În editorialul „Nesustenabilitatea economică a regiunii transnistrene” semnat de Veaceslav Berbeca se reliefează situaţia din raionele din stângă Nistrului. Se comentează potenţialul economic odată cu autoproclamarea regiunii, concluzionând că „Modalitatea în care au fost „privatizate” întreprinderile din regiunea transnistreană, politica managerială a întreprinderilor controlate în mare parte de ruşi şi, cel mai important, politica şi auto-izolarea regimului neconstituţional de la Tiraspol constituie principalele cauze ale nesustenabilităţii economiei transnistrene”.
Autorul se referă, de asemenea, la impactul Acordului de Liber Schimb Cuprinzător şi Aprofundat cu UE, menţionând că „Dacă administraţia de la Tiraspol menţine actualul curs de neparticipare la Acordurile RM cu UE, implicit la DCFTA, întreprinderile transnistrene nu vor putea beneficia de avantajele oferite de acest Acord. În aceste condiţii vor fi aplicate taxe vamale faţă de exportul transnitrean pe piaţa UE, fapt care va afecta competitivitatea produselor acestor întreprinderi.
Rubrica „Vocea civică” include 2 mini-interviuri cu Aliona Lâsâi, decan la Universitatea „Constantin Stere” şi Corina Gaibu, IDIS „Viitorul”. La întrebarea „Care sunt cele mai mari constrângeri ale creşterii economice a regiunii transnistrene” prima intervievată răspunde – „Constrângerile de natură (geo)politică ţin de insecuritatea legată de prezenţa militară străină neautorizată şi auto-izolarea regimului neconstituţional de la Tiraspol şi cauzează alte constrângeri tehnice, economice, cum ar fi – administrarea vamală, administrarea fiscală, reglementarea în afaceri şi, nu în ultimul rând, accesul limitat la finanţare. La aceeaşi întrebare, a doua intervievată enunţă „separatismul ca primul impediment în dezvoltarea economică durabilă a regiunii, regimul ilegal, nerecunoscut pe plan internaţional este prin definiţie un obstacol în valorificarea potenţialului economic”.
Întrebarea a doua pentru „Vocea civică” se referă la influenţa politicii de neparticipare la DCFTA asupra economiei regiunii transnistrene. Aliona Lâsâi este de părerea că „Liderii de la Tiraspol vor trebui să explice cetăţenilor din stânga Nistrului şi agenţilor economici de ce nu le oferă perspectiva circulaţiei libere în UE şi conectării la cea mai mare piaţă a lumii, cu o enormă capacitate de consum”, iar Corina Gaibu consideră că „Dacă liderii separatişti vor menţine politica neparticipării la DCFTA ei îşi vor condamna la subdezvoltare propria economie şi proprii cetăţeni”.
O soluţie de depăşire a problemelor economice a regiunii transnistrene ar fi „Reintegrarea sectorială etapizată a ţării, Republica Moldova, într-un proces complex de integrare europeană” – concluzionează ambele respondente.
Cronica lunii august include, printre altele, unele declaraţii ale politicienilor făcute în diverse contexte. La 4 august Vlad Filat, liderul PLDM afirmă că „Conflictul transnistrean nu poate fi folosit pentru a pereclita procesul de eurointegrare a ţării”, iar George Balan, directorul Biroului pentru Reintegrare pe data de 14 august menţionează „Nu putem vorbi de posibilitatea unor provocări care ar putea destabiliza situaţia. Nu putem considera că există un iminent pericol de război. Situaţia din Zona de Securitate este discutată la toate nivelele şi se întreprind măsuri pentru a o ţine sub control. În regiune creşte numărul de aplicaţii militare, provocări, însă noi nu vom permite degenerarea situaţiei”.
Deputatul în Legislativul de la Chişinău, Mihai Godea, la 21 august îşi enunţă părerea că „Regiunea de Est a Republicii Moldova trebuie considerată zonă de ocupaţie militară rusă. Atâta timp cât pe teritoriul nostru naţional se află măcar un soldat rus sau o piesă de armament rusesc, acest act se numeşte, în orice parte a lumii, act de agresiune”.
Liderul de la Tiraspol aflat în vizită în Osetia de Sud, pe data de 27 august, anunţă că „Transnistria va fi recunoscută pe plan internaţional peste un an şi jumătate, perioadă în care vor fi puse la punct mai multe aspecte”.
Pe data de 28 august fiind în vizită de lucru la Bucureşti, Natalia Gherman viceprim-ministru, ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene reiterează că „reglementarea diferendului transnistrean este o prioritate a Chişinăului”.
La finele lunii august Evgheni Şevciuc afirmă că „Tiraspolul este deranjat de apropierea Chişinăului de UE. Parafarea Acordului de Asociere cu UE la Summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius va adânci prăpastia dintre Chişinău şi Tiraspol.”
Pe data de 30 august Eugen Carpov şi Nina Ştanski, reprezentanţii politici de la Chişinău şi Tiraspol pentru reglementarea diferendului transnistrean s-au întâlnit la sediul OSCE de la Chişinău. Au fost discutate subiecte referitoare la libera circulaţie, ecologie, economie, precum şi aspecte ce ţin de agenda noii runde de negocieri în formatul 5+2, care urmează să aibă loc la Bruxelles în luna octombrie. De asemenea, s-a discutat şi despre o posibilă întâlnire a prim-ministrului Iurie Leancă cu liderul de la Tiraspol Evghenii Şevciuc.
