Connect with us
"
"

Cultură

Cum e să ai un club de carte în Moldova?

Publicat

pe

Cluburile de carte sunt asociate, de cele mai multe ori, cu iz de naftalină și de învechit. Se pare că cititorul din Moldova crede că doar femeile după 50 sau bărbații decrepiți mai pot trece pragul unui astfel de eveniment. Anume această idee mi s-a cuibărit mie în cap, când am decis că este cazul să pun fundamentul unui club de carte lunar. Pentru că a fost un concept plămădit de vreo doi ani, mi-am pus speranțele și entuziasmul în receptivitatea cititorilor noștri. Iar acum sunt gata să trasez niște concluzii.

Articol semnat de Corina Moisei-Dabija

În primul rând, avem de a face cu o groază de stereotipuri. Cel mai răspândit este: „Aoleu, voi fi obligat(ă) să citesc o carte anume!”. Înțeleg de unde ia naștere această idee, dar credeți-mă pe cuvânt, la un astfel de eveniment nu este loc de standarde școlare. Nu sunteți obligat să rostiți nici măcar un cuvânt, dacă nu vreți. Ideea fundamentală este, evident, să promovăm lectura. Iată aici intervine elementul surpriză. Cum să faci acest lucru fără să obosești membrii clubului? Eu am mers pe ideea că orice întrevedere va fi centralizată pe un subiect concret, nu pe o carte, fapt care le oferă celor implicați posibilitatea de a se bucura de diversitate și libertate.

În al doilea rând, nu există sprijin din partea editurilor sau retailerilor de carte. Știu că această frază poate trezi reacția celor care fac parte din această afacere de carte, dar citând unul dintre personajele pe care le-am abordat în acest sens: „trebuie să fii mai mare și mai vizibil pentru ca noi să îți oferim sprijin”. Ce înseamnă în viziunea lor mare și vizibil? Probabil, clubul meu de carte ar trebui să fie amplasat pe un stadion și să scandeze: „Vrem cărți de la X sau Y!”. Pur subiectiv, acest lucru mi se pare o absurditate crasă. Ce nevoie aș mai avea de ajutor, dacă deja aș fi mare sau vizibilă? Intuiesc în acest sens, că primează doar interesul economic.

În al treilea rând, tot ce faci în cadrul clubului ține exclusiv de standardele de calitate pe care ți le impui. Încă o fațetă a monedei e că poți primi ajutor de la jucătorii pieței de carte doar dacă faci compromisuri. Vrei să te sprijinim? Ia niște cărți de calitate dubioasă și pune-le în dezbatere. Nu știu dacă, în acest sens, e cazul să te compromiți sau să faci concesiuni. Poate că e mai potrivit să refuzi un astfel de parteneriat defectuos.

Evident, acest text nu a fost gândit ca un reproș, ci ca un soi de concluzie. Înțeleg realitățile Moldovei, percep mesajul editurilor/librăriilor care vor vânzări bune, dar mi se pare trist că micile proiecte de suflet sunt sortite să supraviețuiască mai mult sau mai puțin timp.

Ce mi-a plăcut la această experiență? Entuziasmul cititorilor. Da, la noi se citește bine, se citește de calitate, iar membrii clubului #CitimPentruSchimbare sunt deschiși la minte, gata să dezbată teme actuale și să transmită un mesaj important cu privire la cărți. Voi mai continua tradiția? Bineînțeles. Din simplu motiv că vreau să aduc și aici, la noi, ideea unui citit de calitate și să transform un club de carte într-o obișnuință sănătoasă.

Cultură

2 cărți mai mult sau mai puțin fericite

Publicat

pe

De către

Mă fascinează inteligența emoțională. Ador oamenii empatici. Scriu cu drag despre emoție ca parte inerentă a dezvoltării Sinelui. Dar tot mai frecvent, am senzația că lumea noastră îmbracă haina sumbră a austerității. În caz contrar, riscă să fie catalogată drept neserioasă sau prea infantilă. De aceea, ne tragem măștile pe față și afișăm conduita solicitată, pentru că așa dă bine.

Articol de Corina Moisei-Dabija

Observ acest lucru, în mod involuntar, pe forumuri de carte, în chat-uri comune, în care orice tentativă de a te declara fericit este privită cu aceeași reacție de parcă ai recunoaște că ești dușman al poporului. Chiar și în literatură se resimte acut laitmotivul (ne)fericirii ca dimensiune fără de care existența umană nu ar mai avea relevanță. Iată de ce am optat, astăzi, să scriu despre 2 cărți care sunt mai mult sau mai puțin fericite.

„Geografia fericirii” de Eric Weiner, tradusă la Editura Niculescu

Eric Weiner este jurnalist și autor de carte, dar pe lângă toate un om de o înaltă factură intelectuală cu potențial analitic și critic. Spune despre sine că este un scriitor morocănos și că fericirea este pe cât de iluzorie, pe atât de inutilă.

Acesta pleacă într-o călătorie prin 8 țări, în căutarea acelui Graal al tuturor veacurilor: fericirea. Însemnările acestuia pot fi catalogate drept un jurnal de voyageur profesionist, care încearcă să despice firul în șapte și să găsească esența stării de bine, inerente fiecărei țări.

Unele istorisiri sunt pertinente, scrise într-o cheie aparte, încărcate cu umor:

  • Întotdeauna am crezut că fericirea se află imediat după colț. Șmecheria e să găsești colțul potrivit.”
  • Ține de natura umană faptul că ne face plăcere să-i privim pe alții angrenați în acțiuni agreabile. Astfel se explică popularitatea de care se bucură două domenii de activitate: pornografia și cafenele“.

Dar iată istoria sejurului în Moldova m-a atins dureros de mult. De ce? Pentru că nu putea să fie mai clișeizată decât ne-a servit-o autorul. Toate relele s-au rezumat la observații despre „femei care se îmbracă și machiază ca prostituatele” sau că „vinul moldovenesc este cel mai prost vin băut vreodată”. Oare se poate lua imaginar la pumni un autor? Cred că am fost la un pas.

Revenind la istoria noastră, apare o întrebare firească: a găsit sau nu fericirea Weiner? În principiu, acesta a reușit să găsească mai multe dimensiuni ale fericirii, specifice unor realități sociale din diferite țări și de pe diferite continente. Dacă ești interesat de conduita și nivelul de empatie a unor state, precum Elveția, Qatar sau Islanda, atunci cred că acest volum o să-ți fie pe plac.

„Algebra fericirii” de Scott Galloway

Suntem pe val, în prezent, cu literatura motivațională. Cărțile destinate dezvoltării profesionale sau personale se vând ca pâinea caldă, iar cititorii sunt tot mai răsfățați în acest sens. Și pentru că sunt destul de flexibilă în materie de lecturi, am decis că est momentul oportun să bifez și o astfel de lectură.

„Algebra fericirii” este un carnet de idei și reflecții cu și despre fericire. Un carnet în care Scott Galloway, antreprenor / profesor universitar, își creionează toate simțămintele față de experiențele sale empatice.

Scrisă într-o manieră foarte simplistă și aerisită, cartea nu are pretenția de fi o expresie de înaltă scriere creativă. Este mai curând o tentativă foarte stângace de a vinde anumite iluzii, anumite strategii care mi se par mult prea individuale și subiective.

Acest titlu ar merge de minune, atunci când ai nevoie de o descărcare emoțională și de o ceașcă mare cu cacao.

De ce doar 2 cărți? Cumva le-am experimentat în diferite auditorii on-line și reacțiile mi-au depășit așteptările. Concluziile mele sunt grupate în două:

  • Avem mulți cititori cărora le este comod să propage nefericirea, deoarece asta le asigură vizibilitate. Da, auto-compătimirea e un soi de PR longeviv.
  • Avem cititori curioși, pe care conceptul de fericire îi activează, îi transformă în veritabili cercetători.

Vreau să las acest text cu final deschis și să te întreb: Ești fericit?

Citește mai departe

Cultură

Cartea care-ți povestește cum e să trăiești cu tulburare de personalitate multiplă

Publicat

pe

De către

PE SCURT

„Mințile lui Billy Milligan” este un roman de non-ficțiune care îți prezintă viața tânărului Billy și a celor 24 de personalități care i s-au cuibărit în minte.

El este prima persoană din istoria Statelor Unite achitată de o crimă majoră pledând prin tulburarea de personalitate multiplă. Intens mediatizat, cazul lui a șocat și intrigat milioane de oameni, dar și a atras atenția scriitorului american Daniel Keyes care, în 1981 a publicat această carte. 

PE LUNG

„Mințile lui Billy Milligan” înfățișează povestea tristă a unui băiat de 23 de ani care a adunat în el 24 de personalități. Romanul este o relatare a istoriei povestite de Milligan scriitorului Daniel Keyes. 

„Eram sceptic. Într-o zi, la ușă mi-a bătut avocatul lui Billy. Am aflat că acest tânăr de 23 de ani voia să discute cu mine. Voia să scriu despre ce i se întâmplă. La început consideram că e un actor bun, care are mai multe roluri pe care le joacă perfect, apoi mi-am dat seama că nu e totul chiar așa…”, mărturisește Keyes la începutul cărții.

Personalitățile din interiorul lui Billy sunt atât de diferite încât îți trezesc milă, revoltă, frică, indignare sau compasiune. Este o  carte-interviu care te ține. Te atrage, încântă, înspăimântă și te face să fii tot mai concentrat și nerăbdător să descoperi toate cele 24 de „minți” ale lui Billy Milligan. 

Enlarge

download
Billy Milligan (dreapta)

Keyes povestește despre ce a discutat cu Billy, avocații, medicii, gardienii și părinții lui. De fapt, totul a pornit de la copilăria stresantă a micuțului. Era atât de stresantă încât copilul de 9 ani a început să-și caute refugiu în propriul eu. „Mă duceam în umbră, ca la pata de lumină să apară altcineva care va putea trece peste asta: fie va aduna toată durerea îl el, fie ne va apăra”, povestește Billy. 

„Doar timpul ne va spune dacă Milligan a păcălit societatea sau este una dintre cele mai nefericite victime ale sale… Poate că a venit acel timp”, scria Daniel Keyes la sfârșitul cărții. 

Billy Milligan și-a petrecut mai bine de zece ani în mai multe spitale mentale administrate de stat. Ulterior, a fost externat din sistemul de sănătate mintală din Ohio, la 1 august 1991. În 1996 a locuit în California, unde deținea Stormy Life Productions și avea să facă un scurtmetraj, care nu a mai apărut niciodată. Mai mulți ani la rând, nimeni nu mai știa unde este Billy. Milligan a murit de cancer la un azil din Columbus, Ohio, pe 12 decembrie 2014. Lângă el a fost sora. Avea 59 de ani.

Citește mai departe

Cultură

Cartea care te pune în pielea unui copil de 9 ani la Auschwitz

Publicat

pe

De către

PE SCURT

„Băiatul cu pijamale în dungi” este cartea care, deși are personaje inventate, totuși îți povestește în amănunte realitățile dure din timpul celui de al Doilea Război Mondial.

Cartea a fost publicată în anul 2006, iar scriitorul irlandez John Boyne spune că primele schițe ale istoriei le-a scris în doar două zile și jumătate. „Dormeam puțin și mă grăbeam să revin la schiță”, povestește el într-un interviu. Dar nu e totul atât de simplu precum pare. Înainte de a scrie acestă istorie, Boyne s-a documentat minuțios timp de aproape 20 de ani. Citea foarte mult despre Holocaust, despre acel fragment tragic din istorie. 

PE LUNG

Această istorie este una cu personaje inventate, dar care ne prezintă veridic realitățile de atunci. Doar că această poveste nu este una fericită, ci o poveste dureroasă reflectată prin ochii unui copil de 9 ani, care nu înțelege de ce atât de mulți oameni lucrează la o fermă înconjurată de sârmă ghimpată și de ce toți ei poartă pijamale în dungi, deși afară este luminos și nu e deloc timpul de a merge la culcare. Da, vă invit să descoperim împreună cartea „Băiatul în pijama în dungi”, iar dacă ai citit-o sau ai văzut filmul, îți pot spune că are să-ți placă și are să-ți culeagă o lacrimă chiar dacă o vei reciti.

Dezastrul, coșmarul clădit cu cadavre și sânge de către liderul nazist Adolf Hitler și dorința lui obsesivă de a nimici evreii, a fost povestită diferit și foarte mult, dar mai puțin Holocaustul a trecut prin trăirile copiilor. Mulți critici literari au pufnit și au strâmbat din nas declarând că tragedia sub nume de Holocaust nu poate fi redată prin trăirile unui copil, însă, mulți alții consideră că poate. Anume naivitatea lui Bruno te face să simți și să-ți fie frică atunci când lui îi este frică. 

Micuțul Bruno te cucerește chiar din primele pagini. Curiozitatea, bunătatea și deschiderea lui te aduce în povestea depănată de Boyne. Băiatul trăiește o viață liniștită și fericită în Berlin. Singurele lui griji sunt cum să se distreze cu cei trei prieteni și să alunece pe lunga balustradă a casei. Însă, totul se schimbă când tatăl lui este promovat în grad și întreaga familie trebuie să se mute într-un orășel gri, trist și plin cu militari înarmați, cu figuri posace. Băiețelul este dezamăgit să vadă că noul lor cămin este de fapt singura casă din împrejurimi, o locuință mohorâtă și anostă, iar în apropiere este o „fermă”, înconjurată cu sârmă ghimpată și păzită de un șir de soldați. Bruno nu știe că acesta este Auschwitz, cel mai mare lagăr de exterminare nazist, unde cel puțin 1,1 milioane de persoane au fost omorâte prin înfometare, împușcați sau sufocați în camerele de gazare, ascunse sub forma unor dușuri. 

Dar haideți să nu vă spun cum se va încheia această istorie. Vă las să o descoperiți singuri, alături de Bruno și noul lui prieten îmbrăcat în pijama în dungi… Lectură și vizionare plăcută.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Social7 ore în urmă

În închisoare, ca acasă. Cum funcționează un penitenciar cu securitate redusă din Norvegia

PE SCURT Rata de recidivă în Republica Moldova este peste 50%, ceea ce înseamnă că fiecare al doilea fost deținut...

Ecologie11 ore în urmă

Plasticul de unică folosință va fi interzis definitiv în UE. Ce urmează

PE SCURT Uniunea Europeană încearcă să lupte cu plasticul care sufocă planeta, în special oceanele. În acest sens, eurodeputații au...

Economie12 ore în urmă

Cum să calculezi ce impozite ți se rețin lunar? Explicăm

PE SCURT Sondajul S&P Global FinLit Survey arată că Republica Moldova ocupă locul 117 din 143 de statele lumii la...

SocialO zi în urmă

Moldova.org recomandă: DoR, BBC, Meduza, Dela0.ro

PE SCURT În fiecare weekend, echipa Moldova.org recomandă spre lectură articole publicate de instituții de jurnaliști pe care le urmărim...

DivertismentO zi în urmă

Rețeta săptămânii: Plăcinte la tigaie cu cartofi cruzi

PE SCURT Când nu dispui de timp ca să faci plăcintele la cuptor, nu ai prea multe ingrediente și vrei...

CulturăO zi în urmă

10 cele mai bune filme din 2019

PE SCURT Decembrie este o lună în care se întocmesc bilanțuri și topuri pentru anul ce se termină, reflectând asupra...

Externe2 zile în urmă

Despre baza secretă din Alpi, legile controversate din Rusia și „Orașul perfect”. Cele mai interesante știri externe pe scurt

PE SCURT SUA vor să folosească tehnologiile de recunoaştere facială pentru a identifica toate persoanele care intră şi ies din...

Advertisement

Politică

Justiție5 zile în urmă

4 ani la închisoare și o conferință de presă. Pe scurt, despre situația lui Vlad Filat

PE SCURT Condamnat la nouă ani de detenție, fostul premier Vlad Filat  a fost eliberat condiționat, înainte de termen. Eliberarea...

Politică6 zile în urmă

Cum a fost discutată pe Facebook eliberarea condiționată a lui Vlad Filat

PE SCURT Fostul prim-ministru Vlad Filat, condamnat la nouă ani de detenție, a fost eliberat astăzi, înainte de termen din...

Cultură2 săptămâni în urmă

Despre mărul roșu și câinele cu două boturi. Poeții vorbesc despre situația politică din țară

PE SCURT S-au adunat poeții la „Poezie Politică” unde și-au exprimat, prin intermediul operelor lor, dar și al altor autori,...

Politică2 săptămâni în urmă

Câte instituții publice mai sunt conduse de exponenți numiți de Partidul Democrat

PE SCURT De la plecarea PDM de la guvernare a trecut aproape șase luni, iar Republica Moldova este deja la...

Politică2 săptămâni în urmă

De ce vrea premierul Chicu să transforme Moldova „într-un șantier imens” și cât ar costa asta

PE SCURT Fostul ministru al finanțelor, actualul prim-ministru, Ion Chicu, a fost unul dintre cei care au contrasemnat decizia Guvernului...

Politică3 săptămâni în urmă

10 ani de la moartea lui Serghei Magnițki/ Șansele ca Legea Magnițki să fie adoptată în Moldova

PE SCURT Numele lui a devenit sinonim  cu combaterea corupției și abuzurilor asupra drepturilor omului. Moartea lui a generat o lege nouă...

Politică3 săptămâni în urmă

6 neadevăruri cu care Plahotniuc a spart tăcerea

PE SCURT După câteva luni de tăcere, fostul lider al PDM a reușit iarăși să dea temă de discuții publicând...

Advertisement

Opinii

decembrie 2019
L Ma Mi J V S D
« nov.    
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031