Creşterea duratei sezonului estival ar putea aduce beneficii turismului de pe litoralul românesc al Mării Negre. De această părere este fostul ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului, Elena Udrea, scrie revistablogurilor.ro, cu referire la o postare de pe fb.

Nu trebuie să fii mare specialist în ale toponimiei ca să-ţi dai seama de ce satul se numeşte Rotunda. Cică Rătunda, aşa cum îi spun localnicii, vine de la formă rotundă care o avea pe timpuri pădurea din apropiere. Satul este atestat în septembrie 1771.

Musteaţa e un sat vechi, de prin 1490. Cică, pe la începuturi, s-a numit Oişeni, de la un crescător de oi, care, poposind, pe un timp ploios, prin părţile locului cu turma, aici a şi rămas. Deşi până astăzi sunt mulţi oieri, satul poartă numele de la mustaţa primului baci, căci, pe timpuri, oamenii locului veneau după urdă, brânză şi caş la „cel cu musteaţă”.

Pe un indicator citesc – Neculaeuca, iar pe o piatră este inscripţionat – Mănăstire Hirova. Ajung la ultima staţie din sat, iar până la mănăstire mai e cale de parcurs. E un peisaj deosebit, într-un sat autentic basarabean – case mici, văruite, acoperite cu olane roşii, cu prispe şi coloane. După ce trec de-o cotitură zăresc “o insuliţă” de case una ca una, presărate de Dumnezeu de parcă ar fi nişte perle, printre ele se înalţă semeţ o biserică.

Avem un dar… Cam aşa încep oamenii de la Hiliuţi, Făleşti, povestea despre felul lor de a fi. E greu să afli care e darul şi doar dacă stai la sfat cu ei înţelegi „vraja”. În spusele „iar noi locului ne ţinem, cum am fost aşa rămânem” sau „pâinea cea mai gustoasă e la noi acasă” se ascunde misterul vieţii acestor oameni. Chiar dacă satul e „tânăr”, de pe la 1920, cu oameni veniţi de la Hiliuţii Vechi, Râşcani şi Răchitna, Cernăuţi, se ţine la datină, la vatra strămoşească.

Mănăstirea “Sfânta Teodora de la Sihla” este ctitoria Înalt Prea Sfinţitului Petru, Arhiepiscop al Chişinăului, Mitropolit al Basarabiei şi Exarh al Plaiurilor, şi a fostului primari de Ulmu – Tudor Coşleţ. Aceasta este prima mănăstire de maici aflată sub oblăduirea Mitropoliei Basarabiei şi apare în spaţiul spiritual dintre Prut şi Nistru în toamna anului 2004. Totodată, sfântul lăcaş de la Ulmu este printre puţinele care are hramul unei sfinte românce, marcat la 7/20 august.

Ziua Mondială a Turismului, marcată anual la 27 septembrie, nu aduce prea mare prilej de sărbătoare pentru agenţii implicaţi în activitatea turistică în Republica Moldova.

Astăzi este marcată Ziua Mondială a Turismului. Felicitări tuturor temerarilor din acest domeniu şi pasionaţilor de călătorii. Pământul Basarabiei a fost binecuvânt de Cel de Sus cu adevărate perle, sute de locuri pline de farmec, locuri ce merită a fi cunoscute şi vizitate.

Chiar dacă sfintele locaşuri de la Răcăria, Mihăileni, Duruitoarea Veche şi Malinovscoe din raionul Râşcani nu sunt declarate monumente ocrotite de stat, de peste un secol rezistă şi impresionează. Fie din piatră sau lemn, ele sunt adevărate perle, cheamă la credinţă, dar pot fi şi deosebite atracţii turistice.