60 de ani de la al doilea val al deportărilor staliniste

De Valeria Vițu

Deşi adoptată încă în 1992, legea privind reabilitarea victimelor deportărilor nu este aplicată

Un grup de foşti deportaţi sau rude ale acestora au marcat astăzi la Chişinău 60 de ani de la cel de-al doilea val de deportări staliniste din fosta Republică Sovietică Socialistă Moldovenească. Se estimează că peste 35 de mii de oameni au fost ridicaţi şi trimişi în exil în noaptea dinspre 6 spre 7 iulie 1949. Victimele deportărilor sau urmaşii celor deportaţi cer, într-o propunere legislativă alcătuită cu ajutorul Comitetul Helsinki din Moldova, să li se plătească despăgubiri.

Participanţii la acţiunea de comemorare s-au adunat la monumentul lui Ştefan cel Mare unde au depus flori, după care, încolonaţi au mărşăluit până în scuarul Gării Feroviare. Anume aici, în urmă cu 60 de ani, deportaţii au fost siliţi să urce în trenurile marfare care i-au dus în Siberia şi Kazahstan.

În faţa stelei comemorative, ornată cu un fragment de sîrmă ghimpată, participanţii la miting au aprins lumânări. Oamenii au ţinut un minut de reculegere în memoria deportaţilor,după care un sobor de preoţi de la Biserica Sfânta Teodora de la Sihla au oficiat un serviciu divin.

La miting am întâlnit-o şi pe Eugenia Leagul. În 1949, ea a rămas acasă împreună cu alte două surori, după ce părinţii au fost duşi în Siberia. Eugenia Leagul: "Au venit noaptea cu o maşină micuţă. S-au oprit. Au luat-o pe mama şi tot îi spuneau că în bine a trăit. Noi fără atenţie am rămas.Nici nu s-au gândit că noi nu avem nici o bucăţică de pâine. Noi am trăit în pădure. Am mâncat ghinde, am mâncat rădăcini ca să mai putem trăi cumva."

Deşi au trecut şase decenii de la evenimentele tragice, cea mai mare parte a deportaţilor sau urmaşii acestora nu pot obţine averea confiscată în 1949, spune preşedintele Asociaţiei foştilor deportaţi şi deţinuţi politici din Republica Moldova, Valentina Sturza: "Am organizat nu doar o dată mitinguri, nu doar o dată am pichetat sediul Parlamentului şi a Guvernului ca să ni se întoarcă averea confiscată de la părinţii noştri şi să ni se plătească compensaţii pentru anii lucraţi în robie. Guvernul spune – de unde să fie bani că bugetul e sărac. Desigur că bugetul va fi sărac că ei au furat toate bunurile şi le-au pus în buzunarele lor."

Comitetul Helsinki a lansat recent o iniţiativă care prevede adoptarea unei legi ce ar prevedea că persoanele deportate precum şi familiile acestora să beneficieze de despăgubiri morale. Această iniţiativă, spune Ştefan Urâtu, a şi fost propusă partidelor liberale spre examinare: "Legea cu privire la reabilitarea victimelor regimului totalitar comunist prevede în preambul, reabilitarea şi morală dar când victimele merg în instanţa de judecată, se aleg doar cu aceea că instanţele anunţă o hotorâre, potrivit căreia o reabilitare morală este însăşi faptul că a fost recunoscută vina. Peste 60 de ani vă daţi seama că este prea slabă această reabilitare."

Ştefan Urâtu spune că deşi există o lege privind reabilitarea victimelor deportărilor, adoptată încă în 1992, ea nu este aplicată şi nici nu asigură o reabilitare echitabilă, cum prevede Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.