""
Connect with us
"
"

Istorie

Cum șeful statului „ponegrește” memoriile basarabenilor. Ce știm despre 24 august

Publicat

pe

PE SCURT

Pe 23 august se împlinesc 80 de ani de la semnarea Pactului Molotov-Ribbentrop şi a Protocolului adiţional secret care a declanșat cel de-al Doilea Război Mondial. 24 august 1944 este ziua în care trupele sovietice au cucerit oraşul Chişinău și au preluat controlul asupra întregului teritoriu dintre Prut și Nistru. Această zi era considerată de propaganda sovietică ca „ziua eliberării Moldovei de sub cotropitorii fascişti germano-români”.

Potrivit unor intelectuali din Republica Moldova, Igor Dodon „urmărește să ponegrească memoria miilor de basarabeni care au devenit victime ale administrației sovietice de ocupație”.

PE LUNG

Sub egida președintului Republicii Moldova, Igor Dodon, se organizează în perioada 23-25 august mai multe evenimente de celebrare a 75 de ani de la eliberarea Chișinăului în cadrul Operațiunii Iași-Chișinău”.

Astăzi am convocat o ședință de lucru în cadrul căreia am discutat detalii cu privire la organizarea, în perioada 23-25…

Geplaatst door Dodon Igor op Dinsdag 13 augustus 2019

Din istorie

Potrivit istoricului Anatol Petrencu, la 23 august a. c. se vor împlini 80 de ani de la semnarea Pactului Molotov-Ribbentrop şi a Protocolului adiţional secret, documente prin care cele două tiranii ale timpului – Germania nazistă și Uniunea Sovietică comunistă – și-au împărţit sferele de influență în Europa Centrală și de Sud-est. Între altele, în cârdăşia secretă sovieto-nazistă a fost vizată şi România. În linii generale, Pactul Molotov-Ribbentrop a aprins lumina verde în declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial, cea mai mare și sângeroasă conflagraţie din istoria omenirii.

La 28 iunie 1940, în bună înţelegere cu Germana hitleristă, URSS a anexat Basarabia, nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa, promovând în aceste teritorii politici represive împotriva populaţiei, organizând acțiuni de naționalizare, sovietizare, deznaționalizare, deportare etc.

Pe 24 august 1944, în toiul operațiilor militare din cel de-al Doilea Război Mondial, URSS a reanexat teritoriile, ocupate în iunie 1940, reluând vechea politica criminală de represiune și deznaţionalizare, la care s-a adăugat forme noi de persecuție împotriva populației civile: înfometarea (1946-1947), deportarea în masă (1949, 1951) şi altele.

Între 16 martie şi 23 august 1944, în teritoriile ocupate de sovietici, populaţia locală a fost constrânsă să hrănească militarii Armatei roşii, fapt ce a condus la o serioasă penurie de produse alimentare (în august 1944). Aflați sub ocupație militară străină, băştinaşii au fost mobilizaţi la munci forțate, primejdioase pentru viața şi sănătatea lor. În condiţii de bombardament aproape permanent, populația civilă a fost impusă să repare drumurile, să restabilească căile ferate, să curețe albia Prutului de „munţi de cadavre, ce împiedicau curgerea apei”.

Conform Deciziei Consiliului Comisarilor Poporului al RSS Moldoveneşti din 29 aprilie 1944, bărbaţi, femei şi copii din raioanele Orhei, Susleni, Criuleni, Bravicea au fost mobilizați la operațiunea de anihilare a minelor, instalate de trupele germane şi române în retragere. Oamenii erau impuşi să se prindă de mâini unul cu altul şi să meargă pe câmpul minat. În urma exploziilor, cei care călcau pe mine erau ucişi pe loc. Doar în raioanele Corneşti şi Ungheni, în urma acestei operațiuni, au murit sau au fost rănite 377 de persoane civile, basarabeni. Din „rațiuni umaniste”, cei grav răniți erau împuşcaţi de trupele NKVD, astfel fiind „eliberaţi” de chinuri.

În vara anului 1944, din preajma liniei frontului au fost evacuate 71 461 familii, care numărau în total 263 777 de persoane. Stăpâni în gospodăriile populației evacuate au devenit cei cu arma în mână. În general, în timpul operațiilor militare din primăvara-vara anului 1944, a avut mult de suferit întreaga populație din Basarabia.

Igor Dodon a supărat din nou unioniștii.
Cum reacționează aceștia la aniversarea „eliberării Moldovei de fascism”

Ziua de 24 august 1944, zi în care trupele sovietice au cucerit oraşul Chişinău și sovieticii au preluat controlul asupra întregului teritoriu dintre Prut și Nistru, era considerată de propaganda sovietică ca „ziua eliberării Moldovei de sub cotropitorii fascişti germano-români”, poziție la care s-au raliat și autoritățile RSS Moldovenești.

În realitate, după această dată, în acest spațiu a fost restabilit regimul totalitar sovietic comunist, a fost reluat procesul de comunizare a teritoriului dintre Prut şi Nistru, de persecutare a valorilor naționale, de anihilare a tuturor valorilor democratice, a drepturilor și libertăților populației locale.

Ziua de 24 august 1944 a pus începutul marii tragedii a basarabenilor, a pus începutul celei de-a două ocupaţii sovietice a teritoriului dintre Prut și Nistru. Imediat după instalarea autorităților sovietice, Basarabia a devenit o zonă de livrare a cărnii de tun pentru front.

În vara-toamna anului 1944, în Armata Roșie au fost mobilizați 265 281 bărbaţi, aceștia fiind trimiși în cele mai periculoase sectoare al frontului. Peste 50 000 din ei nu s-au mai întors acasă la familie. Un alt lot de bărbaţi, de regulă, de alte etnii (găgăuzi, ucraineni, rromi etc.), dar şi români, au fost trimişi la munci istovitoare la întreprinderile industriei grele din Federaţia Rusă sau la extras cărbune în minele din Donbass. De fapt, după 24 august 1944, întreaga populație a Basarabiei a cunoscut un adevărat dezastru politic, economic, social și uman.

Optică sovietică asupra
semnificației zilei de 24 august 1944

Istoricul Ion Negrei, Alecu Reniţă, ex-deputat în primul Parlament al Republicii Moldova, Daniela Vacarciuc, istorică,  Zinaida Boloboceanu, interpretă, Vasile Costiuc, preşedintele Partidului Democraţia Acasă, istoricul Anatol Petrencu și poetul, membru-corespondent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei Nicolae Dabija au anunțat despre desfășurarea mitingului comemorativ într-o conferință de presă.

Cei menționați mai sus se întreabă: ce eveniment, ce fapt istoric de importanță națională intenționează să celebreze președintele Igor Dodon, în ziua de 24 august 2019, prin organizarea unor manifestări fastuoase, inclusiv a unui concert grandios în Piaţa Marii Adunări Naţionale? Răspunsul nostru este că prin organizarea acestor acțiuni necugetate Igor Dodon urmărește, pe de o parte, să ponegrească memoria miilor de basarabeni care au devenit victime ale administrației sovietice de ocupație și, pe de altă parte, dorește să proslăvească, să elogieze regimul sovietic care a fost instaurat în Basarabia după operațiile militare din vara anului 1944.

În calitatea noastră de oameni de știință și cultură, profesori, cercetători în domeniul istoriei susținem că nu există niciun temei istoric, nemaivorbind de cel moral, ca în această zi să se organizeze manifestări propagandistice zgomotoase. La baza convingerii noastre stau documentele istorice, declarațiile martorilor oculari, precum și rezultatele cercetărilor istoricilor străini și locali. Îndemnăm autoritățile Republicii Moldova se renunțe la optica sovietică asupra semnificației zilei de 24 august 1944, să se abțină de la organizarea show-urilor propagandistice și să se ralieze la valorile civilizației europene, care pun preț pe libertățile și drepturile omului. Vorbind la modul general, în ziua de 24 august 1944, basarabenii au fost privați de drepturile și libertățile fundamentale, populației dintre Prut și Nistru impunându-i-se modelul inuman sovietic de organizare socială și politică.

Pe 23 august va avea loc un miting comemorativ în Scuarul Europei din Chişinău. Evenimentul va începe la ora 12:00.

loading...

Politică

6 neadevăruri cu care Plahotniuc a spart tăcerea

Publicat

pe

PE SCURT

După câteva luni de tăcere, fostul lider al PDM a reușit iarăși să dea temă de discuții publicând o postare pe Facebook, în care dă vina pe fostul guvern că nu ar fi reușit să facă nimic, că ar fi compromis vectorul european, iar PDM ar fi „unica și ultima redută politică prin care este garantată păstrarea Acordului de Asociere cu UE”.

Totuși, prin simple căutări pe Google sau consultând specialiști, statistica Biroului Național de Statistică, raportul Ministerului de Finanțe sau raportul Guvernului Sandu, putem înțelege că ceea ce a scris politicianul sunt informații trunchiate.

PE LUNG

În Chișinău s-au produs evenimente politice prea importante ca să-mi permit să păstrez pauza în declarații, așa cum am…

Geplaatst door Vlad Plahotniuc op Zondag 17 november 2019

Apocalipsa vectorului european, în viziunea lui Plahotniuc

1. Dodon va impune jocul său personal, va aduce Moscova stăpână peste politica moldovenească și… să reorienteze vectorul geopolitic al țării dinspre Occident spre Rusia.

2. După căderea Guvernului Sandu, Moldova nu mai are nici o șansă să urmeze, ca altădată, un traseu euro-atlantic de dezvoltare, orientarea fermă pro-europeană din ultimii ani este în prezent grav compromisă… Republica Moldova și-a pierdut, într-un timp record, profilul geopolitic pro-european.

3. Astăzi, deputații PDM reprezintă unica și ultima redută politică prin care este garantată păstrarea Acordului de Asociere cu UE și tot PDM este formațiunea care poate condiționa și asigura în perspectivă restabilirea vectorului euro-atlantic al Republicii Moldova.

Declarațiile de mai sus aparțin fostului lider PDM. Rezumându-le, Plahotniuc vrea să spună că:  Vectorul geopolitic al R. Moldova va fi reorientat spre Rusia și nu are nicio șansă să urmeze vectorul european, iar PDM este formațiunea care îl va salva.

Expertul Dionis Cenușă a anticipat declarațiile politicianului și a menționat, înainte ca Plahotniuc să scrie pe Facebook, că nicio apocalipsă prevestită în contextul luptelor politice interne nu trebuie să altereze înțelegerea clară a realităților politice locale de către reprezentanții UE. Excluderea emoțiilor și evaluarea drastică a performanței autorităților moldovenești va avea o valoarea adăugată pentru continuarea integrării europene a țării.

În primul rând, integrarea europeană constituie un obiectiv politic asumat de Republica Moldova, nu de un partid în mod individual. De aceea, plecarea ACUM de la putere nicidecum nu trebuie să fie echivalat cu încetarea vectorului european. Din contra, vigilența UE vizavi de executarea angajamentelor moldovenești față de Acordul de Asociere, cuantificată prin condiționalitate, constituie garanția primordială pentru neabandonarea și ramificarea reformelor magistrale.

Cenușă a mai menționat că Republica Moldova este la o nouă răscruce politică, dar accentul european al politicii interne și externe nu poate fi schimbat radical peste noapte.

Chiar dacă în spiritul unei politici externe echilibrate, Guvernul post-Maia Sandu a dat asigurări privind respectarea angajamentele incluse în Acordul de Asociere, iar conglomeratul de actori locali încă poate complica orice tentative de a răsturna vectorul european”.

„Vânătoarea de vrăjitoare împotriva PDM”

Fostul lider al PDM a menționat că în ultimele luni ar fi avut loc represalii crunte împotriva Partidului Democrat, dosare penale intentate abuziv, într-o atmosferă de ură, hărțuire și vânătoare de vrăjitoare la care au fost supuși membrii PDM.

Declarația acestuia este bazată pe conferința de presă organizată recent de către secretarul general al PDM, Alexandru Jizdan, unde a acuzat fosta guvernare de presiuni în aproape toate organizațiile teritoriale ale PDM. Potrivit lui Jizdan, membrii și candidații PDM ar fi fost șantajați că dacă nu vor trece la partidele puterii, vor fi demiși din funcțiile pe care le dețin. Jizdan se referea, mai exact, la cazul directorului „Anenii Noi Gaz”, Veaceslav Bîstrițchi. Acestuia i s-ar fi cerut eliberarea din funcție, pentru că este unul din cei mai activi membri ai PDM. În două localități din Anenii Noi, candidaților democrați la funcția de primar li s-ar fi propus să se retragă din campania electorală, iar dacă nu o vor face, se vor pricopsi cu controale la magazinele pe care le dețin.

De asemenea, Vlad Plahotniuc se referă, indirect, și la decizia Procuraturii Generale de a deschide un dosar penal pentru uzurpare a puterii de stat pe numele fostei guvernări PDM, cu care nu este de acord.

Mai mult, deputatul PDM, Vladimir Cebotari, ex-ministru al Justiției Republicii Moldova, a rămas fără imunitate în luna septembrie a acestui an. Este acuzat în dosarul concesionării Aeroportului.

„Guvernarea PDM a majorat peste orice așteptări veniturile…”

Spre deosebire de ei, guvernul PDM, grație profesionismului și bunei organizări, a reușit să aducă mai multă disciplină în finanțele publice și la vamă, majorând peste orice așteptări veniturile la bugetul public, an de an… – a declarat Vlad Plahotniuc.

De fapt, Guvernul Sandu a publicat rapoarte de activitate. De exemplu, în cel al Ministerului de Finanțe, se spune că ministerul de resort a rămas fără un număr mare de specialiști în direcțiile de politici, precum Reglementarea Achizițiilor Publice și Politici Salariale și Monitorizarea Angajaților în Sectorul Bugetar, aceste direcții fiind cele mai solicitate în contextul măsurilor populiste promovate de fosta conducere PDM.

Ministerul Finanțelor a descoperit o gaură bugetară de circa 4,5 miliarde lei în condiții de izolare financiară din partea Uniunii Europene și a partenerilor străini. Veniturile interne colectate de către Serviciul Fiscal și Serviciul Vamal, deși mai mari decât în aceeași perioadă a anului precedent, erau semnificativ mai mici decât nivelul planificat în buget. În același timp, resursele creditate de precedenta guvernare erau neutilizate.

Astfel, fosta conducere a Ministerului Finanțelor planificase, la capitolul venituri pentru anul 2019, pe lângă acumulările din impozite și taxe, granturi din partea Uniunii Europene în valoare de circa 1 miliard 200 milioane lei. Ținând cont de suspendarea relațiilor cu FMI și cu partenerii europeni, aceste surse existau doar pe hârtie și nu puteau intra în buget.

Gaura financiară lăsată de fosta guvernare se datorează și noii legi a salarizării, document care a fost adoptat în grabă, înainte de alegeri, fără a dispune de un registru al angajaților bugetari și cu schimbări majore în Parlament care nu au ținut cont de arhitectura legii și pentru care nu a fost efectuată o evaluare a impactului. Insuficiența de resurse financiare estimată la acel moment era de circa 1 miliard 250 milioane lei. Pentru a finanța deficitul bugetar, fosta guvernare planificase împrumuturi din partea FMI, UE și Băncii Mondiale în valoare totală de circa 2 miliarde de lei. În condițiile în care finanțarea externă fusese blocată, probabil unica sursă sigură de finanțare erau împrumuturile interne de la bănci, cu costuri mult mai mari – se arată în raportul Ministerului de Finanțe.

Salarii mărite cu 50%?

„Am reușit să majorăm salariile în sectorul bugetar, dar și veniturile salariaților din sfera privată cu aproximativ 50%”, a scris Vlad Plahotniuc.

Conform datelor statistice ale BNS, vedem că salariile atât în sectorul real, cât și în cel real a fost majorat, anual. Cele aproximativ 50% menționate de politician sunt, de fapt,… 43,6%. Explicație: în trimestrul II al anului 2016, salariul mediu pe economie în sectorul real constituia 5 244,4 lei. În al doilea trimestru al anului 2019, salariul mediu pe economie în sectorul real era de 7 535 lei. Deci, de când a fost instalat guvernarea PDM și până în ultimele luni de viață a acesteia, salariul mediu pe economie în sectorul real a crescut cu 2 290,6 lei, adică cu 43,6%.

Mai facem un exercițiu pentru comparație. În 2015, salariul mediu pe economie în sectorul real constituia 4 692 lei. În 2012 acesta era de 3 461 lei. Deci, din 2012 până în 2015, acesta a crescut cu 1 231 de lei, adică cu 35,5%.

„În Moldova nu s-a calculat deocamdată salariul de trai. La moment, operăm cu alte concepte precum salariu minim, salariu mediu sau pragul de sărăcie. Pe lângă faptul că salariul de trai calculează costurile vieții, acesta este și un drept garantat inclusiv de Declarația Universală a Drepturilor Omului, dar și de Constituția țării noastre în care se menționează că cetățenii au dreptul la un trai decent. Salariul minim de existență însă nu acoperă cheltuielile unui trai decent.”

170 de mii de locuri de muncă în 3 ani?

„Aceasta a permis ca în perioada guvernării noastre să atragem investiții și să creăm 170 de mii de locuri noi de muncă…”, a scris politicianul pe Facebook. 

Această cifră se regăsește și în raportul de activitate pentru trei ani al Guvernului Filip prezentat în ianuarie 2019. Atunci, blocul ACUM s-a sesizat și a declarat că guvernanții, de fapt, au tăcut despre lichidarea a zeci de mii de locuri de muncă. „Potrivit ultimelor date disponibile de la BNS în anii 2016 și 2017, au fost create cumulativ 107,7 mii noi locuri de muncă. Ceea despre ce guvernanții preferă să tacă mâlc este că în aceeași perioadă în economie au fost lichidate 113,8 mii locuri de muncă. Ce avem în rezultat? După doi ani ai Guvernului Filip, numărul locurilor de muncă din economie s-a redus cu peste 6 mii”, se arată într-o declarație a blocului „ACUM”.

„Datele Biroului Național de Statistică denotă clar că, în timp ce rata de creare de noi întreprinderi în Republica Moldova în anul 2017 a fost de 16,3%, rata de desființare a acestora a fost de 22,2%, adică, excact ca în cazul locurilor de muncă, numărul întreprinderilor lichidate depășește numărul afacerilor noi create sau și mai simplu de înțeles – în anul 2017, în medie la fiecare 100 de întreprinderi noi create alte 136 de întreprinderi existente și-au încetat existența”, scrie în declarația făcută de blocul ACUM.

Nu a fost înfăptuit nimic constructiv…

„Dar au venit așa-numiții revoluționari de dreapta și de stânga, și toate aceste proiecte au fost date peste cap, au fost închise, însă în locul lor nu a fost înfăptuit nimic constructiv, nimic”, a adăugat Vlad Plahotniuc la declarațiile făcute mai sus.

La 100 de zile de guvernare, Maia Sandu a publicat un raport de activitate. Dacă ne uităm peste el, putem vedea, printre altele, că:

  • Guvernul urma să aloce 170 de mii de lei autorităților publice locale de nivelul doi în vederea susținerii programelor raionale de granturi pentru inițiativele tinerilor la nivel local.
  • De la 1 ianuarie 2020 toate încasările din impozitul pe venit al persoanelor fizice ar putea rămâne în bugetele primăriilor din localităţile rurale. În prezent, doar 75 la sută din aceste venituri rămân în gestiunea autorităţilor locale. În cazul oraşelor şi municipiilor acest coeficient va creşte până la 50%.
  • S-a deschis la Cahul proiectul-pilot SMURD-SUD, ceea ce a dus la reducerea perioadei de intervenție la chemarea urgenței și va oferi acces la servicii moderne de intervenție locuitorilor din sudul țării.
  • Cele 2 autospeciale de model TOMA, donate de Turcia, pentru a dispersa mulțimea în timpul protestelor, au fost transferate Inspectoratului General pentru Situații de Urgență – să fie folosite la salvarea vieților omenești și la intervențiile salvatorilor și pompierilor în situații excepționale.
  • Au fost mărite plățile pentru munca de noapte a personalului medical și non-medical încadrate în sistemul asigurării obligatorii de asistență medicală. Plățile au crescut de câteva ori în comparație cu cele existente și se vor efectua în mărime fixă ajungând până la 1000 de lei brut pentru o tură, conform specialității și unității în care activează angajatul.
  • Au fost făcute modificările legislative pentru majorarea de circa 3 ori a indemnizațiilor pentru absolvenții-medici (120 mii lei) și pentru cadrele cu studii medicale medii (96 mii lei) care merg să lucreze în sate și orașe mici.
  • A fost majorată indemnizația unică la nașterea copilului cu 1608 lei, astfel constituind din 1 iulie 2019 7911 lei.
  • Calea Ferată din Moldova. Fostul guvern a identificat mai multe scheme de corupție prin care statul era devalizat de cel puțin 500 milioane lei anual. A fost numit un nou vicedirector interimar.

Despre „înfăptuirea a nimic constructiv” a vorbit fosta Înalta Reprezentantă UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate Federica Mogherini. Aceasta s-a întâlnit cu Maia Sandu la începutul lunii octombrie. „Vizita mea este un semnal de relansare a relațiilor între Republica Moldova și Uniunea Europeană. Astăzi vedem schimbări pozitive în Republica Moldova, pentru care am lucrat cu toții împreună. Simțim responsabilitatea să sprijinim Republica Moldova nu doar financiar, politic, dar și cu semnale foarte clare și vizibile”.

loading...

Citește mai departe

Politică

Care au fost ultimele decizii luate de Guvernul Maia Sandu

Publicat

pe

De către

PE SCURT

În ultima ședință de a Guvernului Maia Sandu, pe agendă au fost incluse două subiecte: unul ce ține de cadre și altul – privind repartizarea unor alocații aprobate prin Legea bugetului de stat pentru anul 2019. Membrii Cabinetului de miniștri  s-au întrunit în ședință în timp ce la Parlament, candidatul desemnat de Igor Dodon, la funcția de prim-ministru, Ion Chicu cerea votul de încredere al Parlamentului pentru învestirea noului Guvern.

Dragi colegi, vreau să vă spun că pentru mine a fost o onoare și o plăcere să lucrez cu dvs. Vă mulțumesc tare mult. Ați fost și sunteți o echipă minunată. Mulțumesc pentru ce ați făcut pentru cetățeni și vă încurajez să lucrăm în continuare în interesul cetățenilor. Sunt tare multe lucruri, pe care trebuie să le facem, astfel încât cetățenii noștri să ajungă să trăiască într-o țară a bunăstării și într-o țară în care se face dreptate”, a declarat Maia Sandu la ultima ședință a Guvernului, demis prin moțiune de cenzură.

PE LUNG

Astfel, la ultima ședință, în baza cererii depuse, Andrei Spînu a fost eliberat din funcția de Secretar al Guvernului. De asemenea, în baza cererilor de demisie au fost eliberați secretarii de stat din Cadrul Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Alexandru Voloc și Ion Dodon.

Ulterior, membrii Guvernului demisionar au aprobat o decizie privind repartizarea unor alocații aprobate prin Legea bugetului de stat pentru anul 2019.

Potrivit proiectului se vor repartiza, din alocațiile aprobate în bugetul de stat pentru anul 2019, către bugetele autorităților publice locale transferuri cu destinație specială în sumă de 363 349 mii lei și alte transferuri curente cu destinație generală în sumă de 120 732 mii lei, în scopul acoperirii parțiale a cheltuielilor pentru implementarea prevederilor Legii privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar. Natalia Gavriliță, ministra în exercițiu al Finanțelor, a menționat că această hotărâre va asigura salariile pentru lunile octombrie și noiembrie pentru mai multe localități, iar următorul Guvern va trebui să urmărească care va evalua situația în acest sens.

Maia Sandu: „Noi am reușit să dăm jos un regim corupt și vom da jos și pe al doilea regim corupt. Această cădere a corupției va fi definitivă.”

După ședință, Maia Sandu a avut o adresare către presă și cetățeni, în care a menționat că „niște băieți nesătuli de putere nu doar că și-au încălcat propriile promisiuni de a lupta împotriva corupției și de a face viața cetățenilor mai bună, dar se uită în ochii cetățenilor și mint. „Au zis că fac un guvern tehnocrat, dar au făcut unul format din consilierii cu Dodon. Au zis că nu fac alianță cu PDM, dar au făcut o alianță cu democrații cimentată pe interese și scheme comune. Probabil bazată pe frica de pușcărie”, a menționat Maia Sandu.

Totodată, ea a încurajat funcționarii onești să continue să aibă o atitudine corectă față de cetățenii.

„Vreau să le amintesc că noi am reușit să dăm jos un regim corupt și vom da jos și al doilea regim corupt. Această cădere a corupției va fi definitivă. Invit oamenii onești să nu admită participarea în schemele corupte. Cetățenilor le amintesc că puterea adevărata este la oameni. Noi nu am alergat după putere. Noi vom continua să muncim, din opoziție, dacă e nevoie, ca să ne îndeplinim obiectivele. Lupta noastră pentru o viață mai bună continuă”, a declarat Maia Sandu, după ședința de Guvern.

Precizăm că joi, 62 de deputați socialiști și democrați au votat pentru învestirea Guvernului condus de fostul consilier prezidențial Ion Chicu. După depunerea jurământului, noul prim-ministru învestit  a fost rapid prezentat angajaților Cancelariei de Stat de către președintele Igor Dodon.

loading...

Citește mai departe

Politică

Ce condiții pun partidele politice pentru formarea noului Guvern

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Președintele țării, Igor Dodon, a inițiat astăzi consultări cu fracțiunile parlamentare ca urmare a demiterii Guvernului Maia Sandu.  În urma acestora, Partidul Socialiștilor a anunțat că vrea o nouă structură a Guvernului și un nou candidat la funcția de prim-ministru. Blocul ACUM a declarat că este gata să o susțină doar pe Maia Sandu în funcția de premier și insistă pe aceeași membri ai Executivului. Partidul Democrat a menționat că dacă va fi înaintat un premier și o garnitură care va lua în calcul propunerile PDM, atunci subiectul va fi discutat la Consiliul Politic Național al formațiunii. Partidul ȘOR a declarat că este împotriva unui guvern minoritar și că alegerile parlamentare anticipate sunt inevitabile.

Drept urmare, la finalul consultărilor, șeful statului a declarat că alegeri parlamentare anticipate pot fi evitate prin două scenarii: crearea unei majorități stabile sau votarea unui Guvern tehnocrat propus de șeful statului. Totodată, el a recunoscut că nu vede șanse pentru crearea unei majorități parlamentare. Aceasta pentru că Partidul Socialiștilor și Blocul ACUM au poziții diferite.

PE LUNG

PSRM: Nu vrem alegeri anticipate

Primii care au venit la consultările cu șeful statului au fost deputații PSRM. Întrevederea cu PSRM s-a desfășurat cu ușile închise, însă după aceasta deputații socialiști au declarat că nu vor alegeri parlamentare anticipate și că sunt gata să facă o nouă majoritate parlamentară cu cei din blocul ACUM., dar în anumite condiții. Astfel, socialiștii își doresc o nouă structură a Guvernului, nu cum a fost anterior, când întreaga răspundere pentru guvernare i-a revenit blocului ACUM. Totodată, socialiștii au spus nu vor accepta  o eventuală candidatură a Maiei Sandu.

„Propunem oficial blocului ACUM să creăm o nouă majoritate parlamentară, dar în condiții noi care implică o nouă structură a Guvernului, nu așa cum a fost până acum când blocul ACUM a preluat întreaga responsabilitate pentru guvernare. Plus la aceasta, cu un nou candidat la funcția de Prim-ministru. Aceasta este poziția noastră oficială”.

Zinaida Greceanîi a precizat că chiar dacă Blocul ACUM nu este pregătit să formeze o nouă majoritate parlamentară, f„racțiunea PSRM nu poate permite inițierea alegerilor parlamentare anticipate”.

„Țara nu are nevoie de alegeri parlamentare anticipate. De aceea, vom examina  orice candidat propus de președintele țării pentru funcția de prim-ministru, chiar dacă nu există o majoritate parlamentară”, a spus Zinaida Greceanîi.

Ea a mai spus că PSRM nu examinează crearea unei majorități parlamentare cu alte fracțiuni politice.

Blocul ACUM insistă ca premier să fie numită Maia Sandu

După consultările cu socialiștii, la întrevederea cu președintele Igor Dodon au venit deputații Blocului ACUM. După aceasta, reprezentanții blocului ACUM au declarat că vor insista ca premier să fie numită Maia Sandu, iar din viitorul Guvern să facă parte aceiași miniștri.  Doar în acest caz pot avea loc discuții cu PSRM. Totodată, deputații Igor Grosu(PAS) și Alexandru Slusari (Platforma DA) au declarat că elementul destabilizator în actuala situație politică, din păcate, rămâne Președinția, pentru că de aici pornesc toate, „de la comportamentul, mesajele, pozițiile pe care le are și le-a avut Președinția în aceste cinci luni de zile”.

„Am fost întrebați pe cine vedem premier. Am reiterat că poate fi doar doamna Maia Sandu, cu garnitura actuală de miniștri și cu acea agenda pe care Guvernul și-a asumat-o – reforma justiției, ceea ce ține de procurorul general, evaluarea procurorilor, scoaterea din captivitate a instituțiilor de reglementare etc. Doar așa pot avea loc discuții. În caz contrar se va ajunge la o situație similară”..

Igor Grosu a mai spus că cei de la Blocul ACUM cred că dacă nu ar fi fost problema cu preselecția candidaturilor la funcția de procurori general,  se venea cu alt motiv pentru a demiterea Guvernului Sandu. „Igor Dodon cred că se pregătește tot mai insistent pentru alegerile prezidențiale”,

Vicepreședintele Parlamentului Alexandru Slusari, de la Platforma DA, a menționat că era de așteptat că, după demisia Guvernului, blocul ACUM să vină cu aceeași strategie și aceeași componență a Guvernului.

„ Guvern reformator, pro-european, axat pe reforma justiției, pe care nu pot fi compromisuri. După ce s-a întâmplat ieri, care sunt garanțiile că președintele țării nu va interveni în actul de guvernare?”.

Totodată, Slusari a precizat că Blocul ACUM face distincția între PSRM și Igor Dodon. „Cu toate rezervele și problemele, noi am comunicat cu PSRM. Factorul destabilizator era Igor Dodon. Zarurile au fost aruncate, se așteaptă un guvern tehnocrat”, a adăugat deputatul.

PDM nu este pregătit să facă o coaliție de guvernare

Partidul Democrat nu este pregătit să facă o coaliție de guvernare, deoarece se află într-un proces profund de reformare. Totodată, formațiunea este gata să discute formarea noului guvern dace acesta va continua inițiativele demarate de PDM, a declarat Pavel Filip, președintele PDM, după întrevederea cu șeful statului.

„Ar fi o iresponsabilitate să lăsăm țara fără guvernare şi să mergem în alegeri parlamentare anticipate. De aceea avem condițiile noastre. Avem programele sociale, lansate de noi şi oprite de guvernul Maia Sandu. Avem mai multe inițiative pentru oameni. Şi dacă va fi înaintat un premier şi o garnitură care vor lua în calcul propunerile PD, respectarea Acordului de asociere cu UE, subiectul va fi discutat  la Consiliul Național Politic al PDM”.

Partidul ȘOR: Alegerile anticipate sunt inevitabile

După consultările cu președintele Igor Dodon, deputații Partidului ŞOR au declarat că singura soluţie pentru depăşirea crizei politice este declanșarea alegerilor parlamentare anticipate.

Preşedintele fracţiunii, Denis Ulanov, a declarat că există două scenarii: primul este numirea unui Guvern minoritar, însă în acest caz acest guvern  nu va rezista în R. Moldova, și al doilea – alegeri parlamentare anticipate.

„Cel mai potrivit scenariu ar fi alegerile parlamentare anticipate care oricum vor avea loc. Un guvern care nu are susținere majoritară în Parlament nu are multe șanse. În țara noastră nu există experiența unei activități eficiente și de lungă durată a unui executiv minoritar”.

Igor Dodon: Voi face tot posibilul pentru a evita alegerile anticipate

Președintele Dodon a menționat  că alegerile anticipatele pot fi evitate prin două scenarii: „crearea unei majorități parlamentare stabile sau votarea unui guvern tehnic propus de președintele țării”. În același timp, oficialul a recunoscut că nu vede șanse pentru crearea unei majorități parlamentare.

„Crearea unei majorități parlamentare stabile poate să fie doar între PSRM și Blocul ACUM. La această etapă nu văd șanse pentru crearea unei majorități parlamentare. Pozițiile dintre ACUM și PSRM sunt diametral opuse”.

În aceste condiții, șeful statului a precizat că sunt trei luni, până pe 12 februarie, timp în care el trebuie să vină cel puțin de două ori cu inițiativa de înaintare a unui candidat la funcția de prim-ministru. „Candidatul, dacă nu va fi majoritate parlamentară, va merge la fracțiuni și își va spune programul, după care vedem, va obține votul politic bine, nu obține – alegeri anticipate și să-și asume riscurile cei care o să le provoace. Eu în calitate de președinte voi face tot posibilul pentru a evita alegerile parlamentare anticipate”, a menționat Igor Dodon.

loading...

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Advertisement

Politică

Politică3 zile în urmă

Care au fost ultimele decizii luate de Guvernul Maia Sandu

PE SCURT În ultima ședință de a Guvernului Maia Sandu, pe agendă au fost incluse două subiecte: unul ce ține...

Politică5 zile în urmă

Ce condiții pun partidele politice pentru formarea noului Guvern

PE SCURT Președintele țării, Igor Dodon, a inițiat astăzi consultări cu fracțiunile parlamentare ca urmare a demiterii Guvernului Maia Sandu. ...

Opinii6 zile în urmă

Cum a fost discutată căderea Guvernului Maia Sandu pe Facebook

PE SCURT Guvernul condus de Maia Sandu a fost demis astăzi în urma unei moțiuni de cenzură înaintate de Partidul...

Politică6 zile în urmă

Guvernul Sandu a picat. Povestim pe scurt ce s-a întâmplat în Parlament

PE SCURT Guvernul condus de Maia Sandu a fost demis astăzi în urma unei moțiuni de cenzură înaintate de Partidul...

PoliticăO săptămână în urmă

Sandu vs PSRM. O nouă încercare de compromis a eșuat

PE SCURT Prim-ministra Maia Sandu a lansat astăzi o soluție de compromis Partidului Socialiștilor, care a înaintat moțiune de cenzură Executivului....

PoliticăO săptămână în urmă

Maia Sandu spune că lui Dodon nu-i convine curățarea RM de scheme de corupție. Despre ce ar putea fi vorba

PE SCURT „Am văzut cum arată justiție politizată. Ceea ce îmi doresc este o justiție liberă. Ceea ce se invocă...

Partidul Acțiune și SolidaritateO săptămână în urmă

Câte guverne din R.Moldova au căzut în urma moțiunii de cenzură. Va urma Guvernul Maia Sandu?

PE SCURT Deputații socialiști au înaintat astăzi moțiune de cenzură Guvernului condus de Maia Sandu. Aceasta după ce Executivul și-a...

Advertisement

Opinii

noiembrie 2019
L Ma Mi J V S D
« oct.    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930