OSCE l-a învinuit pe Lukașenko pentru încălcarea drepturilor fundamentale ale omului, iar cele cinci scrutine electorale la care a câștigat cu o diferență enormă nu au fost recunoscute de OSCE, precum și de SUA, declarându-le alegeri falsificate. Cu toate acestea, Lukașenko continuă să-și construiască imperiul, pe care-l percepe ca propria gospodărie. A schimbat Constituția, astfel asigurându-se cu și mai multe împuterniciri care să-i permită să desființeze Parlamentul, ca să fie ales unul nou. Ceea ce a și făcut de multe ori, înlăturând opoziția și înaintând în funcții de conducere persoane loiale lui. Cu toate acestea, oamenii se pare că îl respectau și nu se opuneau, iar cei care se pronunțau împotriva lui erau arestați sau amenințați. 

PE LUNG

Situația a luat o altă întorsătură, însă, când cu câteva săptămâni înainte de alegeri Comisia Electorală Centrală (CEC) din Belarus refuză să înregistreze doi dintre cei mai puternici contracandidați: pe Victor Babariko și Valerii Țepkalo. La 14 iulie oamenii ies la un protest pașnic. Câteva mii de oameni se adună lângă clădirea CEC și stau cuminți în rând, ca să scrie plângere împotriva deciziei CEC. Rândul s-a extins pe o lungime de mai mult de un km. CEC înregistrează doar 500 de plângeri, după care își închide ușile. Oamenii se îndreaptă atunci la oficiul poștal ca să trimită plângerile pe adresa CEC-ului, dar și acesta este închis. Aceștia sunt așteptați de forțele de ordine echipate cu bâte care lovesc violent în toți care le ies în cale. În acea zi, peste 120 de persoane din Minsk au fost arestate, printre aceștia fiind și câțiva jurnaliști care lucrau. 

Este arestat și bloggerul cunoscut Serghei Tihanovschi, care în luna mai a lansat un flash-mob-ul „Să nimicim gândacul de bucătărie” și care a anunțat că vrea să se înscrie în cursa electorală. După arestearea lui Serghei, Svetlana Tihanovschi, soția lui, decide să se înscrie în cursă ca formă de protest. Dacă la început oamenii lui Lukașenko i-au permis acest lucru, fiind ferm convinși că va aduna puțin voturi, se pare că oamenii din Belarus au susținut-o.

Trei femei împotriva unui dictator misogin

Lucrurile au devenit și mai serioase în momentul în care alte două femei: Maria Colesnicova (coordonatoarea grupului lui Babariko) și Veronica Țepkalo (soția lui Valerii Țepkalo) au venit în susținerea Svetlanei. Astfel, trei femei puternice și supărate pe fărădelegile comise de președintele belarus îi declară război cunoscutului misogin care consideră că rolul femeii este doar să nască, să crească copii și să aibă grijă de armonia din familie, afirmând că „femeia este prietenul omului”.  Cele trei femei luptă pentru țară și pentru drepturile fundamentale: libertate și adevăr. În doar câteva săptămâni, numărul susținătorilor acestui nou Bloc a crescut, ceea ce l-a forțat pe Lukașenko să ceară să fie făcute anumite modificări în Constituție, care să stipuleze că „președintele statului poate fi doar persoana care a făcut serviciul militar”. Această propunere nu a fost susținută. 

„Noi vrem să le dăm oamenilor speranța că lucrurile se pot schimba. Și vrem să demonstrăm că într-un timp foarte scurt putem să ne unim și să opunem rezistență”, a declarat Svetlana, în cadrul unui interviu de la Dojdi. Cele trei femei se arată convinse că de această dată Lukașenko nu va putea obține 50%+1 de voturi decât în cazul în care puțini vor participa la vot sau vor fi falsificate 15-20% din buletine. „De aceea, noi îi îndemnăm pe toți belarușii să se ridice de pe canapele și la 9 august să participe la alegeri”, spune Maria Colesnicova. „Cu cât mai mulți vom fi, cu atât mai dificil le va fi să deseneze cifre și arunce voturi false”, o completează Veronica Cațepcala.  

Astfel, alegerea Svetlanei în funcția de șefă a statului ar fi, de fapt, învingerea dictatorului, o dovadă că oamenii nu mai vor să accepte realitățile impuse de Lukașenko. Cu toate acestea, Svetlana susține că în cazul în care va câștiga alegerile prezidențiale nu va ocupa mult timp această funcție. „După înlăturarea dictatorului vor fi organizate din nou alegeri prezidențiale corecte și democratice, unde să câștige cel mai puternic”, spune ea. Cu toate acestea, analiștii politici sunt siguri că chiar dacă Lukașenko va fi învins, lupta nu se va încheia atât de ușor, mai ales că în funcții de conducere sunt puse persoane loiale lui. 

Frica față de proteste

Svetlana Tihanovschi afirmă că o sigură dată, când mergea să depună cererea de înscriere la alegeri, a primit un apel telefonic anonim în care i s-a recomandat să revină acasă, pentru că în caz contrar ar putea fi arestată, la fel ca soțul ei, iar copii să ajungă la orfelinat. „Dar nu am renunțat, pentru că am perceput-o ca pe o sperietoare și nu mă gândesc că actualele autorități ar  putea cădea atât de jos”, spune ea, deși trece cu vederea cazul când la alegerile trecute Andrei Sannicov, un alt contracandidat al lui Lukașenko, a fost arestat împreună cu soția lui, pentru că ar fi organizat și participat la „tulburări în masă” în seara scrutinului. 

„Dacă vă uitați pe internet și la televizor unde se spune că aceste arestări sunt o comandă politică, să știți că nici nu mai am ce vorbi cu voi. Nu e o comandă politică”, a spus Lukașenko în cadrul unei întâlniri cu forțele de ordine. Tot atunci, la 24 iulie, Lukașenco a declarat că autoritățile nu ar dori să recurgă la utilizarea unităților militare în timpul unor eventuale proteste în țară, „dar se poate întâmpla orice”, a subliniat el, adăugând că toate războaiele au început anume cu proteste de stradă și demonstrații. 

Alexandr Lukașenko este în fruntea statului din 1994. Nu se știe câte persoane sunt, de fapt, dispuse să-l voteze și în acest an, pentru că în Belarus nu sunt organizații independente care să facă sondaje de opinie care să nu fie dictate de către autorități. Cu toate acestea,  potrivit sondajelor efectuate la începutul verii de către două instituții mass-media independente, doar 3% dintre respondenți au spus că au să-l voteze pe actualul președinte al Belarusului. 

Citește mai departe

Politică

Veteranii regimului separatist: „În caz de agravare a situației, ca și acum 30 de ani, vom apăra patria”

Publicat

pe

PE SCURT

Protestele veteranilor de pe Nistru de săptămâna trecută au generat reacții printre veteranii regiunii transnistrene. Primii și-au manifestat nemulțumirea față de posturile de control instalate ilegal în regiune, iar ultimii au declarat că „sunt gata să-și apere patria așa cum au făcut-o acum 30 de ani”. 

Și așa-zisele autorități transnistrene au declarat că „dacă situația din Zona de Securitate se agravează, Misiunea de Menținere a Păcii va trebui să reacționeze”. Cum trebuie să privim aceste declarații ne explică expertul în problema transnistreană Ion Leahu. Specialistul a muncit în cadrul Comisiei Unificate de Control timp de 12 ani.

PE LUNG

Săptămâna trecută au avut loc două proteste ale veteranilor de război. Ei și-au exprimat dezamăgirea față de Guvern privind acordarea primelor de asigurare medicale gratuite, dar și ale altor măsuri de protecție socială a veteranilor, și a familiilor acestora. De asemenea, ei au protestat împotriva „inacțiunii autorităților în legătură cu posturile instalate ilegal de administrația transnistreană în Zona de Securitate de pe Nistru”. Unul dintre combatanți a declarat că „inacțiunea autorităților moldovenești este o trădare a intereselor naționale ale statului și o complicitate la infracţiunile separatiștilor”, conform agenției de știri Infotag.

Enlarge

1726_big1595166773
Protestul veteranilor în războiului de pe Nistru<br />
Foto: Andrei Mardari

Cei din regiunea transnistreană au fost cu ochiul pe declarațiile veteranilor de pe Nistru. Aceștia și-au exprimat și în perioada pandemiei nemulțumirea față de posturile ilegale și față de președintele Dodon.

Pe 15 iulie, cu o zi înainte de primul protest, co-preşedintele delegaţiei din Tiraspol, Oleg Beleacov, a declarat că Misiunea de Menținere a Păcii va reacționa în caz de agravare a situației din Zona de Securitate”. În știrea publicată de PMR Novosti, Beleacov spune că forțele pacificatoare se vor implica dacă „va începe un conflict și vor fi urmări negative”. Acesta face referire la „provocări ale Chișinăului”, raportate de către așa-zisul Minister al Afacerilor Externe, fără să exemplifice despre ce provocări este vorba.

Oleg Beleacov, co-președintele CUC din partea regiunii transnistrene

Misiunea de Menținere a Păcii constituia, în 2014, aproximativ 1200 de pacificatori aproape egal împărțiți între Rusia, Republica Moldova și administrația de la Tiraspol, dar și 10 observatori militari ucraineni. Zona de Securitate și Misiunea de Menținere a Păcii sunt gestionate de Comisia Unificată de Control. Zona are 225 km în lungime şi 12-20 km în lăţime. (Sursa: IDIS Viitorul)

În ziua următoare, pe 16 iulie, când a avut loc protestul la Chișinău, pe PMR Novosti apare o declarație publică a „Uniunii apărătorilor regiunii transnistrene”. Aceștia vin cu aproximativ același mesaj:


„[…] În caz de agravare a situației, locuitorii regiunii transnistrene, ca și acum 30 de ani, vom apăra patria, familiile și pe cei dragi, iar noi, veteranii mișcării militare, vom sta umăr la umăr cu tânăra generație care a crescut în propriul nostru stat liber. […] Nu uităm, noi ținem minte. Controlăm. Suntem gata”, se arată în declarația oficială. 

Fostul reprezentant al Chișinăului în Comisia Unificată de Control, Ion Leahu explică cele două declarații de mai sus.

Ion Leahu, expert în problema transnistreană/ Foto: Mircea Merticariu

Despre declarația lui Beleacov, Leahu spune că este destinată populației regiunii transnistrene, epuizată din mai multe aspecte, în special de pandemia de coronavirus. „Devin tot mai frecvente manifestările de rezistență, de proteste în regiune. Cel mai elocvent moment a avut loc la Râbnița unde mai multe persoane s-au arătat împotriva măsurilor introduse de regimul de la Tiraspol. Este un lucru destul de rar, pentru că acest regim este, de obicei, destul de masiv susținut de către populație. Dacă s-a ajuns la asemenea protest, asta înseamnă că s-a ajuns cuțitul la os. Krasnoselski implică absolut toate formele pe care le are pentru a aplana și a anihila asemenea proteste. Alocuțiunea lui Beleacov este una dintre aceste forme care este, de fapt, lipsită de sens…”

Potrivit expertului în problema transnistreană, declarația lui Beleacov este, în realitate, o propagandă. „În caz că în Zona de Securitate apar elemente care ar demonstra că situația se agravează, forțele pacificatoare pot acționa în baza deciziei comune a celor trei părți participante la operațiunea de pacificare: Federația Rusă, Republica Moldova și regiunea transnistreană. Dar din 1992 încoace, operațiunea de pacificare a demonstrat că nu există cazuri când toate trei componente ar acționa în comun, ar avea un punct de vedere comun asupra situației. Au avut loc blocaje foarte grave când miliția transnistreană a aplicat forța, când au fost răniți, bătuți, când au fost copii maltratați, dar decizia comună pentru a implica forțele pacificatoare nu au fost aplicate”, explică Ion Leahu.

Ion Leahu vine și cu o explicație cu referire la declarația „apărătorilor patriei transnistrene”. „Ei sunt ferm convinși că tineretul născut după ‘90 încoace este disponibil să ia arma în mână ca să lupte împreună pentru a apăra regiunea transnistreană. Reiese că 30 de ani de efectuare a operațiunii de pacificare au trecut absolut pe alături. Mentalitatea unei părți mari a populației din stânga Nistrului a rămas aceeași: militaristă. Mentalitatea necruțătoare de altădată. Ei sunt gata din nou să ia arma în mână, să omoare pentru niște idealuri pe care noi nici nu ni le putem închipui”, comentează Ion Leahu. 

Specialistul se întreabă care ar fi acele idealuri, în contextul în care ei singuri, locuitorii regiunii separatiste, protestează, fiind blocați. „Ei văd că regiunea este falimentară din toate punctele de vedere”. Ion Leahu face referire la apelul speakerului Alexandr Korshunov, al așa-zisului parlament de la Tiraspol către Moscova. Korshunov, într-o discuție cu președintele fracțiunii „Edinaia Rosiia” în Duma de Stat a Federației Ruse, Serghei Neverov, s-a arătat îngrijorat de faptul că ajutorul umanitar anual din partea Rusiei pentru plata pensiilor nu a fost transferat bătrânilor din regiunea transnistreană. 

De asemenea, Korshunov s-a plâns că situația economică s-a agravat nu doar din cauza crizei economice globale și a pandemiei de coronavirus, ci și din cauza secetei, înghețului și inundațiilor care ar fi lovit satele și orașele din regiunea transnistreană. Acestea au fost motivele pentru care Korshunov a făcut o solicitare Moscovei de a oferi asistență umanitară sau tehnică regiunii separatiste.

Vor fi scoase posturile ilegale de control?

Cele 37 de posturi de control au fost instalate ilegal de așa-zisele autorități transnistrene sub pretextul „controlului sanitar”. Totuși, la o vizită a vicepremierei Cristinei Lesnic, grănicerii de la „posturile sanitare” i-au zis că  funcția lor este de a nu-i lăsa pe rezidenții din regiunea transnistreană să traverseze linia administrativă și să meargă în Republica Moldova sau în satele limitrofe aflate sub jurisdicția moldovenească, scrie deschide.md.

Expertul Ion Leahu este sigur că „odată ce postul a fost instalat de separatiști, foarte puțin probabil să fie ridicat”. O spune din experiența de 12 ani de lucru în cadrul CUC.

Cu toate acestea, astăzi, 21 iulie, Biroul Politici de Reintegrare a anunțat că 15 posturi mobile din cele 37 instalate ilegal în Zona de Securitate pe parcursul situației excepționale legate noul coronavirus COVID-19 au fost eliminate.

Astfel, au fost eliminate 6 posturi mobile din jurul cartierului Nord din Bender, 3 posturi de la Merenești-Tiraspol, posturile de la Proteagailovca, Hârbovăț, Dzerjinscoie, Pohrebea, Coșnița și Doroțcaia.


Fotografii de la protestul veteranilor de pe Nistru din Republica Moldova de duminică, 19 iulie. Autor fotografii: Andrei Mardari/Moldpres


Citește mai departe

Politică

Rezumat din Parlament: Moțiune respinsă și despre cum și-au luat vacanță la miez de noapte

Publicat

pe

De către

Parlamentarii au discutat astăzi în total 9 proiecte pe ordinea de zi. Cu un randament de 11%, parlamentarii au reușit astăzi doar să respingă o moțiune de cenzură împotriva guvernului condus de Ion Chicu. Deputații au început ședința cu o ceartă de jumătate de oră pentru a hotărâ ordinea de zi. 

Din start s-a anunțat că deputații Vladimir Vitiuc și Igor Himici, de la fracțiunea Partidului Șor au fost îmbolnăviți de Coronavirus. Drept răspuns, deputații au decis să le interzică accesul acestora la ședința deputaților din fracțiune. Totuși, Marina Tauber a reușit să ajungă la ședință, tocmai în timp pentru a începe o altă ceartă. 

Înainte de ședință, deputații au refuzat mai multe propuneri de la opoziție. Una din ele a fost votarea nominală – fiecare deputat să își spună, conform apelului, opțiunea. A doua a fost despre opțiunea ca votul pentru demitere să fie secret.

Discursul „regelui”

Ion Chicu a început discursul, dar în tot același timp deputații din opoziție scandau „mincinosul”. La un moment dat, majoritatea din ei au ieșit de la locurile lor, iar între Vladimir Cebotari și Vasile Bolea au existat niște îmbrînceli. Ulterior, s-a anunțat o pauză de 30 de minute. 

Chicu-mincinosul. Aici se vede cum:Chicu debiteaza minciuni de la tribuna centrala, noi protestam, iar un grup de socialisti vin sa ne provoace.

Geplaatst door Dumitru Alaiba op Maandag 20 juli 2020

După această pauză „tehnică”, deputații au purces la „a-l asculta” pe prim-ministru, care în timp ce vorbea despre realizările sale și despre cât de vinovați au fost predecesorii, mai ales Maia Sandu, era din când în când huiduit de opoziție. Totodată, în Parlament, pe coridoare un grup de jurnaliști a început a cere acces la ședință, iar mai mulți deputați, care anterior le-au interzis accesul prin intermediul Regulamentului Parlamentului (Andrian Candu) dar și care i-au lovit cu mătura (Marina Tauber), le-au venit în ajutor. 

Între timp, la Parlament

Pentru că cei doi colegi ai săi suferă de COVID, Marina Tauber a cerut de la Președintele Parlamentului ca acelora să li se permită să voteze de la distanță. Nu ar fi o premieră, după cum a sugerat chiar ea în declarație, făcând referință la o situație din 1998 când Dumitru Diacov a invocat prezența lui Ilie Ilașcu la ședință, deși acesta se afla deținut ilegal de către separatiștii din Transnistria. 

Ședința a continuat, iar la ora 17:00 s-a terminat raportul cu sesiunea de întrebări și răspunsuri. Au urmat luările de cuvânt din partea fracțiunilor. Și această parte a ședinței a durat peste o oră. La fiecare luare de cuvânt li s-au oferit deputaților câte 5 minute, dar cei mai mulți nu s-au încadrat în timp, 

Final previzibil

Deputații au respins într-un final moțiunea. Alianța de guvernare, care până la „reabilitarea” deputatului socialist Ștefan Gațcan părea că se clatină, acum pare beton. Au reșit să mai respingă două moțiuni în mai puțin de o săptămână, iar guvernul Chicu mai rezistă încă cel puțin până în luna septembrie. 

Bilanț total: PENTRU – 26 de deputați PAS+PPDA, Octavian Țîcu, 14 deputați ai Pro-Moldova și 6 de la Partidul Șor = 46 de deputați.

Conform ordinii de zi deputații ar fi trebuit să mai dezbată și celelalte 8 proiecte. Finalizarea acestei ședințe poate fi trecută în rândul multiplelor realizări ale actualei legislaturi a Parlamentului. 

Iar la final, premiul pentru cel mai deocheat citat vine de la liderul PDM, Pavel Filip, care în luarea sa de cuvânt a explicat astfel votul său de salvare a guvernului Chicu: „PDM nu votează moțiunea de cenzură nu pentru că nu vrea să scape de dracu, dar pentru că nu vrea să-l aducă înapoi pe tat-su”. 

Muncă până la capăt

Deputații au decis să deschidă o nouă ședință, pe la ora 19:00 în aceeași seară. Prima oră a fost cheltuită pentru a refuza  16 propuneri de la Pro-Moldova de a introduce anumite proiecte legi pe ordinea de zi. Totul a mers ca pe conveier – deputatul prezenta inițiativa, plenul respingea și tot așa de 16 ori. În semn de protest, deputații Pro-Moldova au părăsit plenul.

Deputații au continuat ulterior lucrul și au aprobat câteva proiecte de legi, printre care:

– A fost aprobată crearea Consiliului Național de Evaluare și Acreditare în Sănătate, o nouă instituție pe lângă Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale.

– S-a deschis posibilitatea ca cererea de reexaminare a pensiei pentru limită de vârstă sp fie depusă în mod electronic. Până acum ea se putea depune doar fizic, iar asta a creat în primele zile ale lunii iulie cozi la instituțiile de stat, în mijloc de pandemie.

– A fost aprobată în prima lectură reducerea amenzilor pentru încălcarea măsurilor de protecție epidemiologică. Astfel, noua amendă minimă ar fi de 2500 de lei și cea maximă 7500 în cazul persoanelor fizice (cetățenii simpli). În cazul agenților economici și a altor persoane juridice, noua amendă ar fi de 15 mii minimă și 35 de mii maximă.

– A fost creată comisia de anchetă pentru ivestigarea a mai multor „atacuri raider” din anii 2010-2012. Din componență fac parte socialiștii Adrian Lebedinschi, Bogdan Țîrdea și Nicolae Pascaru, deputatul independent Alexandru Oleinic, Ludmila Guzun din partea PDM, Dumitru Alaiba din partea PAS, Vasile-Andrei Năstase din partea PPDA și încă doi alți membri, din partea Partidului Șor și Pro-Moldova.

– A fost închisă oficial sesiunea primăvară-vară a Parlamentului. Potrivit legii, deputații pot reveni în plen abia din luna septembrie. Este însă puțin probabil să-i vedem pe deputați în această perioadă, mai ales că atunci deja o să fim în campanie electorală pentru alegerile prezidențiale.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Sănătate2 ore în urmă

4 august 2020. COVID-19, PE SCURT: 60 de paturi noi la Spitalul Raional Ialoveni și încă mai mulți copii infectați

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Social22 de ore în urmă

Trei știri bune din Moldova: Banca de alimente, restart la cultură și o nouă destinație turistică

Banca de alimente pentru persoanele social-vulnerabile Misiunea Socială „Diaconia” a lansat la sfârșitul lunii iulie prima Bancă de Alimente. Asta...

Sănătate23 de ore în urmă

Istoria a trei femei cu dizabilități mintale care s-au mutat la casa lor

Nadejda stă la masă și coase de zor. De dimineață a reușit să termine de confecționat trei măști. La 60...

SocialO zi în urmă

3 august 2020. COVID-19, PE SCURT: 120 de cazuri noi și 8 decese

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Externe2 zile în urmă

Trendul „challenge accepted” de pe Instagram nu a apărut în Turcia

Pe la jumătatea lunii iulie, pe Instagram a pornit o mișcare care promova solidaritatea între femei. #WomenSupportingWomen și „challenge accepted”...

Social4 zile în urmă

Istoria „pristroicilor” și de ce sunt încă o problemă „anexată” blocurilor vechi din oraș

„Pristroica” este numită construcția anexată unui bloc de locuit, de cele mai multe ori fără acceptul autorităților sau vecinilor. Este...

Politică4 zile în urmă

Pe banii noștri. Se schimbă Constituția de tot sau numai „oleacă”?

Politica moldovenească nu pare să fie în vacanță în această săptămână, deși vinerea trecută era anunțat sfârșitul „sezonului politic”. De...

Advertisement

Politică

Politică7 zile în urmă

Ce se întâmplă în Belarus? De ce se teme ultimul dictator din Europa?

PE SCURT Dictatura lui Alexandr Lukașenko, președintele Belarusului, s-ar putea încheia după alegerile prezidențiale din 9 august, susțin mai mulți...

Politică2 săptămâni în urmă

Din banii noștri: Final de sezon politic. Sezonul epidemiologic continuă

Săptămâna curentă, din punct de vedere politic, a durat doar o singură zi. Situația amintește de sezonul final din Game...

Politică2 săptămâni în urmă

Veteranii regimului separatist: „În caz de agravare a situației, ca și acum 30 de ani, vom apăra patria”

PE SCURT Protestele veteranilor de pe Nistru de săptămâna trecută au generat reacții printre veteranii regiunii transnistrene. Primii și-au manifestat...

Politică2 săptămâni în urmă

Rezumat din Parlament: Moțiune respinsă și despre cum și-au luat vacanță la miez de noapte

Parlamentarii au discutat astăzi în total 9 proiecte pe ordinea de zi. Cu un randament de 11%, parlamentarii au reușit...

Alegeri3 săptămâni în urmă

Pandemia, pretext pentru a restricționa votul în diasporă? Soluții

Pe data de 10 iulie 2020, în cadrul emisiunii „Președintele răspunde” Igor Dodon a făcut o declarație despre următoarele alegeri...

Politică4 săptămâni în urmă

Pe banii noștri: un deputat în căutarea identității și două partide care s-au lansat în gaming și aplicații mobile

La începutul acestei săptămâni Parlamentul părea că nu se putea trezi. Era luni dimineața, iar în acel moment, exista cam...

Politică4 săptămâni în urmă

Rezumat din Parlament: angajarea răspunderii și minus două ore de democrație

Pe ordinea de zi ședinței au fost puse inițial 42 de proiecte de legi. Printre acestea au fost și alte...

Advertisement

Opinii

august 2020
L Ma Mi J V S D
« iul.    
 12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930
31