Cu cântec, joc și oameni păstrători de tradiții, așa a început ieri, 3 iunie, Festivalul Turistic ”Duminica Mare”.

Dacă ajungeţi în această localitate puteţi face popas şi pe malul râuleţului Camenca, apă, care acum mai mult de trei secole jumătate era hotarul dintre două sate – Borosenii-Noi şi Borosenii-Vechi, iar în anul 1663 acestea s-au contopit. Astfel, istoricii menţionează anul atestării satului Borosenii-Noi – 1663.

Aproape de inima geografică a continentului, pe malul drept al Tisei, îşi deapănă istoria din vechime o salbă de sate româneşti. Despre ele şi despre oamenii de aici prea puţin se scrie.

Dacă nu v-aţi făcut încă planuri pentru ziua de duminică, noi vă sugerăm să participaţi la Festivalul Turistic Naţional al Tradiţiilor “Duminica Mare” care se va desfăşura în localitate Dumulgeni, raionul Floreşti.

Răcăria se află la circa 175 kilometri de Chişinău şi 13 de centrul rational Râşcani.

Boianul (la circa 320 de km de Chişinău)este una din cele mai mari aşezări româneşti din dulcea Bucovină, atestată pe timpul domniei lui Petru Rareş, la opt aprilie 1528.

Castelul Peleș este unul din cele mai importante monumente istorice din Europa celei de a doua jumătăți a secolului al XIX-lea. Este un edificiu unic, care are o valore istorică şi artistică deosebită.

Rezervaţia peisagistică „Codrii Tigheci” este amplasată în partea axială a regiunii orografice de silvostepă – Colinele Tigheciului, care pornesc din Codrii Moldovei Centrale spre sudul republicii pe o lungime de peste 100 km, la o altitudine maximala – 301 m, şi cuprind 2750 de hectare.

Miros de flori de tei pe aleile din Parcul Copou de la Iaşi. Aroma îmbietoare te provoacă să-ţi imaginezi poetul care şi-a purtat paşii pe aici – Mihai Eminescu.