Cele mai mari sume pierdute de Moldova în urma hotărârilor de la CtEDO

Republica Moldova se află pe locul 5 la CtEDO după numărul de cereri raportat la populaţia ţării. Astfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunțat, până la finele anului trecut, 473 de hotărâri împotriva Moldovei, suma totală a prejudiciilor spre achitare ridicându-se la circa 17 milioane de euro. 

Cel mai recent caz pierdut de Republica Moldova este cel înaintat de Fabrica de zahăr din Ghindeşti, raionul Floreşti. Suma prejudiciului este de 2 milioane de euro, care urmează să fie achitați din banii publici. Deși nu este cea mai mare sumă pe care statul va trebui s-o plătească în urma hotărârilor CtEDO, este totuși una dintre cele mai considerabile din ultimii ani.

TOP 7 despăgubiri

1. Unistar Ventures Gmbh 

Suma despăgubirilor: 6.712.855 euro

Este unul dintre cele mai răsunătoare dosare pierdute de Republica Moldova la CtEDO. Reclamantul, o companie Unistar Ventures GmbH cu sediul în Germania, a semnat în anul 2000 un contract cu Administrația de Stat a Aviației Civile (ASAC), în temeiul căruia compania aeriană de stat Air Moldova urma să fie reorganizată într-o societate aeriană moldo-germană cu răspundere limitată cu denumirea Air Moldova SRL. Compania nou-creată a fost declarată succesoare de drept a companiei aeriene de stat Air Moldova. 

După venirea la putere a Partidului Comuniștilor, compania a început să întâmpine presiuni din partea diferitor organe de stat. După doi ani, ASAC a solicitat și a obținut în instanță declararea nulă a contractului prin care a fost creată compania. Compania germană nu și-a putut restitui investițiile făcute. În fața Curții, reclamantul a pretins că i-a fost încălcat dreptul său la un proces echitabil și dreptul de a beneficia de bunurile sale.

În decembrie 2008, Curtea a constatat, în unanimitate, violarea art. 1 al Protocolului nr. 1 la CEDO (protecția proprietății).

2. Oferta plus SRL

Suma despăgubirilor: 2.535.000 euro

În decembrie 2006, CtEDO a dat câștig de cauză companiei Oferta plus SRL în dosarul intentat Guvernului. În anii 1997-1998, compania a importat curent electric în Republica Moldova. Guvernul a plătit însă doar o parte din banii pentru energia livrată. Oferta Plus a încercat să obțină restul banilor prin judecată. În urma unei înțelegeri cu Ministerul Finanțelor, banii urmau să fie restituiți în mai multe tranșe. Însă ministerul a plătit tranșele respective timp de numai două luni și jumătate, refuzând să achite restul sumei. 

Curtea a constatat violarea art.6 § 1  al Convenției (dreptul la un proces echitabil) şi a art. 1 Protocolul nr. 1 la Convenție (protecția proprietății). 

3. Fabrica de zahăr din Ghindești S.A.

Suma despăgubirilor: 2.000.000 euro

Cazul Fabricii de zahăr a pornit de la o hotărâre din 1998 a Judecătoriei economice Chișinău, care a obligat compania să achite Băncii de Economii peste 11 milioane de lei şi un milion de dolari pentru credite nerambursate. Decizia a fost contestată, iar Curtea Supremă a decis rejudecarea cauzei. În 2008, printr-o decizie irevocabilă, CSJ a obligat instituția bancară să restituie întreprinderii peste 25 de milioane de lei. Totuși, ulterior, CSJ și-a casat propria decizie și a dispus rejudecarea cauzei. 

Compania reclamantă s-a plâns la CtEDO de anularea unei hotărâri judecătorești irevocabile favorabile. 

Curtea a constatat că urmare a anulării deciziei naționale, prin admiterea cererii de revizuire, a fost încălcat Articolul 6 § 1 din Convenție și Articolul 1 Protocolul nr. 1, acordând Fabricii de zahăr din Ghindești suma de 2.000.000 de euro drept prejudiciu material.

4. Ojog și alții (dosarul Gemeni) 

Suma despăgubirilor: 1.500.00 euro și returnarea unei părți din clădiri către reclamanți 

Cazul Ojog și alții ține de pierderea proprietăților foștilor acționari ai CC „Gemeni”. În 2004 a fost inițiată o procedură de insolvabilitate și distribuirea bunurilor între acționari. Deși acestea au fost distribuite, în 2005 Curtea Supremă de Justiție a admis cererea de revizuire înaintată de persoane terțe. Cauza a fost trimisă la rejudecare. 

Grupul de acționari s-a plâns la CtEDO, iar Curtea de la Strasbourg a decis ca statul să plătească reclamanților 1.500.000 euro cu titlu de prejudiciu material și 5.000 euro – cu titlu de prejudiciu moral. În plus, statul urma să returneze reclamanților părțile din clădiri care erau în proprietatea acestora împreună cu terenul aferent. Dacă ultima condiție nu se va respecta, Guvernul va trebui să plătească încă 2,1 milioane de euro cu titlu de cost al imobilelor.

5. Dacia SRL

Suma despăgubirilor: 921.625 euro

În 1999, reclamantul a privatizat hotelul Dacia în urma unei licitații. În același an, compania a cumpărat de la Primăria Chișinău și cele 0,21 ha de teren pe care era situat hotelul. În 2003, Procuratura Generală a inițiat o acțiune civilă în interesul Cancelariei de Stat, solicitând anularea privatizării hotelului. Judecătoria Economică a satisfăcut cererea Procuraturii, concluzionând că privatizarea hotelului a fost ilegală. Proprietarul a fost obligat să întoarcă hotelul Cancelariei de Stat în schimbul unei sume echivalente cu prețul la care a fost licitat imobilul. 

Decizia în acest dosar a fost pronunțată pe 18 martie 2008. CtEDO a constatat violarea art. 1 Protocolul nr. 1 la Convenție (protecția proprietății).

6. Bimer SA

Suma despăgubirilor: 520.000 euro

Întreprinderea Bimer SA, fondată de investitori străini, a obținut în 1998 licențe pentru deschiderea a două localuri duty-free în incinta Biroului Vamal Leușeni. Pentru deschiderea localurilor, reclamantul a procurat echipamentul necesar și a construit un imobil. În  2002, Parlamentul a modificat Codul Vamal, interzicând amplasarea localurilor duty-free pe teritoriul vamal al Republicii Moldova, cu excepția aeroporturilor internaționale și a bordurilor aeronavelor. Respectiv, Departamentul Vamal a dispus închiderea localurilor duty-free ale reclamantului.

După pierderea procesului la Curtea de Apel și CSJ, compania s-a plâns la CtEDO. Curtea a constatat, în unanimitate, violarea art. 1 al Protocolului nr. 1 la Convenție  (protecţia proprietăţii).

7. Baroul Partner-A 

Suma despăgubirilor: 328.000 euro

Baroul Partener-A a fost desemnat câștigătorul licitației de privatizare a unui pachet de acțiuni emise de Cariera de pietriș și granit din Soroca, pentru care a plătit suma de 2,5 milioane lei. Ulterior, însă, au fost inițiate proceduri penale pe faptul privatizării carierei, iar Procuratura Generală a solicitat anularea contractului de vânzare a acțiunilor care aparțineau statului. Instanța i-a obligat pe proprietarii întreprinderii să restituie acțiunile către stat. După mai multe procese, compania s-a plâns la CtEDO. 

Curtea a constatat violarea art. 6 § 1 CEDO și a art. 1 al Protocolului nr. 1 la CEDO în urma anulării de către instanțele judecătorești a privatizării acțiunilor.

În 2010, Guvernul a anunțat Curtea despre înțelegerea amiabilă cu reclamantul, prin care s-a obligat să achite 320.000 euro cu titlu de prejudiciu material și moral și 8.000 euro cu titlu de costuri și cheltuieli.

Cele mai încălcate drepturi

De la aderarea Republicii Moldova la Convenția Europeană pentru Drepturile Omului în 1997, mai mult de jumătate din violările constatate de Curte sunt pentru încălcarea dreptului la un proces echitabil (206), protecția proprietății (143), tratamentul inuman și degradant (153), dreptul la libertate și siguranță (105). 

Primul proces cu câștig de cauză a fost înaintat de Mitropolia Basarabiei. În 2001, guvernul Moldovei a fost găsit vinovat de violarea libertății religiei pentru că nu a acceptat să înregistreze Mitropolia Basarabiei.

Am absolvit facultatea de litere, dar lucrez în jurnalism din '98. O perioadă îndelungată am fost știristă profilată pe teme economice și sociale. Din 2014 lucrez la Moldova.org, unde am descoperit toată paleta de culori ale presei online. Îmi place să scriu materiale explicative și analitice. Politica editorială a redacției mi-a permis să-mi lărgesc viziunile asupra mai multor aspecte ale vieții.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.