Prin părţile Râşcanilor sunt locuri de o rară frumuseţe, mărgăritare care-ţi taie respiraţia şi-ţi bucură ochiul. Ele şi te provoacă să meri la drum. La o distanţă de peste 190 de kilometri de Chişinău se află o pitorească localitate – Pârjota, Râşcani.

La Coada Iazului am avut impresia că sunt într-un sat „insular”, înconjurat de o mulţime de iazuri. E un peisaj năstruşnic, parcă eşti la capătul satului, dar mai urci un deluţ şi apar încă vreo 6 – 7 căsuţe şi o apă…

La sfârşit de mai, când miresmele naturii sunt stăpâne pe plai, vă propun să mergeţi la una din vetrele de spiritualitate din estul Basarabiei – Mănăstirea Pripiceni-Curchi. Aceasta se află la circa 90 de kilometri de Chişinău şi la 16 de centrul raional Rezina.

Mihăilenii Vechi e baştina unui renumit filolog de talie mondială. Aici, la 27 iulie 1921, s-a născut savantul Eugen Coşeriu (decedat la 7 septembrie 2002 în Tubingen, Germania). Liceul din localitate poartă numele ilustrului doctor în filologie. Aici este şi o clasă „Eugen Coşeriu.

Cei de la Crasna, de Sfântul Ilie, 2 august, stil vechi, merg cu toţii la cimitir pentru a-i pomeni pe răposaţi. În această zi sunt sfinţite mormintele şi se dă de pomană.

Istoria mănăstirii Hârjauca porneşte pe la 1740 de la un călugăr pribeag, pe nume Hârju. Mai întâi aici au fost câteva chilioare împletite din nuiele şi o bisericuţă acoperită cu şindrilă.

Mai multe instituţii de la Botoşani poartă numele poetului. În una din perlele arhitecturale ale oraşului se află Biblioteca Judeţeană „Mihai Eminescu”, o clădire din secolul al XIX-lea.

Sclipeşte precum un diamant şi ademeneşte uşor de la câţiva km. E vorba de Mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului” de la Hârbovăţ, Călăraşi. Până la acest sfânt locaş sunt aproape 65 de kilometri de la Chişinău şi peste 15 de la centrul raional.

Uneori toponimele te provoacă să porneşti la drum, pentru a afla de ce o localitate poartă un nume sau altul. Ştiut lucru, puterea sovietică avea măiestrie în a schimonosi toponimele sau chiar reboteza satele basarabene.