Prim-ministrul Alexandru Munteanu și-a anunțat vineri, 3 iulie, demisia, la opt luni și trei zile după ce a fost învestit în funcție de către Parlament. Anunțul a fost făcut printr-o postare pe pagina sa de Facebook, în care acesta a precizat că nu își mai poate exercita mandatul în acord cu principiile și convingerile sale.
Președinta Maia Sandu a anunțat că a luat act de decizia premierului și că va iniția, săptămâna viitoare, consultări cu fracțiunile parlamentare pentru desemnarea unui candidat la funcția de prim-ministru. Totodată, șefa statului a confirmat că a avut, în ultima săptămână, mai multe discuții cu Alexandru Munteanu despre reformele care au generat reacții aprinse în societate, dar a negat zvonurile potrivit cărora acesta nu ar fi fost lăsat să lupte împotriva abuzurilor.
Cum a avut loc demisia Guvernului, care a fost reacția președintei Maiei Sandu și care au fost momentele memorabile ale Guvernului Munteanu, citiți în materialul de mai jos.
„Aleg să plec”
Alexandru Munteanu a scris, într-o postare publicată pe pagina sa de Facebook, că a acceptat propunerea de a fi premier cu multă responsabilitate și cu ferma convingere că poate contribui la schimbarea lucrurilor în bine.
„În momentul în care am înțeles că nu-mi mai pot exercita mandatul în acord cu principiile și convingerile pe care le am, aleg să plec”, a declarat oficialul.
Alexandru Munteanu le-a mulțumit colegilor miniștri „care au muncit cu profesionalism și bună-credință”.
„Voi continua să-mi servesc țara din orice poziție mă voi afla, indiferent de locul în care voi trăi sau de responsabilitățile pe care le voi avea, fie în sectorul public, fie în cel privat. Cred că datoria față de țară nu este legată de o funcție, ci de angajamentul pe care îl păstrăm”, a adăugat fostul premier.
Demisia sa a ridicat întrebări privind motivul real al deciziei. La apariția anunțului, unii comentatori politici au atras atenția că declarația fostului premier a fost prea vagă pentru a permite o concluzie clară. În același timp, demisia a apărut pe fondul unor zvonuri apărute pe canalele de Telegram ale opoziției, potrivit cărora în ajun, la Președinție ar fi avut loc o ședință cu participarea fostului premier, în cadrul căreia ar fi fost discutate mai multe subiecte sensibile din societate.
„Alexandru Munteanu a avut mână liberă”
La conferința de presă care a urmat după anunțul fostului premier, președinta Maia Sandu a infirmat zvonurile potrivit cărora, în ajun, ar fi avut loc o ședință cu participarea lui Alexandru Munteanu sau că ar fi existat presiuni politice sau instituționale asupra acestuia.
„Speculațiile potrivit cărora a vrut să lupte împotriva abuzurilor și nu a fost lăsat sunt false. Domnul prim-ministru a avut mână liberă să conducă Guvernul așa cum a considerat corect. El a ales să plece. Reformele sunt dificile”, a declarat Maia Sandu.
Mai mult, șefa statului a spus că fostul premier este „un om de treabă și are cele mai bune intenții”, dar că a așteptat de la el „mai multă implicare în decizii importante și mai multă prezență în a asculta oamenii și a explica reformele și necesitatea lor”.
Maia Sandu a recunoscut că, în această săptămână, a avut discuții cu premierul despre reforma fiscală și reforma salarizării și consideră că aceste reforme ar fi putut fi mai bine comunicate cetățenilor.
Întrebată dacă Alexandru Munteanu ar fi avut vreo condiționalitate pentru a rămâne în funcție, președinta a răspuns că nu a existat nicio condiție. Totodată, ea a precizat că, în discuțiile purtate, fostul premier a vorbit despre relația sa inter-personală cu ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun.
Președinta a mai menționat că Alexandru Munteanu va asigura interimatul funcției de prim-ministru, iar săptămâna viitoare vor fi inițiate consultări cu fracțiunile parlamentare pentru desemnarea unui nou șef al Executivului.
Guvernul condus de Alexandru Munteanu a fost învestit la 31 octombrie 2025, după ce președinta Maia Sandu l-a propus pentru funcția de prim-ministru. Atunci, președinta a declarat că îl cunoaște pe Alexandru Munteanu încă din perioada în care acesta activa la Banca Națională și la Banca Mondială, subliniind că este „un profesionist cu experiență managerială solidă, care împărtășește valorile europene ale PAS”.
Momente notabile prin care se va întipări Guvernul Munteanu
Program de guvernare pe 15 pagini
Un moment care a atras atenția încă de la început a fost programul de guvernare „UE, pace, dezvoltare”, care a avut doar 15 pagini. Faptul că a fost atât de scurt a stârnit discuții: unii l-au văzut ca pe un semn de claritate și eficiență, alții ca pe un document prea general, „scris pe genunchi”.
Ulterior, Alexandru Munteanu chiar a fost nevoit să comenteze criticile aduse programului său de guvernare, declarând că documentul a fost realizat intenționat scurt și accesibil tuturor cetățenilor. El a precizat că a fost vorba despre un document-cadru, care va fi ajustat.
„Am hotărât să facem programul scurt, ca toată lumea să poată să-l citească. Sunt 10 pagini și e un cadru, de fapt, care este bazat pe programul partidului care a câștigat mandatul majorității concetățenilor noștri și cu care este de acord, sper eu, cam majoritatea absolută a populației.”
În acest context, trebuie amintit că, la prezentarea programului de guvernare în Parlament, Munteanu a ținut un discurs în care a promis că va fi un prim-ministru care ascultă, respectă și lucrează, nu unul populist. „Voi spune adevărul, chiar și atunci când soluțiile cer un efort comun din partea întregii țări”, a declarat atunci premierul.
Două crize: energetică și ecologică
Guvernul condus de Alexandru Munteanu a avut de gestionat două crize majore. Prima a fost cea energetică și a fost provocată de întreruperea principalei linii de import a energiei electrice.
În noaptea de 23 spre 24 martie 2026, Rusia a lansat atacuri cu drone și rachete asupra infrastructurii energetice din sudul Ucrainei. Drept urmare, a fost avariată linia electrică Vulcănești-Isaccea. Republica Moldova importă aproximativ 60–70% din necesarul de energie electrică prin această linie care vine din România și care parcurge aproximativ 40 de kilometri prin sudul Ucrainei. Pentru a evita deconectările și a menține aprovizionarea cu energie electrică, în Republica Moldova a fost instituită stare de urgență pentru 60 de zile.
Au fost adoptate măsuri de economisire a energiei, iar operatorul sistemului electroenergetic Moldelectrica a recurs la rute alternative de alimentare, inclusiv cele patru linii de interconexiune de 110kV dintre România și Republica Moldova. De asemenea, au fost activate alte câteva linii de interconexiune cu Ucraina.
Criza ecologică
În noaptea de 7 martie 2026, atacul Rusiei asupra complexului hidroenergetic Novodnestrovsk a provocat o scurgere masivă de produse petroliere în fluviul Nistru. Ca urmare, la 10 martie pe albia râului au fost observate pete asemănătoare celor de benzină sau motorină.
Pe 11 martie 2026 au fost instalate filtre și bariere de absorbție în mai multe puncte ale râului, inclusiv în zona Soroca. Acestea aveau rolul de a limita răspândirea substanțelor poluante și de a proteja sursele de apă din aval.
În contextul poluării, activitatea stației de captare a apei de la Cosăuți, care alimentează apeductul Soroca–Bălți, a fost sistată temporar. De asemenea, alimentarea cu apă a fost întreruptă provizoriu în localitatea Naslavcea, precum și în raioanele Soroca, Bălți, Florești și Sîngerei, până la confirmarea calității apei.
Guvernul a declarat stare de alertă de mediu în bazinul fluviului Nistru pentru 15 zile. Totodată, prim-ministrul Alexandru Munteanu a anunțat că Republica Moldova a solicitat activarea Mecanismului de Protecție Civilă al Uniunii Europene, pentru a beneficia de sprijin în gestionarea efectelor poluării.
Noua politică fiscală
Guvernul Munteanu va rămâne în atenția publică și prin noua politică bugetar-fiscală propusă pentru anul 2027 de Ministerul Finanțelor. Aceasta își propune să modernizeze sistemul fiscal și să îmbunătățească modul în care sunt colectate veniturile la buget. Una dintre cele mai importante schimbări propuse este simplificarea sistemului de TVA, prin reducerea numărului de cote și uniformizarea acestora. Potrivit Guvernului, aceste schimbări ar urma să fie introduse treptat și ar putea afecta mai multe domenii economice, inclusiv comerțul electronic, restaurantele, hotelurile, sectorul auto și energia.
Autoritățile susțin că astfel sistemul ar deveni mai clar și mai ușor de administrat, însă măsura a stârnit îngrijorări în unele domenii, deoarece ar putea duce la creșteri de prețuri la produse și servicii de bază, precum alimentele, medicamentele, turismul sau alimentația publică.
În același timp, proiectul prevede și revizuirea unor facilități fiscale și a unor regimuri speciale. Pe fondul criticilor apărute în spațiul public, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că unele prevederi din pachetul propus ar putea fi ajustate sau amânate, în funcție de rezultatul consultărilor.
Publicul larg a aflat despre Corpul de control al premierului
Pentru cei care urmăresc subiectele legate de Guvern, Corpul de Control al premierului nu este o noutate, însă publicul larg a aflat mai mult despre activitatea acestuia la sfârșitul lunii iunie. Atunci, premierul Alexandru Munteanu a anunțat că membrii Corpului de Control al prim-ministrului (mai exact consilierii Vasile Bolduratu și Angela Rojcov-Ciofu) au fost demiși. Premierul a declarat public că aceștia „nu mai beneficiază de încrederea necesară”. „Funcțiile publice nu sunt un privilegiu, ele presupun responsabilitate. Iar atunci când încrederea necesară pentru exercitarea unei funcții este pierdută, decizia corectă este să se facă schimbări”, a declarat Alexandru Munteanu. Corpul de Control al prim-ministrului este o subdiviziune din cadrul Cancelariei de Stat a Republicii Moldova, formată din consilierii premierului, care verifică modul în care ministerele și alte instituții publice își îndeplinesc atribuțiile și execută deciziile Guvernului sau indicațiile premierului.
În paralel, premierul a anunțat și necesitatea reorganizării Agenției Proprietății Publice (APP), în contextul unor controverse legate de modul de administrare al întreprinderilor de stat, inclusiv cazul MoldATSA.. „APP-ul are nevoie de o reorganizare din temelie, care să consolideze transparența, responsabilitatea managerială și capacitățile instituției de a administra eficient bunurile statului în interesele cetățenilor”, a explicat Alexandru Munteanu.
Reacția premierului survinea în contextul în care Dumitru Vangheli a fost demis din funcția de șef al MoldATSA, după ce o investigație publicată de Ziarul de Gardă a arătat că acesta ar fi obținut funcția de director pe baza unor informații false în CV. La scurt timp, o altă investigație jurnalistică realizată de Rise Moldova a scos la iveală faptul că purtătoarea de cuvânt a întreprinderii de stat MoldATSA, Anastasia Taburceanu, ar fi fost remunerată cu peste 1 milion de lei în mai puțin de un an de activitate.
Deschiderea negocierilor cu Uniunea Europeană
La 15 iunie 2026, în cadrul unei conferințe interguvernamentale UE–Republica Moldova desfășurate la Luxemburg a avut loc deschiderea oficială a negocierilor de aderare la Uniunea Europeană pe primul cluster, „Valori fundamentale”, care vizează domenii esențiale precum statul de drept, justiția, drepturile fundamentale și funcționarea instituțiilor publice.
Deschiderea acestui cluster a fost considerată un pas important în procesul de integrare europeană, marcând trecerea de la etapa de pregătire la negocieri propriu-zise.
Alexandru Munteanu și Marta Kos au dansat hora
Un moment care cu siguranță va rămâne în memorie a avut loc la 5 iunie la Chișinău, la Moldova Digital Summit. Premierul Alexandru Munteanu, vicepremierul Eugen Osmochescu și comisarul european pentru Extindere, Marta Kos, s-au prins în horă. S-a întâmplat în cadrul unei noi vizite a oficialei europene în Republica Moldova. Secvența video a ajuns ulterior pe rețelele de socializare.
