Connect with us
"
"

Justiție

Cum a fost favorizat Ilan Șor de justiția din Moldova?

Publicat

pe

PE SCURT

Ilan Șor, fostul primar al orașului Orhei, deputat și personaj cheie implicat în furtul miliardului, s-a bucurat de o atitudine blândă din partea justiției din Moldova. La această concluzie au ajuns autorii raportului de monitorizare a justiției selective în cazul dosarelor penale.

Experții au examinat 14 dosare penale de rezonanță. Însă, parcursul dosarului pe numele lui Șor a fost comparat cu cele ale lui Vlad Filat, Chiril Lucinschi, precum și a lui Veaceslav Platon. Toate cele patru dosare se referă, potrivit procurorilor, la așa-numitul caz al „furtului miliardului”.

PE LUNG

Analiza comportamentului procurorilor și judecătorilor în cele patru dosare trădează o atitudine privilegiată manifestată de organul de anchetă și instanță în cazul lui Ilan Șor, considerat afiliat guvernării PDM, susțin experții. Potrivit lor, unul dintre aspectele care determină justiția selectivă în acest caz este arestul preventiv și condițiile de detenție provizorie. Ilan Șor s-a aflat într-un loc de detenție preventivă timp de 42 de zile, fiind deținut în izolatorul CNA, unde condițiile de detenție provizorie sunt bune. De asemenea, Șor s-a aflat timp de 11 luni în arest la domiciliu și 25 de luni a avut interdicție de părăsire a țării. Cu toate acestea, el a avut mai multe călătorii în străinătate, în vacanță, dar și o deplasare la Strasbourg, unde s-a întâlnit cu mai mulți oficiali europeni, în octombrie 2017. Vlad Filat a fost cercetat penal în stare de detenție, în Penitenciarul nr. 13. Veaceslav Platon se află în detenție de pe 25 iulie 2016, din momentul în care a fost reținut de oamenii legii de la Kiev și extrădat celor de la Chișinău. La fel ca Vlad Filat, Veaceslav Platon a fost ținut în arest în Penitenciarul nr. 13, unde a rămas să își ispășească pedeapsa după condamnare. Chiril Lucinschi s-a aflat în arest la domiciliu timp de 10 luni, după care a fost plasat sub control judiciar.

„Șor se deosebește de ceilalți. Abordarea preferențială a lui nu poate fi negată de nimeni din societate. Deși era din alt partid, oricum se observa că era loial și se bucura de susținerea neafișată a fostei guvernări. Deși a furat cei mai mulți bani, acesta a fost cercetat în libertate și nu i-a fost confiscată averea”, susține Cristina Țărnă, fosta șefă-adjunctă a Centrului Național Anticorupție, care s-a ocupat de monitorizarea justiției. 

Dacă în cazul lui Vlad Filat, organele de drept s-au grăbit să anunțe sentința, în cazul lui Șor se observă o tergiversare evidentă. La trei ani de la transmiterea dosarului lui Ilan Șor în judecată, în privința acestuia nu există o decizie definitivă a instanței. 

Mai mult, în timp ce era în stare de arest, Șor și-a înregistrat un partid. Ceea ce i-a permis să obțină revocarea măsurii preventive a arestului, datorită principiului general din dreptul electoral că niciun concurent electoral nu poate fi supus măsurilor preventive care îl împiedică să participe efectiv în campania electorală. „Astfel, situația juridică precară a unui subiect suficient de bogat a lansat pe scena politică un nou partid cu rădăcini penale”, remarcă autorii raportuluiJudecătorii au fost mai înțelegători în cazul lui Șor când acesta a cerut amânarea ședințelor de judecată în timpul campaniei electorale. Asta în timp ce aceeași solicitare venită din partea lui Dorin Chirtoacă a fost respinsă.

În dosarul lui Ilan Șor, Curtea de Apel Cahul a acceptat solicitarea apărării de efectuare a unei expertize economico-financiare. În cauza lui Chiril Lucinschi, judecătorii au respins o solicitare similară. O altă excepție făcută în favoarea lui Ilan Șor a fost transferarea dosarului acestuia la Curtea de Apel Cahul, acolo unde accesul presei la ședințele de judecată este mai complicat din cauza distanței mari de la Capitală. Transferul l-a avantajat pe Ilan Șor. Cu toate acestea, după schimbarea guvernării, Șor a cerut recuzarea tuturor judecătorilor de la Cahul, motivând că nu are încredere în ei. 

Instanța de fond nu a aplicat sechestru pe bunurile lui Ilan Șor, ca măsură de asigurare, așa cum a făcut-o în cazul celorlalte trei cauze penale instrumentate în legătură cu frauda bancară: Vlad Filat, Chiril Lucinschi, Veaceslav Platon. 

Totodată, deși Ilan Șor și Veaceslav Platon au fost învinuiți de procurori de comiterea acelorași fapte – escrocherie în proporții deosebit de mari și spălare de bani în proporții deosebit de mari. Pentru Șor, care ar fi spălat cinci miliarde de lei de la Banca de Economii, acuzarea a solicitat închisoare pe termen de 19 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții în sistemul bancar pe un termen de cinci ani. În cazul lui Platon, deși suma invocată e de circa şase ori mai mică (800 de milioane de lei), pedeapsa cerută de procurori a fost ceva mai mare – 23 de ani de închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții în sistemul bancar pe un termen de cinci ani. Într-un final, Platon a fost condamnat la 18 ani de închisoare în penitenciar de tip închis. Învinuirea primarului de la Orhei, de cealaltă parte, a suferit schimbări pe parcurs, iar Ilan Șor a fost condamnat la şapte ani și jumătate privațiune de libertate în penitenciar de tip semiînchis.

Menționăm că, după alegerile parlamentare din acest an, Ilan Șor a fost ales deputat în noul Legislativ. Însă, după ce noua alianță dintre socialiști și deputații Blocului ACUM a numit conducerea Parlamentului și a investit executivul în frunte cu Maia Sandu, debarcând astfel democrații de la guvernare, Șor a fugit din Republica Moldova. Ulterior, procuratura a anunțat că acesta „a traversat în mod ilegal frontiera de stat, eludând controlul vamal şi cel de frontieră”, iar Curtea de Apel Cahul a emis un mandat de arest pe numele lui și l-a anunțat în căutare.

Justiție

În vâltoarea justiției: Dosare penale pe numele mai multor procurori un denunț și o suspendare

Publicat

pe

De către

PE SCURT

  • Liderul Platformei DA Andrei Năstase a depus un denunț penal pe numele președintelui Dodon, cerând urmărirea penală a președintelui pentru corupție și îmbogățire ilicită.
  • Mai mulți procurori sunt vizați în dosare penale, fiind bănuiți de abuz de serviciu și falsificarea actelor.
  • De asemenea, deputatul democrat Sergiu Sîrbu este vizat într-un dosar, care a fost pornit încă acum trei luni. Deocamdată nu se știe despre ce dosar este vorba, dar parlamentarul urmează să se prezinte la Procuratură pentru a oferi informații.
  • În plus, Autoritatea Națională de Integritate va verifica averea procurorului general adjunct.

Moldova.org vă prezintă știrile din justiție care au ținut astăzi cap de afiș în mass-media de la Chișinău.

PE LUNG

Denunț penal pe numele președintelui Dodon

Liderul Platformei DA Andrei Năstase a depus astăzi un denunț penal, în care cere Procurorului General urmărirea penală a președintelui Dodon sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de corupție și îmbogățire ilicită. Politicianul a menționat că denunțul, semnat de circa 2000 de persoane, a fost elaborat în urma investigaţiilor Ziarului de Gardă asupra veniturilor şi cheltuielilor nejustificate ale lui Dodon, fapt care derivă din vacanțele sale opulente.

În investigația jurnalistică se arăta că politicianul Igor Dodon, conturile căruia, în ultimii 15 ani, au fost alimentate, oficial, doar din bugetul de stat, s-a odihnit în această perioadă în zone exotice: Maldive, Seychelles, Dubai sau o vilă exclusivistă de pe teritoriul unuia dintre cele mai luxoase hoteluri de pe malul Mării Egee, resort gestionat de familia procurorului general al Rusiei, Iurii Chaika.

„O facem în strictă conformitate cu legislația moldovenească. Nu o facem prin diferite mișcări cum se întâmpla înainte și așa cum se întâmplă cu o guvernare controlată totalmente de Igor Dodon.

„Eu cred cu tărie că absolut toţi funcţionarii, politicienii din Republica Moldova trebuie să răspundă în faţa legii dacă au comis abuzuri şi s-au îmbogățit prin fraudă.”, a adăugat Andrei Năstase.

Deputatul Sergiu Sîrbu, vizat într-un dosar penal

Procurorul general Alexandr Stoianoglo a confirmat astăzi presei că deputatul democrat Sergiu Sîrbu este vizat într-un dosar penal. Acesta a fost pornit acum 3 luni, de către procurorul general interimar Dumitru Robu.

„În privința lui a fost pornit dosar penal.de către procurorul general interimar Robu. Trei luni în urmă. Despre dosarul acesta am făcut cunoștință recent, alaltăieri”, a spus procurorul general.

Întrebat de ce este bănuit deputatul Sîrbu, Alexandru Stoianoglo a spus: Știți? Eu chiar nu știu de ce. Și vă spun din ce cauză. Acest dosar a fost în procedura Procuraturii Anticorupție. Și eu principial nu am investigat dosarele, are investighează Procuratura Anticorupție, pentru ca să nu fiu învinuit că mă amestec în activitatea acestei procuraturi, pe perioada controlului”, a spus el.

Procurorul general, Alexandr Stoianoglo, a spus că nu se planifică reținerea lui Sergiu Sîrbu. „Reținerea și toate alte acțiuni împotriva deputaților se efectuează numai după adresarea procurorului general în Parlament și primirea acordului respectiv. Noi nu planificăm. Vă spun cinstit nu știu despre ce dosar este vorba”, a spus el.

Ieri, în cadrul unei emisiuni televizate, deputatul Sergiu Sîrbu a anunțat că ar putea fi reținut în timpul următoarei ședințe parlamentare plenare și că va merge săptămâna viitoare la Procuratură pentru a oferi informații.

Adriana Bețișor și Andrei Băieşu, vizați în dosare

Pe numele unor procurori au fost intentate dosare de Procuratura Generală. O declarație în acest sens a fost făcută astăzi de procurorul general Alexandru Stoianoglo. Deși inițial Stoianoglo nu a precizat despre cine anume este vorba, la întrebarea jurnaliștilor dacă ar fi vorba despre Adriana Bețișor și Andrei Băieșu, acesta a răspuns: „și alții tot”. Adriana Bețișor și Andrei Băieșu sunt procurorii ce au investigat materialele legate de dosarul în frauda bancară

„În Procuratura Generală în perioada actuală sunt câteva dosare penale, însă, nu vreau să divulg familiile procurorilor implicați în dosarele acestea. Dar confirm că sunt dosare penale. Majoritatea procurorilor sunt bănuiți de abuz de serviciu și falsificarea actelor”, a declarat Stoianoglo.

Fiind întrebați dacă acești procurori ar putea fi reținuți, Stoianoglo a spus că „Noi nu punem întrebarea că cineva trebuie reținut și arestat. Aceasta reiese din caz”.

Viorel Morari, suspendat din funcție, la demersul Procurorului General

Consiliul Superior al Procurorilor a admis, acum câteva clipe, demersul Procurorului General, Alexandr Stoianoglo privind suspendarea din funcție a Procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție, până la adoptarea definitivă a hotărârii pe dosarul în care este vizat.

Acesta a fost reținut pe 10 ianuarie pentru abuz de serviciu și fals în acte publice, iar ulterior, plasat în arest preventiv pentru 20 de zile.

Procurorul-șef suspendat al Procuraturii Anticorupție este învinuit că ar fi primit de la Vladimir Plahotniuc o plângere pe care ar fi înregistrat-o contrar prevederilor legale, în baza căreia a pornit o cauză penală și a falsificat o serie de acte procesuale. Respectivele acțiuni, potrivit probatoriului, ar fi fost „comise atât în interes personal, cât și în interesul petiționarului, dar și altor persoane din anturajul acestuia, cu scopul de a-i proteja de implicare, în calitate de bănuiți, în cauza penală privind frauda bancară și a obstrucționa cercetarea rapidă, completă și obiectivă a dosarului.”

Averea procurorului general adjunct, verificată de ANI

Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a întocmit un proces-verbal prin care s-a inițiat controlul privind respectarea regimului juridic al averilor în privința adjunctului procurorului general, Ruslan Popov, în urma sesizării depuse de Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției.

„La 20 ianuarie curent informația despre inițierea procedurii de control a fost expediată Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției, iar persoana supusă controlului a fost notificată despre inițierea procedurii de control. La moment, inspectorul de integritate se află în procedura de acumulare a materialului probator, fiind solicitate în acest sens materiale și din cadrul Procuraturii Generale”, a anunțat ANI.

Aceasta după ce portalul Anticorupție.md a publicat o investigație cu genericul„Latifundiarul de la șefia Procuraturii Generale”, despre afacerile procurorului general-adjunct, Ruslan Popov. În aceasta se menționează că procurorul general-adjunct, Ruslan Popov, și-a organizat în mai puțin de patru ani o afacere de perspectivă în domeniul agriculturii, pe care a înregistrat-o pe numele tatălui său, un simplu pensionar din satul Mileștii Mici, raionul Ialoveni. Omul legii nu recunoaște că afacerea îi aparține, în schimb declară că este ajutat de părinții pensionari, care întreaga viață au avut un trai modest. Este o livadă care se întinde pe pe o suprafață de circa o sută de hectare. Afacerea este înregistrată juridic în 2015, ca Gospodăria Țărănească Alexandru Popov, pe numele tatălui procurorului. Tot acolo se arată că Ruslan Popov locuiește într-o casă cu trei niveluri, cu suprafața de 211,8 metri pătrați, despre care susține în declarația de avere și interese personale că ar costa 111,8 mii de lei, circa 5,8 mii de euro. Imobilul, cu o arhitectură modernă, este amplasat pe un teren de 24,32 ari, îngrădit cu gard din piatră.

Pe de altă parte, procurorul Ruslan Popov insistă asupra faptului că proprietățile vizate în articol, cu excepția casei de locuit a familiei și automobilelor Hyundai Santa Fe ale lui și soției, nu-i aparțin lui, ci părinților, împreună cu familia fratelui, anumite contribuții având și socrii dumnealui, toate mijloacele financiare investite având proveniență legală, ce pot fi confirmate.

Procuratura Generală a anunțat astăzi că Procurorul General, Alexandru Stoianoglo a luat act de raportul lui Ruslan Popov și a transmis materialele către Autoritatea Națională de Integritate pentru examinare conform competenței.

Citește mai departe

Justiție

Am discutat cu Bușra Zeynep Șen, profesoara de origine turcă a cărei extrădare a fost refuzată de autoritățile române

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Extrădarea profesoarei de origine turcă din București, cerută de autoritățile regimului Erdogan, a fost respinsă. „Din studierea mandatului apreciez ca extrădarea este ceruta din motive politice și sociale ceea ce încalcă drepturile omului. Parchetul solicita respingerea cererii de extrădare”, a declarat procurorul.

În acest sens, Moldova.org a discutat cu Bușra Zeynep Șen despre experiența prin care a trecut, acuzațiile care îi sunt aduse de guvernul turc, care sunt planurile ei, situația în care se află tatăl ei, dar și justiția din cele două țări de pe malul Prutului.

PE LUNG

Bușra Zeynep Șen, profesoară de origine turcă de la Liceul Internațional de Informatică din București, a fost reținută de polițiști, ieri dimineață, în baza unui mandat de extrădare emis de autoritățile regimului Erdogan, a anunțat instituția de învățământ într-un comunicat remis G4Media.ro.

Avocata Bușrei Zeynep Șen a explicat, ieri pentru presa română, că aceasta era acuzată că ar fi parte dintr-o grupare teroristă, la data de 28 martie 2018, perioadă în care ea deja era angajată ca profesoară la București. Mai mult decât atât, cetățeana turcă a fost judecată în absența ei, în Turcia. „Nu a știut, nu a fost citată”, a mai explicat avocata. În același timp, despre judecata din primăvara anului trecut, Bușra Zeynep Șen a aflat abia ieri.

În cadrul judecății de ieri, Bușra a i-a povestit judecătorului că sunt două motive pentru care nu dorește să fie predată autorităților din Turcia:

  1. „Judecata din Turcia nu este legală. Totodată, în cazul în care voi fi predată, voi fi pur și simplu închisă fără a fi adusă în fața unui judecător.”
  2. „Mi-e teamă că nu voi fi tratată bine, fiind posibil chiar să fiu supusă unor acte de tortură. Nu îmi vor fi respectate drepturile fundamentale.”

Procurorul nu a formulat întrebări, iar judecătorul a spus că a văzut din acte că este profesoară și ce face în România. Într-un final, procurorul a decis să respingă cererea de extrădare. „Din studierea mandatului apreciez ca extrădarea este ceruta din motive politice și sociale ceea ce încalcă drepturile omului. Parchetul solicita respingerea cererii de extrădare”, a explicat acesta.

Contactată de Moldova.org, Bușra Zeynep Șen a declarat că după toate câte a făcut guvernul turc, toți sunt cu ochii în patru. Totuși, femeia nu s-a gândit vreodată că autoritățile turcești vor trece prin aceste procese doar pentru ea. „Sunt doar o persoană de 24 de ani, am locuit în Turcia doar patru ani, când am studiat la universitate. Ce aș fi putut eu face încât ei să depună atâtea eforturi ca să mă aducă înapoi?”, se întreabă femeia.

Decizia tribunalului de la București nu a uimit-o pe Bușra. Totuși ea ne-a recunoscut că îi era frică să nu fie exact invers. „Nu știi niciodată ce ți se poate întâmpla când ești cetățean turc.” Tânăra spune că singurul sentiment pe care l-a avut după pronunțarea sentinței a fost ușurarea.

„Fericirea și liniștea au venit mai târziu.”

Bușra Zeynep Șen consideră că nu este nicio logică în aceste persecutări și felul în care ele sunt implementate în diferite țări. „În cazul tatălui meu, am urmărit Moldova aplicând legea. În cazul meu, am simțit justiția. Asta, însă, nu s-a întâmplat în Moldova și în cazul profesorilor răpiți, cărora li s-au adus aceleași acuzații lipsite de sens. Cred că este foarte important ca oamenii să fie conștienți de situație și de consecințe. Astfel, autoritățile vor fi mai atente și mai sensibile la opinia publică, pe lângă consecințele legale”, a declarat Bușra.

Amintim că Bușra Zeynep Șen este fiica fostului director general al Liceului Teoretic „Orizont”, de la Chișinău, Turgay Şen. Tot în martie 2018, acesta a fost reținut pe Aeroportul Chișinău, apoi audiat timp de 7 ore la Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale. Ulterior Turgay Șen a primit și interdicția de părăsi țara pentru o perioadă. Atunci directorul liceului Orizont declarase că dosarul penal în care acesta are statut de bănuit a fost intentat în noiembrie 2017, pe motive de „finanțare a terorismului”. Turgay Șen presupune că dosarul a fost deschis la indicația conducătorilor din R. Moldova, în interesul conducerii autoritare din Turcia, ca răspuns la finanțarea reparației în sumă de peste 10 milioane de euro a clădirii Președinției R. Moldova, asigurată în totalitate de Guvernul Turciei.

Bușra Zeynep Șen ne-a spus că tatăl ei nu mai locuiește în Republica Moldova. Acum câteva săptămâni, acesta a vizitat-o în România. Mama Bușrei încă mai este îngrijorată că istoria s-ar putea repeta.

Cât despre planurile sale de viitor, femeia ne-a spus că nu planifică să se mute în altă țară, mai ales că a solicitat azil în România și vrea să ducă la bun sfârșit acest proces. „Voi discuta cu avocata mea pentru a lua o decizie definitivă.” Întrebată dacă se simte în siguranță să călătorească, ea ne-a recunoscut că nu s-a simțit niciodată în siguranță în timpul călătoriilor și că acest sentiment s-ar putea să crească.

Mai multe detalii, citește aici.

Merită menționat, că cererea de extrădare a Bușrei a fost a doua venită și respinsă din Turcia în România. În decembrie 2018, un judecător de la Curtea de Apel Bucureşti a respins cererea autorităților turce de extrădare a jurnalistului Kamil Demirkaya de la publicația Zaman România. Cererile de extrădare în cele două cazuri au la bază acuzația de colaborare cu gruparea lui Fetullah Gulen, acuzată că ar fi organizat tentativa de lovitură de stat din iulie 2016.

Citește mai departe

Justiție

4 ani la închisoare și o conferință de presă. Pe scurt, despre situația lui Vlad Filat

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Condamnat la nouă ani de detenție, fostul premier Vlad Filat  a fost eliberat condiționat, înainte de termen. Eliberarea acestuia a luat prin surprindere, societatea aflând despre ieșirea fostului oficial din penitenciar datorită aplicațiilor de mesagerie. Subiectul a ținut cap de afiș în presa națională.

Imediat după aceasta, actuala guvernare a declarat că decizia de eliberare condiționată poartă caracter ilegal, aducând acuzații în adresa reprezentanților fostului Guvern Maia Sandu. Cei din urmă spus la rândul lor că „justiția lui Dodon l-a eliberat pe Filat din închisoare”. Unii analiști politici susțin că decizia ar putea avea conotații politice și că ar putea fi o metodă de a distorsiona atenția publicului de la ceea ce face sau nu face guvernarea condusă de socialiști. La rândul său, fostul premier declară că la baza eliberării sale a stat legea. iar toată procedura s-a desfășurat pe perioada a trei guverne.

PE LUNG

Eliberarea neașteptată a lui Vlad Filat „trădată” de tehnologiile informaționale

În după amiaza zilei de 3 decembrie, societatea a fost luată prin surprindere cu anunțul privind eliberarea condiționată a fostului premier Vlad Filat. Interesant este faptul că presa, care aproape în toate cazurile era anterior informată despre evoluțiile dosarului lui Vlad Filat de către avocații acestuia,  de această dată, a aflat ce se întâmplă datorită tehnologiilor informaționale. Aceasta după ce mai multe persoane au primit notificări că el a devenit, din nou, activ pe aplicațiile Signal, Viber și Telegram. Contactați de presă, avocații fostului premier au confirmat eliberarea acestuia, fără a oferi însă alte detalii. Aceștia au declarat că Vlad Filat va ieși singur în fața presei și va face declarațiile respective.

Ulterior, presa a stabilit că la baza deciziei Judecătoriei Chișinău, sectorul Ciocana, de a-l elibera din detenție înainte de termen pe fostul premier Vlad Filat au stat două încheieri judecătorești anterioare prin care lui Filat i-a fost redus termenul de privațiune de libertate pentru condiții de detenție inumane. Prima hotărâre a fost emisă la 30 iulie 2019, prin care termenul i-a fost redus cu 682 de zile, și alta, pe 28 octombrie 2019, prin care termenul a fost redus cu alte 27 de zile. În total, termenul a fost redus cu 709 zile.

De notat că fostul premier a fost eliberat condiționat prin decizia judecătorului Victor Rațoi, potrivit informației plasate pe site-ul Judecătoriei Chișinău. Același judecător, în octombrie 2015, a dispus arestul lui Filat, după ce fostul premier a fost încătușat în sala Parlamentului.

De ce a fost eliberat Vlad Filat

Avocatul Ion Vîzdoaga a precizat pentru TV8 că eliberarea condiționată a fostului premier a fost posibilă datorită deciziilor CtEDO și legilor moldovene care prevăd reducerea pedepsei din cauza condițiilor de detenție proaste și permit punerea în libertate a deținuților după ispășirea a 2/3 din pedeapsă. „Filat a fost condamnat definitiv la 9 ani de închisoare. Două treimi din pedeapsă înseamnă șase ani. Acum el a împlinit patru ani. S-a calculat un an pentru doi, pentru că a fost deținut în Penitenciarul nr. 13, în condiții inumane”, a spus avocatul Ion Vîzdoaga.

La câteva ore după anunțul privind eliberarea lui Vlad Filat, actualul ministru al Justiției Fadei Nagacevschi a susținut un briefing în care a declarat că Ministerul Justiției nu a fost informat despre existența unui demers din partea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor privind eliberarea înainte de termen a lui Vlad Filat. El a mai spus că decizia de eliberare a lui Vlad Filat trezește mai multe suspiciuni, pentru că demersul ANP a fost expediat în instantă pe 12 noiembrie, ziua în care a căzut Guvernul Sandu. Pe 4 decembrie, tot ministrul Nagacevschi a declarat după ședința Consiliului Suprem de Securitate că va opera unele demisii la Administrația de Stat a Penitenciarilor. „Anumite cadre urmează a fi înlocuite pentru că nu se isprăvesc cu sarcinile. ANP și în genere penitenciarele sunt conduse de interimari și lucrurile degradează”, a menționat oficialul.

Totodată, Fadei Nagacevschi s-a arătat sceptic asupra faptului cum a fost calculat termenul de 2/3 din din pedeapsa fostului premier. El a atenționat că Vlad a fost condamnat la 9 ani de pușcărie, dar a fost deținut circa 4 ani. „Aici e o matematică simplă. 4 ani, 9 ani. Nu știm cum s-a ajuns la 2/3. Asta este prima întrebare pe care noi o vom clarifica”.

Pe de altă parte, fosta ministră a Justiției Olesea Stamate a precizat că nu a știut despre demersul de eliberare condiţionată a lui Vlad Filat, depus de administraţia Penitenciarului 13.  „Asemenea demersuri sunt semnate de administraţia penitenciarului în care este deţinută persoana şi nu de reprezentanţi ai Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor”, a spus Olesea Stamate.

Cazul trezește dispute politice

„Există suspiciuni că încheierea judecătorească prin care Vlad Filat a fost eliberat condiționat din detenție) poartă un caracter ilegal”, a declarat Igor Dodon după ședința Consiliului Suprem de Securitate, sugerând că aceasta ar putea fi anulată.

Șeful statului a menționat că a cerut suplimentar să fie informat despre eliberarea lui Filat din detenție. „Din ceea ce avem la acestă etapă este ca eliberarea lui a fost pregătită de fosta guvernare”, a adăugat președintele Dodon. Potrivit lui, eliberarea lui Vlad Filat a fost iniţiată de către o instituție subordonată Ministerului Justiţiei, în ziua în care a plecat Guvernul Sandu, în baza unei decizii unanime a unei Comisii formate din 11 membri. Comisia care se afla în subordinea ministerului Justiţiei.

Pe de altă parte, fosta prim-ministră Maia Sandu a declarat într-un mesaj pe Facebook că „justiția lui Dodon l-a eliberat pe Filat din închisoare.” „Să fie foarte clar – Guvernul pe care l-am condus nu are nimic în comun cu această decizie. Hotărârea „vestitei” judecătorii Ciocana de eliberare a lui Filat ridică mari semne de întrebare, ca și multe alte hotărâri adoptate de justiția din Republica Moldova”,a menționat fosta prim-ministră.

Potrivit acesteia, acuzațiile lui Dodon în adresa echipei sale sunt aberante, iar complicitatea penitenciarului 13, care prezintă o hârtie datată cu ziua demiterii guvernului, „este o făcătură grosolană”. „Dodon este cel care controlează judecătorii și protejează corupții”. a mai spus Maia Sandu.

Ce declară analiștii politici

Expertul Dionis Cenușă menționează că eliberarea condiționată a lui Vlad Filat creează multă polemică. „De ce acum? De ce înainte de termen? Cui îi este de folos?”. El a arătat că acest eveniment poate avea impact de ordin politic, arătând trei factori în acest sens.

Astfel, potrivit lui, socialiștii deja au lansat suspiciuni despre presupusa implicare a Guvernului Maiei Sandu, deși nu există nicio probă în acest sens. Dacă mesajul socialiștilor va prinde rădăcini, atunci acesta poate compromite mesajul anti-oligarhic al opoziției ACUM, susține el.

Un alt factor ar fi că aflarea lui Filat în libertate va distorsiona atenția publicului de la ceea (nu) face guvernarea sub conducerea socialiștilor. Iar în al treilea rând, revenirea lui Filat în viața publică poate servi pentru scopuri de manipulare, făcând conexiuni între Vlad Filat și Maia Sandu, ca parte din pregătirile pentru anul electoral 2020. „Dacă Filat revine și în viața politică, atunci animozitățile cu reprezentații ACUM vor apărea, deoarece cei din urma vor încerca să se îndepărteze”, a menționat expertul.

Expertul Ion Tăbărță susține că fosta guvernare, cât și actuala au frica de a-și face o imagine proastă și de a prejudicia imaginea politicii în general, după eliberarea lui Filat. „Actuala guvernare, dar și precedenta guvernare, se teme să nu acumuleze bile negre în legătură cu această eliberare. Această condamnare a fostului prim-ministru, indiferent cum a avut ea loc, cu încălcarea procedurilor sau netransparent, dar a fost acel „sânge” așteptat în societate față de clasa politicului care s-a făcut vinovată de mai multe delapidări economice financiare, și aici ne referim la furtul miliardului”, a declarat pentru Deschide.md Ion Tăbîrță.

Vlad Filat: Eliberarea mea are la bază legea

Fostul premier a declarat că toată procedura de eliberare condiționată a sa s-a produs pe perioada a trei guverne, iar încercarea de a scoate în evidență data de 12 noiembrie, atunci când a fost demis Guvernul Maia sandu, este doar o speculație. El a precizat că „încercarea de a sugera că această decizie are legătură cu Guvernul Sandu nu are nimic comun, pur și simplu a fost o coincidență. Am început acțiunea încă aprilie 2019, când premier era Pavel Filip și la guvernarea erau democrații și s-a finalizat ieri, când în fruntea guvernului se află Ion Chicu”.

În cadrul unei conferințe de presă, Vlad Filat a explicat că personal a depus cererea către administrația Penitenciarului nr. 13 pentru eliberarea condiționată. Cererea a fost examinată. În urma examinării de către comisia Penitenciarului, în mod unanim, a fost acceptată cererea sa, iar pe 12 noiembrie demersul a fost transmis în Judecată. „12 noiembrie nu pentru că e ziua când a căzut Guvernul Sandu, dar pentru că era penultima zi, când putea fi depus demersul”, a ținut să precizeze fostul premier.

Avocatul Viorel Berliba a precizat că instanța de judecată a admis demersul Penitenciarului nr.13 de a-l elibera pe Vlad Filat pe 3 decembrie 2019, după ce acela a executat 2/3 din pedeapsa stabilită. Aceasta în condițiile în care în urma încheierilor Judecătoriei Centru din 30 iulie 2019 şi din 28 octombrie 2019 i-a fost redusă pedeapsa cu 709 zile, „adică doi ani fără 23 de zile”. „Menționez de ce 2/3. Pe de o parte, la data de 15 octombrie 2019, Vlad Filat a executat 4 ani de închisoare, prin încheierile din 30 iulie 2019 şi din 28 octombrie 2019 i-a fost redusă pedeapsa cu 709 zile. Dacă adunați la 15 octombrie 23 de zile se obţine data de 6 noiembrie 2019, adică termen de 2/3”, a spus avocatul.

Vlad Filat a reiterat că eliberarea sa are la bază legea. „Acum este o luptă: Cine l-a eliberat pe Vlad Filat. Nici Maia Sandu, nici Igor Dodon. Eliberarea mea are la bază Legea. Eu am spus mai înainte că nu voi accepta nici un demers politic, ca să fiu grațiat. Nu am stat patru ani în pușcărie pentru ca cineva să mă arate cu degetul că am făcut anumite jocuri. Nu am fugit din țară. M-am conformat legii și mi-am ispășit pedeapsa în liniște”, a spus fostul premier.

Potrivit lui, după eliberarea sa cel mai insistent sfat al unor „prietenilor de-ai săi” a fost să plece cât mai repede din țară. „Întrebarea este de ce mi se transmite atât de insistent acest mesaj”, a întrebat retoric fostul premier. În cadrul conferinței, el a mai spus că nu este interesat de a reveni în politică. În primul rând, este interesat „de recuperarea daunei pe care am provocat-o unor oameni”. Vlad Filat a lăsat să se înțeleagă că în viitor va activa în sectorul privat, însă asta nu înseamnă că nu va comunica cu oamenii politici.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Politică7 ore în urmă

Politica moldovenească azi. Sergiu Sîrbu, citat într-un dosar penal, iar fracțiunea DA cere investigarea operațiunii Laundromat

PE SCURT Deputatul PDM Sergiu Sîrbu a fost citat și audiat la Procuratura Anticorupție, fiind vizat într-un dosar deschis pentru...

Istorie8 ore în urmă

Cine este Anne Frank, tânăra care a povestit despre terorile Holocaustului

PE SCURT Anne Frank este tânăra care a povestit întregii lumi despre terorile Holocaustului prin jurnalul ei. S-a ascuns de...

Economie9 ore în urmă

Moldova Agroindbank lansează numărul unic de contact 1313

Simplu, comod, întotdeauna pe fir cu răspunsuri și consultanță la orice întrebare despre serviciile și produsele bancare – sunt doar...

Divertisment13 ore în urmă

În limba engleză a apărut verbul „to Meghan Markle”. Ce înseamnă acesta și cum să-l folosești

PE SCURT Prințul Harry și soția sa, Meghan Markle, au decis la începutul lunii ianuarie să renunțe la titlurile regale...

SocialO zi în urmă

Oamenii care mișcă munții din loc vor fi premiați în cadrul unui concurs

PE SCURT Tinerii antreprenori și mici comunități adunate în jurul obiectivului comun de îmbunătățire a spațiului lor de trai, organizații...

EconomieO zi în urmă

Cum să-ți faci patentă dacă ești mic antreprenor și ce taxă trebuie să achiți

PE SCURT În Republica Moldova, la finele anului trecut, erau înregistrate aproximativ de 11,5 mii de patente de întreprinzător, iar...

EconomieO zi în urmă

De ce nu este o idee bună să investești acum în Facebook, Apple, Netflix sau Google

PE SCURT Achiziționarea acțiunilor Facebook, Apple, Netflix și Google este astăzi ca și cum ai goni pe o serpentină, încercând...

Advertisement

Politică

PoliticăO zi în urmă

SINTEZĂ / Ce inițiative „solicită” Dodon Guvernului și un pic despre întâlnirile serale cu democrații

PE SCURT Guvernul a anunțat 12 licitații cu o valoare de 2,8 miliarde, pentru reparația a 184 km de drumuri...

Justiție5 zile în urmă

În vâltoarea justiției: Dosare penale pe numele mai multor procurori un denunț și o suspendare

PE SCURT Liderul Platformei DA Andrei Năstase a depus un denunț penal pe numele președintelui Dodon, cerând urmărirea penală a...

Politică6 zile în urmă

Salarii mai mari pentru medici și modificări în Constituție. Cu ce s-a ocupat astăzi Guvernul

PE SCURT Salariile medicilor se vor majora cu 10%, bibliotecile publice vor presta pe lângă serviciile gratuite și servicii contra...

Politică6 zile în urmă

Pe limba partidelor. Legea Magnitsky, Alexandru Rjavitin și Procuratura Generală

PE SCURT Trei formațiuni politice din Parlament au susținut săptămâna curentă, conferințe de presă, în cadrul cărora au făcut declarații...

PoliticăO săptămână în urmă

Despre Aeroportul Chișinău, criminalitate, Plahotniuc și „tușoncă”. Ce a declarat Igor Dodon după CSS

PE SCURT Statul vrea să rezilieze contractul privind concesionarea Aeroportului Chișinău și examinează trei posibilități în acest sens. Dacă noul...

Politică2 săptămâni în urmă

Vacanțele de lux ale familiei Dodon în ultimul deceniu: Maldive, Seychelles, Dubai 

PE SCURT Politicianul Igor Dodon, conturile căruia, în ultimii 15 ani, au fost alimentate, oficial, doar din bugetul de stat,...

Politică2 săptămâni în urmă

[SONDAJ] Câte partide ar ajunge în Parlament la anticipate și cu cine s-ar confrunta Dodon la prezidențiale

PE SCURT Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare anticipate, în Legislativ ar accede doar trei formațiuni politice, iar...

Advertisement

Opinii

ianuarie 2020
L Ma Mi J V S D
« dec.    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031