Comuna Vadul-Raşcov din raionul Şoldăneşti trebuie vizitată cel puţin din trei motive – e baştina poetului Dumitru Matcovschi, se află cel mai mare cimitir evreiesc din Europa de Sud-Est şi o clopotniţă veche. Localitatea e situată într-un cadru pitoresc pe malul Nistrului, la o distanţă de aproape 150 de kilometri de Chişinău şi peste 20 de centrul raional Şoldăneşti.
Vadul-Raşcov e atestat la 1447. Unele documente susţin că e vorba de 1472, iar altele chiar de 1608. Cert e că e un sat plin de istorie. Devine foarte cunoscut mai ales atunci când aici se stabilesc evreii emigraţi din Polonia şi Rusia. La începutul secolului al XIX-lea i se spunea „târg evreiesc”. Faptul că au locuit la Vadul-Raşcov o arată cele peste şase mii de pietre funerare. Cimitirul evreilor de aici are circa două hectare şi e considerat unul din cele mai mari din Europa de Sud-Est.
În timpul celui de-al Doilea Război Mondial nemţii au incendiat cartierul evreiesc din lemn.
Tot atunci a ars şi biserica din lemn, ridicată la 1787. O cruce de piatră aminteşte de locul unde s-a aflat aceasta. A rămas doar Clopotniţa din piatră – un simbol al localităţii.
De altfel, biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” are o istorie de un secol şi nu a fost închisă în perioada sovietică.
Pe malul bătrânului Nistru se află casa părintească a poetului Dumitru Matcovschi. Anul trecut, chiar de ziua literatului (20 octombrie), aici a fost inaugurat un muzeu. Liceul de la Vadul-Raşcov poartă numele „Dumitru Matcovschi”. În această instituţie este şi un Muzeu al Satului, unde sunt expuse obiecte găsite în urma săpăturilor arheologice. Totodată, mai pot fi văzute diferite obiecte de uz casnic.
