Comuna Vadul-Raşcov din raionul Şoldăneşti trebuie vizitată cel puţin din trei motive – e baştina poetului Dumitru Matcovschi, se află cel mai mare cimitir evreiesc din Europa de Sud-Est şi o clopotniţă veche. Localitatea e situată într-un cadru pitoresc pe malul Nistrului, la o distanţă de aproape 150 de kilometri de Chişinău şi peste 20 de centrul raional Şoldăneşti.

La aproape 20 de km de Chişinău, pe şoseaua Balcani, se află satul Suruceni, Ialoveni, renumit prin Mănăstirea de maici “Sfântul Gheorghe”.

Văraticul are impresionante defileuri şi stânci. Acestea stau de veghe de parcă ar fi nişte cetăţi. Bijuteriile naturii sunt de o atractivitate deosebită.

Primul popas e pe strada Mihai Eminescu, 1. Aici, în anii dominaţiei austriece, se afla Liceul la care şi-a făcut studiile (1858-1863) viitorul mare poet al românilor. O plăcuţă şi un basorelief amintesc acest lucru.

După mai bine de două ore de călătorie ies din autobus la o cruce pe care este inscripţionat, cu litere mari “MĂNĂSTIREA CUŞELĂUCA” (peste 120 de kilometri de capitală). Câteva căsuţe, cam 50 la număr, stau tupilate la margine de pădure, în mijlocul lor două biserici – e satul monahal „Cuşelăuca” .

Până la Călărăşeuca, Ocniţa, sunt peste 200 de km. Aici e una din cele mai frumoase mănăstiri basarabene – „Adormirea Maicii Domnului”. Străjuită de stânci şi bătrânul Nistru, ea îşi începe istoria de prin 1648.

Potrivit specialiştilor, biserica „Adormirea Maicii Domnului” de la Donici, este o copie, doar că la o scară mai mică, a uneia dintre catedralele importante ale Sankt-Peterburgului, arhitectura căreia aparţine lui Francesco Bartolomeo Rastrelli.

Aşezată într-un vârf de deal, la la 60 km de Chişinău, înconjurată de pădure, mănăstirea pare să fie un loc retras de toate cele pământeşti . Poartă numele de Frumoasă de la o poiana în care a fost zidită, care era numită “Frumuşica”, acum şi satul şi mănăstirea au acelaşi nume care le caracterizează.