Cel de al doilea număr al buletinului informativ „Realităţi nistrene”, apărut sub auspiciile IDIS „Viitorul” conţine subiecte axate pe actualitatea problematicii transnistrene.
Editorialul semnat de Cornel Ciurea, coordonatorul de programe, IDIS „Viitorul” se intitulează „Când va apărea o soluţie pentru Transnistria”. Autorul se referă la un articol semnat de expertul polonez Marcin Kosienkowski „Este oare recunoaşterea internaţională un scop al quasi-statelor. Cazul Transnistriei”, în care se menţionează „Şevciuc ar putea să accepte o soluţie de reintegrare cu Republica Moldova în cazul în care Transnistriei i se vor garanta anumite drepturi şi interese”. Articolul este o invitaţie la optimism care însumează 2 lucruri fundamentale. Primul – conflictul transnistrean poate fi rezolvat pentru că dorinţa de independenţă a Transnistriei s-ar putea să fie una fictivă. Şi al doilea – reintegrarea ţării este posibilă în urma „conştientizării” autentice de către Transnistria a propriilor interese, care o face receptivă la solicitările Chişinăului, întrucât Tiraspolul astăzi este blocat într-o „falsă conştiinţă ce îl obligă să se comporte iraţional – mai menţionează Cornel Ciurea, urmând şi concluzia „astăzi, în mod paradoxal, negocierile devin un scop în sine şi reprezintă un fel de amânare a procesului de luare a deciziilor. În aceste condiţi, optimismul analiştilor pare a fi un soi de naivitate ca celor insuficient informaţi”.
Rubrica „Vocea civică” include opinii încadrate într-un mini-interviu, la întrebări răspunzând Ion Tăbârţă, director adjunct Politcon, Chişinău şi Vladimir Yastrebciak, expert, Tiraspol. Referitor la eficacitatea negocierilor în formatul 5+2, Ion Tăbârţă declară că „Eficienţa negocierilor este una redusă. Moscova, practic din start, a blocat activitatea acestui format. Impulsionarea negocierilor privind diferendul transnistrean poate avea loc în urma unei înţelegeri de genul celei din iunie 2010 la Meseberg, însă este necesar să existe voinţă şi dorinţă reciprocă, atât a Federaţiei Ruse, cât şi a Occidentului în soluţionarea acestui conflict”. La rândul său, expertul de la Tiraspol constată că „La etapa actuală nimeni nu aşteaptă de la aceste negocieri progrese speciale, şi este ceva firesc – acest format este o foarte importantă platformă de negociere pentru a menţine relaţiile dintre părţi…”.
O altă întrebare din cadrul acestei rubrici a fost despre relaţiile actuale dintre Chişinău şi Tiraspol şi rezultatele rundei de negocieri care a avut loc la Viena. „În ultimul timp relaţiile dintre Chişinău şi Tirspol au fost într-o permanentă înrăutăţire. După experimentele liberale ale lui Şevciuc de la începutul mandatului său în relaţiile cu Chişinăul, odată cu revenirea lui Putin la cârma Rusiei, Tiraspolul şi-a schimbat atitudinea faţă de Chişinău. Acesta este un indiciu evident că agenda Tiraspolului în relaţia cu Chişinăul este făcută la Moscova. La rândul său Chişinăul preferă să meargă în continuare pe tactica paşilor mici, care nu paote să aducă progrese evidente…” – este de părere Ion Tăbârţă. În acelaşi context, Vladimir Yastrebciak menţionează că în această situaţie ar fi mai rău dacă s-ar renunţa la negocieri şi că fiecare dintre părţi doreşte ca progresele să fie realizate pe seama concesiilor din partea cealaltă.
De asemenea, au fost solicitate opiniile experţilor cu privire la intenţia Rusiei de a întroduce 8 elicoptere în Zona de Securitate. Expertul de la Chişinău consideră că „Intenţia semioficială a Moscovei de a aduce elicoptere noi în regiunea transnistreană sfidează tentativele Chişinăului de a înlocui misiunea pacificatoare militară de monitorizare post-conflict cu una civilă. Intenţile Moscovei contravin grosolan normelor dreptului internaţional. Dacă totuşi Moscova va întroduce elicopterele sale fără acordul Chişinăului şi Kievului, atunci aceasta va însemna revenirea tot mai mult la „războiul rece” dintre Rusia şi Occident”. Iar Vladimir Yastrebciac răspunzând la această întrebare declară „Dacă Moscova va considera într-adevăr neceară revenirea elicopterelor la starea de „alertă”, atunci ea va fi capabilă să o facă. În acelaţi timp, Moscova are o opţiune de rezervă – readucerea elicopterelor sub conducerea GOTR – formal pentru a asigura o mai mare protecţie a depozitelor de muniţii de la Colbasna. De aceea Chişinăul ar trebui să analizeze ce e mai bine – să insiste în perseverenţa sa şi să se alegă cu o decizie unilaterală, dar destul de legitimă din partea Rusiei sau să facă un compromis păstrând în acelaşi timp controlul asupra situaţiei şi utilizării elicopterelor.
Cronica lunii iulie conţine comentarii la unele dintre cele mai importante evenimente înscrise în contextul diferendului transnistrean – proiectul de lege dezbătut de Legislativul de la Chişinău privind crearea unor puncte de înregistrare a cetăţenilor străini şi apatrizilor care intra în Republica Moldova prin Transnistria, runda de negocieri în formatul 5+2 de la Viena din 16-17 iulie, şedinţele Gurpurilor de lucru sectoriale pentru ecologie şi agicultură. De asemenea, au fost comentate unele declaraţii făcute de preşedintele României, Traian Băsescu, aflat în vizită oficială la Chişinău, a miniştrilor afacerilor externe de la Chişinău şi Moscova care au avut o întrevedere oficială. S-a amintit că Evghenii Şevciuc pentru prima oară la 18 iulie a oferit un interviu unui post de televiziune de la Chişinău, în care menţionează că „regiunea transnistreanî se va uni cu Moldova doar în componenţa Federaţiei Ruse”.
