UNESCO a introdus Roşia Montană pe lista obiectivelor protejate. Pe lângă înscrierea în patrimoniul mondial cultural, Roșia Montană a fost înscrisă și pe lista siturilor aflate în pericol. Potrivit experților, peisajul cultural minier Roşia Montană reprezintă „cel mai reprezentativ exemplu de minerit subteran aurifer din lume”, care datează din perioada ocupaţiei romane a Daciei (106-127 î.Hr.).
Exploatare de zăcăminte și proteste
În 1999, compania canadiană Gabriel Resources a obţinut o licenţă de explorare pentru proiectul minei de aur de la Roşia Montană, aceasta deținând o participaţie de 80,69%, iar compania minieră de stat Minvest Deva – 19,31%.
Proiectul a declanșat unele dintre cele mai profunde și longevive proteste care au avut loc în România. Inițial, a fost lansată campania „Salvați Roșia Montană”, organizată de localnicii din zonă, care au refuzat să fie relocați. Totodată, activiștii susțineau că proiectul va cauza un dezastru ecologic, ce va distruge siturile arheologice din vremea romanilor, iar bunurile vor fi deținute de compania canadiană.
În 2013, zeci de mii de oameni au ieșit în stradă sub sloganul „Uniți Salvăm!”, reușind să blocheze legea care permitea exploatarea zăcămintelor de la Roșia Montană. Protestatarii declarau că proiectul de exploatare de suprafață va folosi cianuri pentru a extrage aurul, iar asta va duce la dispariția a trei sate și distrugerea a patru munți. „Dacă proiectul va fi aprobat, aceasta va fi cea mai mare exploatare de suprafață din Europa, și va folosi 12000 de tone de cianuri anual, producând 350 tone de aur și 1500 tone de argint”, estimau activiștii.
Compania canadiană a anunţat în 2017 că va chema în instanţă România la un Tribunal al Băncii Mondiale pentru că ar fi înregistrat pierderi de 4,4 miliarde de dolari, deoarece Guvernul de la Bucureşti a decis să nu aprobe exploatarea minei în urma protestelor de stradă.
Roșia Montană
Consiliul Internațional al Monumentelor și Siturilor arată că „peisajul minier Roșia Montană conține cea mai semnificativă, extinsă și diversă tehnică subterană de mine de aur romane cunoscute în prezent în lume, provenind din ocupația romană pe Dacia (106-271 d. Hr.).”
Roșia Montană este situată într-un amfiteatru natural de masive și văi radiante din gama matileferă a Munților Apuseni, situată în regiunea Transilvania. Mineritul aurului din perioada romană a avut loc în patru munți mici Cârnic, Lety, Orlea și Cetate care domină peisajul din Roșia Montană, el însuși înconjurat de creste și vârfuri scufundate. Galeriile săpate în masivele muntoase din jurul localităţii însumează mai mult de 80 km din care 7 km datează din Antichitate, alcătuind cel mai vast şi mai important sistem de exploatare minieră cunoscut din lumea romană.
Arheologia romană din împrejurimi este prolifică și extrem de răspândită în zonă, cuprinzând zone de prelucrare a minereului, locuințe, clădiri administrative, zone sacre și necropole, unele cu construcții funerare cu arhitectură complexă.
Foto: andreeavass.ro
