Nistru asigură alimentarea cu apă a 80% din populație. Apele fluviului au un rol indispensabil pentru agricultura națională și dezvoltarea durabilă a țării. De asemenea, bazinul râului Nistru constituie habitat pentru sute de specii de animale, iar intervenția omului poate duce la dispariția speciilor valoroase și apariția celor agresive și ușor adaptabile.
Apa nu corespunde indicatorilor de calitate
Cauzele care influențează negativ ecosistemul bazinului râului Nistru sunt numeroase, poluarea apei fiind una dintre cele mai grave. Din 900 de localități, doar în 40 există stații de epurare eficiente.
Ilia Trombițchi, expert de mediu de la Mișcarea Ecologică din Moldova, spune că unele stații de epurare nu au fost reparate de la instalare, din perioada sovietică. „În nici un oraș, nici în Moldova, nici în Ucraina, nu există stații de epurare care să corespundă standardelor. Apa tratată acolo nu mai corespunde indicatorilor de calitate”, explică expertul.
Sursa: Agenția de Mediu
Din punct de vedere chimic, calitatea apei din râul Nistru se încadrează în limitele clasei de calitate 2 și 3, adică apă moderat poluată, însă la capitolul microorganisme, în comparație cu câteva decenii în urmă, situația este foarte rea. „Acest lucru este nu este secret, și nu înțeleg de ce organele competente nu iau nicio măsură pentru a găsi soluții”, încheie expertul.
Pe lângă staţiile de epurare defecte sau inexistente, de unde se revarsă apele menajere și apele uzate de la întreprinderile mari, o problemă sunt și gunoiștile neautorizate. Stocarea în apropierea surselor de apă a deşeurilor menajere, mai ales în apropierea fabricilor, dar și gunoiul animalelor din gospodăriile de la țară, duc la poluarea apei cu nitrați. Nitrații nici la o adâncime de 120 de metri de straturi de sol n-au putut să fie neutralizați. Aceștia, odată nimeriți în organism, mănâncă globulele roşii din sânge la vietăți, cât și la oameni.
Debitul și temperatura apei influențează negativ populația de pești
Deși braconajul sau pescuitul ilegal în perioadele de depunere a icrelor este învinuit de dispariția multor specii de pești, intervenția în structura râului Nistru are un efect mult mai nociv asupra populațiilor de pești.
Temperatura joasă cauzată de hidrocentrala de la Novodnestrovsk influențează tipul de specii de pești. „În special vorbim despre temperaturile pentru reproducere a peștilor. Cele mai multe specii preferă să depună icre când temperatura apei e cuprinsă între 10 grade și 18. Altfel nu se reproduc. La noi se întâmplă așa că, în ultimii ani, în perioada primăverii, apa Nistrului era de 6 grade.”
Construcția lacurilor artificiale pe cursul râului blochează debitul salubru, micşorând volumul de apă. „Din cauza barajelor sunt afectate speciile de pești cărora le este caracteristică migrația. Totodată, există specii care preferă ca apa din râu să curgă liber. Speciile acestea deja sunt dispărute din Nistru, din păcate”, spune Ilia Trombițchi. Acesta explică faptul că în locul acestor pești valoroși din punct de vedere economic, s-au adaptat pești mici, rezistenți, dar care nu pot fi utilizați în alimentație. Speciile de acest gen nu au existat înainte în râul Nistru.
Repopularea cu speciile rare este complicată, deoarece, de cele mai multe ori, ecosistemele lor nu mai există. Astfel, apar specii noi, mai mici, mai rezistente, cu cicluri de viață scurte și care nu au nicio valoare economică.
Păsările și animalele din lunca râului
Anatolie Savin, doctor în științe de la Institutul de Zoologie din cadrul Academiei de Științe din Moldova spune că situația animalelor cu habitatele prin luncile Nistrului nu este la fel de rea ca cea a peștilor. „În ultimii 50 de ani, din luncile Nistrului doar dihorul de stepă a dispărut aproape definitiv. El se află în Cartea Roșie. Mai este și popândăul, și cel cu pete, și cel european, care s-a observat foarte rar în ultimii ani. Dacă acum câțiva ani popândăul european forma vreo 28 de populații, acum dacă mai numărăm vreo 2-3.”
Principala cauză a micșorării numărului de popândăi și dihori este aridizarea, dar și dispariția surselor de hrană a acestor specii, adică anumite tipuri de pești. Vidrele, de exemplu, se hrănesc cu specii de pește mare, precum carpul sau somnul, aceștia fiind mai rar întâlniți în Nistru.
Populația de păsări, însă, nu este afectată la fel de mult de apa poluată precum sunt vietățile care trăiesc sau se hrănesc direct de acolo. „Din contra, unele specii de păsări înregistrează creșteri. Probabil e din motivul populațiilor de pești mici cu flux de viață scurt. De asemenea, în zona apelor sunt mai multe insecte, dar și vietăți precum broaștele, cu care unele păsări se hrănesc”, explică Anatolie Savin.
De exemplu, cormoranul mare, pasăre care se hrănește cu pești, a înregistrat o creștere în ultimii ani. „De la Dubăsari până la Palanca se pot observa stolurile de cormorani, stârci, și alte specii care mănâncă pești.” Anatolie a explicat că acest lucru se întâmplă din cauza că peștii mici, cu ciclu de viață scurt, se înmulțesc în locurile în care se revarsă deșeuri menajere, ei hrănindu-se, la rândul lor, cu ele.
Expertul spune că ecosistemele au apărut și dispărut mereu, s-au modificat în timpuri îndelungate, și un Nistru cum a fost prin anii ’80 nu vom avea.
