Complexul Hidroenergetic Nistrean (CHN) a afectat calitatea apei, dar și flora și fauna râului Nistru de pe teritoriul Republicii Moldova. Datele și concluziile unui studiu privind impactul social și de mediu al complexului asupra râului urmează să fie finalizat și prezentat în cadrul ședinței Comisiei Nistrene care va avea loc în septembrie la Chișinău. Studiul va sta la baza negocierii cu Ucraina a Acordului de funcționare a CHN.
Radu Cazacu, director adjunct al Agenției apele Moldovei, co-președinte al Comisiei Nistrene, a declarat că datele studiului vor fi prezentate la următoarea ședință a comisiei, astfel încât să fie identificate soluții de modificare a regulilor de exploatare a centralei pentru a asigura siguranța fluviului Nistrului în partea inferioară.
În cadrul cercetărilor, au fost analizate mai multe aspecte ale fluviului, cum ar fi debitul, temperatura, fauna și calitatea apei.
Volumul, debitul și temperatura
- Volumul mediu al apei în aval de hidrocentrală a scăzut cu peste 10% sau 800 milioane de m3;
- S-a modificat repartizarea sezonieră a scurgerii de apă, înregistrându-se descreșteri de circa 6% în primăvară și creșteri în sezonul vară-toamnă;
- Debitele maxime ale viiturilor de primăvară au scăzut cu 38%;
- Debitele medii lunare au scăzut semnificativ în perioada februarie-martie: în martie – cu 40%, în aprilie – cu 27% și cu 18% – în luna februarie;
- Hidrocentrala a dus la apariția efectului pulsatoriu, cunoscut sub numele de hydropeaking (atunci când nivelul apei din râu crește sau scade în funcție de deversările hidroenergetice). Acest efect, precum și schimbarea de regim termic, este resimțit pe un sector de peste 130 de kilometri în aval;
- În sezonul rece, temperatura apei este mai ridicată decât cea normală cu 3,5-5 grade şi cu 4-7,5 grade mai scăzută în sezonul cald;
- Temperaturile maxime ale apei sunt atinse nu în iunie-august, dar în august-septembrie.
Calitatea apei
- A scăzut brusc conținutul de aluviuni în suspensie, care sunt necesare pentru dezvoltarea ecosistemelor. În rezultat, apa devine transparentă;
- Conținutul de substanțe nutritive, în special de ioni de amoniu și nitrați, este redus, în comparație cu apa de la intrarea în rezervor. Astfel, apa râului a devenit mai săracă în nutrienți;
- Se observă fluctuații semnificative ale nivelului de oxigen dizolvat. Așa-zisele vârfuri cu conținut ridicat de oxigen (când descărcarea este în curs), alternează cu o scădere semnificativă a conținutului de oxigen din apă;
- Totodată, scade conținutul de metale, cupru și zinc și alți compuși toxici care tind să se absoarbă pe particule și coloizi, acești poluanți fiind capturați în rezervorul complexului.
Populația de pești
- Au dispărut 19 specii de pești în segmentul mijlociu al râului și 15 specii de pești – în cel inferior;
- A scăzut populația a 44 de specii. Cantitățile de pești adulți din secțiunea râului Nistru de pe teritoriul Moldovei au scăzut cu 96% sau de 26 de ori, iar cantitățile de pești tineri – de 44 de ori;
- S-au pierdut 3456 hectare, adică 16 la sută din suprafața totală a spațiilor de reproducere a peștilor;
- Se atestă o supraaglomerare intensivă a Nistrului Mijlociu (de la Naslavcea până la Camenca) cu vegetaţie acvatică mai înaltă. Până la construcția CHN, suprafață de creştere excesivă a macrofitelor era de aproximativ 1%, acum aceasta a crescut până la 85%;
- A scăzut productivitatea principalelor grupuri de organisme acvatice care servesc drept bază alimentară pentru pești: zooplanctonul (totalitatea organismelor animale din plancton) a scăzut de 4,6-7,3 ori, iar zoobentosul (totalitatea organismelor care trăiesc pe fundul apelor) – de 5-6 ori;
- Se atestă o reorganizare semnificativă a compoziției taxonomice a zooplanctonului, o scădere a speciilor reofile (care trăiesc în cursul râurilor) și o creștere a speciilor limnofile (care preferă apele în stagnare).
Cooperarea Moldova – Ucraina
Cele două state au început a coopera în vederea protecției fluviului Nistru încă în 1994, când au semnat un acord privind gestionarea durabilă a cursurilor transfrontaliere. În 2002, la Roma, cele două state au semnat un acord bazinal ce prevede cooperarea în domeniul protecției și dezvoltării durabile a râului Nistru. În baza acestui acord, în 2018, a fost creată Comisia Nistreană – un organ comun consultativ, care vine cu recomandări către autorități asupra gestionării râului.
Complexul hidroenergetic nistrean a început să fie construit de către Ucraina în 1973. Prima unitate de producere a energiei hidroenergetice a fost lansată în 1983, urmată de cea de-a doua, în 2002, și Centrala hidroelectrică prin pompare – în 2013.
Citește și: Apa care aduce bani, hidrocentralele de pe Nistru și diplomația
În 2016, Ucraina a adoptat un program de dezvoltare a energiei hidroenergetice care prevedea construcția până în 2026 a șase centrale hidroelectrice pe cursul superior al râului Nistru. Vizate erau regiunile Ivano-Frankivsk, Ternopil și Cernăuți – în total, 220 de kilometri din cursul fluviului. Proiectul a fost pus pe stop în urma unor ample campanii de protest ale ecologiștilor ucraineni și moldoveni. Ulterior, Ucraina și Moldova au convenit să facă o invitație către Uniunea Europeană să facă evaluarea impactului asupra mediului pe care l-ar avea proiectul.
