Connect with us

Cultură

Legea Cetateniei Republicii Moldova

LEGEA CETATENIEI REPUBLICII MOLDOVA

Publicat

pe

Parlamentul Republicii Moldova
 
Parlamentul adopta prezenta lege organica.

Capitolul I
DISPOZITII GENERALE

Articolul 1. Notiuni In sensul prezentei legi, urmatoarele notiuni semnifica: copil – persoana pina la virsta de 18 ani; cetatean strain – persoana care apartine unui stat strain si care nu apartine Republicii Moldova; apatrid – persoana care nu este cetatean al Republicii Moldova si nici cetatean al unui alt stat; naturalizare – acordare a cetateniei la cerere persoanei care domiciliaza legal si obisnuit pe teritoriul Republicii Moldova, in conditiile prevazute de prezenta lege; pluralitate de cetatenii – detinere simultana a doua sau mai multe cetatenii de catre aceeasi persoana; urmas – ruda de singe pe linie descendenta, persoana echivalenta ei, conform legislatiei in vigoare; domiciliu legal si obisnuit – loc de trai permanent, legalizat, in Republica Moldova.

Articolul 2. Obiectul legii Prezenta lege stabileste cadrul juridic al raporturilor legate de cetatenia Republicii Moldova.

Articolul 3. Cetatenia Republicii Moldova (1) Cetatenia Republicii Moldova stabileste intre persoana fizica si Republica Moldova o legatura juridico-politica permanenta, care genereaza drepturi si obligatii reciproce intre stat si persoana. (2) Cetatenia Republicii Moldova este pastrata atit pe teritoriul Republicii Moldova, cit si in alte state, precum si in spatiul in care nu se exercita suveranitatea nici unui stat.

Articolul 4. Restrictii la cetatenie Cetatenii Republicii Moldova nu pot fi cetateni ai altor state decit in cazurile prevazute de acordurile internationale la care Republica Moldova este parte.

Articolul 5. Dovada cetateniei Dovada cetateniei Republicii Moldova se face cu buletinul de identitate, cu pasaportul, cu certificatul de nastere in cazul copilului sau cu un certificat eliberat de organele competente ale Republicii Moldova.

Articolul 6. Statutul juridic al cetatenilor Republicii Moldova, al cetatenilor straini si al apatrizilor (1) Cetatenii Republicii Moldova sint egali in fata legii si a autoritatilor publice, beneficiaza in egala masura de toate drepturile social-economice si politice si de libertatile proclamate si garantate de Constitutie si de alte legi, de acordurile internationale la care Republica Moldova este parte. (2) Numai cetatenii Republicii Moldova au dreptul de a alege si de a fi alesi, de a ocupa functii ce implica exercitarea autoritatii publice si de a participa la referendum, in modul stabilit de lege. (3) Statutul juridic al cetatenilor straini si al apatrizilor este stabilit de lege si de acordurile internationale la care Republica Moldova este parte.

Articolul 7. Principiile generale ale cetateniei Regulile asupra cetateniei Republicii Moldova se intemeiaza pe urmatoarele principii: a) dreptul fiecarei persoane la o cetatenie; b) nedescriminarea cetatenilor, indiferent de temeiurile dobindirii cetateniei; c) inadmisibilitatea privarii arbitrare a persoanei de cetatenia ei si de dreptul de a-si schimba cetatenia; d) evitarea apatridiei; e) neproducerea de efecte, prin schimbarea cetateniei unuia dintre soti, asupra cetateniei celuilalt sot sau asupra cetateniei copilului daca nu exista o cerere scrisa in acest sens a parintilor.

Articolul 8. Protectia cetatenilor (1) Cetatenii Republicii Moldova beneficiaza de protectia statului atit in tara, cit si in strainatate. (2) Cetatenii Republicii Moldova nu pot fi extradati sau expulzati din tara.

Articolul 9. Prioritatea normelor tratatelor internationale Daca tratatele internationale la care Republica Moldova este parte stabilesc alte norme decit cele din prezenta lege, prioritate au normele tratatelor internationale.

Capitolul II
DOBINDIREA CETATENIEI REPUBLICII MOLDOVA

Articolul 10. Temeiurile dobindirii cetateniei (1) Cetatenia Republicii Moldova se dobindeste prin: a) nastere; b) recunoastere; c) infiere; d) redobindire; e) naturalizare. (2) Cetatenia Republicii Moldova poate fi dobindita si in temeiul acordurilor internationale la care Republica Moldova este parte.

Articolul 11. Dobindirea cetateniei prin nastere (1) Este considerat cetatean al Republicii Moldova copilul: a) nascut din parinti, ambii sau unul dintre care, la momentul nasterii copilului, este cetatean al Republicii Moldova; b) nascut pe teritoriul Republicii Moldova din parinti apatrizi; c) nascut pe teritoriul Republicii Moldova din parinti care au cetatenia unui alt stat sau unul dintre care este apatrid, iar celalalt cetatean strain daca statul acela nu acorda copilului cetatenie. (2) Copilul gasit pe teritoriul Republicii Moldova este considerat cetatean al ei, atit timp cit nu este dovedit contrariul, pina la atingerea virstei de 18 ani.

Articolul 12. Dobindirea cetateniei prin recunoastere (1) Sint recunoscute ca cetateni ai Republicii Moldova persoanele care au dobindit si au pastrat aceasta cetatenie potrivit legislatiei anterioare, precum si persoanele care au dobindit cetatenia conform prezentei legi. (2) Sint recunoscute ca cetateni ai Republicii Moldova persoanele care nu sint cetateni ai unui alt stat, dar care si-au exprimat dorinta de a deveni cetateni ai Republicii Moldova si anume: a) persoanele nascute pe teritoriul Republicii Moldova sau persoanele unul dintre ai caror parinti sau bunei s-a nascut pe teritoriul numit; b) persoanele care pina la 28 iunie 1940 au locuit in Basarabia, in Nordul Bucovinei, in tinutul Herta si in R.A.S.S.M., urmasii lor, daca domiciliaza in mod legal si obisnuit pe teritoriul Republicii Moldova; c) persoanele deportate sau refugiate de pe teritoriul Republicii Moldova incepind cu 28 iunie 1940, precum si urmasii lor.

Articolul 13. Dobindirea cetateniei prin infiere (1) Copilul apatrid dobindeste automat cetatenia Republicii Moldova prin infiere daca infietorii (infietorul) sint cetateni ai Republicii Moldova. (2) Asupra cetateniei copilului apatrid infiat de soti unul dintre care este cetatean al Republicii Moldova, iar celalalt cetatean strain hotarasc, de comun acord, infietorii. In cazul in care infietorii nu cad de comun acord, asupra apartenentei copilului la Republica Moldova va decide instanta de judecata, tinind cont de interesele acestuia. In cazul copilului care a implinit virsta de 14 ani, se cere consimtamintul lui, autentificat de notar. (3) Copilul cetatean strain infiat de soti ambii sau numai unul dintre ei fiind cetatean al Republicii Moldova sau unul fiind cetatean al Republicii Moldova, iar celalalt cetatean strain sau apatrid poate deveni cetatean al Republicii Moldova daca renunta la cetatenia statului strain, cu exceptia cazurilor prevazute de acordurile internationale la care Republica Moldova este parte.

Articolul 14. Cetatenia copilului in cazul nulitatii sau anularii infierii In cazul declararii nulitatii sau al anularii infierii copilului apatrid sau cetatean strain, acesta este considerat ca nu a fost niciodata cetatean al Republicii Moldova daca domiciliaza legal si obisnuit in strainatate sau daca paraseste tara pentru a domicilia in strainatate.

Articolul 15. Cetatenia copilului asupra caruia este stabilita tutela (1) Copilul apatrid care se afla sub tutela cetatenilor Republicii Moldova devine automat cetatean al Republicii Moldova. (2) Copilul apatrid care se afla sub tutela sotilor unul dintre care este cetatean al Republicii Moldova, iar celalalt apatrid devine automat cetatean al Republicii Moldova. (3) Asupra cetateniei copilului apatrid care se afla sub tutela sotilor unul dintre care este cetatean al Republicii Moldova, iar celalalt cetatean strain hotarasc, de comun acord, tutorii. In cazul in care acestia nu cad de comun acord, asupra apartenentei copilului la Republica Moldova va decide instanta de judecata, tinind cont de interesele lui. In cazul copilului care a implinit virsta de 14 ani, se cere consimtamintul lui, autentificat de notar. (4) Copilul cetatean strain care se afla sub tutela sotilor ambii sau numai unul dintre ei fiind cetatean al Republicii Moldova sau unul fiind cetatean al Republicii Moldova, iar celalalt cetatean strain sau apatrid poate deveni cetatean al Republicii Moldova daca renunta la cetatenia statului strain.

Articolul 16. Redobindirea cetateniei (1) Persoana care a avut anterior cetatenia Republicii Moldova o poate redobindi la cerere daca intruneste conditiile prevazute la art.17, alin.(1), lit.d), e) si f). (2) Persoana careia i s-a retras cetatenia Republicii Moldova in conformitate cu art.23 lit. c) nu o mai poate redobindi, iar in restul cazurilor stipulate la acelasi articol o poate redobindi numai in conditiile naturalizarii si numai dupa 5 ani de domiciliu legal si obisnuit pe teritoriul Republicii Moldova din momentul retragerii cetateniei.

Articolul 17. Conditiile naturalizarii (1) Cetatenia Republicii Moldova se poate acorda la cerere persoanei care a implinit virsta de 18 ani si care: a) desi nu s-a nascut pe acest teritoriu, domiciliaza legal si obisnuit aici cel putin in ultimii 10 ani sau este casatorita cu un cetatean al Republicii Moldova de cel putin 3 ani, sau domiciliaza legal si obisnuit nu mai putin de 3 ani la parinti sau copii (inclusiv infietori si infiati) cetateni ai Republicii Moldova; sau b) domiciliaza legal si obisnuit pe teritoriul Republicii Moldova timp de 5 ani inaintea implinirii virstei de 18 ani; sau c) este apatrid sau recunoscuta ca fiind refugiata, conform prevederilor legii nationale, si domiciliaza legal si obisnuit pe teritoriul Republicii Moldova nu mai putin de 8 ani; precum si d) cunoaste si respecta prevederile Constitutiei; si e) cunoaste limba de stat in masura suficienta pentru a se integra in viata sociala; si f) are surse legale de existenta; si g) pierde sau renunta la cetatenia unui alt stat, daca o are, cu exceptia cazurilor cind pierderea sau renuntarea nu este posibila sau nu poate fi rezonabil ceruta. (2) Cunoasterea prevederilor Constitutiei si a limbii de stat de catre solicitantul cetateniei Republicii Moldova este verificata in modul stabilit de Guvern.

Articolul 18. Nivelul cunoasterii limbii de stat (1) Se considera ca persoana cunoaste limba de stat, daca: a) intelege suficient limba uzuala, informatiile cu caracter oficial; b) discuta si raspunde la intrebari despre viata cotidiana; c) poate citi si intelege suficient orice text cu caracter social, orice lege sau alt act normativ; d) poate scrie o expunere la o tema despre viata cotidiana. (2) La examinarea cererilor de naturalizare, conditia cunoasterii limbii de stat nu se pune: a) pensionarilor pentru limita de virsta; b) invalizilor a caror invaliditate este stabilita pe o perioada nedeterminata.

Articolul 19. Cetatenia copilului ai carui parinti dobindesc cetatenia Republicii Moldova (1) Copilul nascut din parinti cetateni straini sau apatrizi care dobindesc cetatenia Republicii Moldova dobindeste cetatenia la aceeasi data cu parintii. (2) In cazul in care numai unul dintre parinti dobindeste cetatenia Republicii Moldova, parintii vor hotari, de comun acord, asupra cetateniei copilului. In cazul in care parintii nu cad de comun acord, asupra apartenentei copilului la Republica Moldova va decide instanta de judecata, tinind cont de interesele acestuia, in cazul cind exista o declaratie expresa in acest sens a parintilor. (3) In cazurile prevazute la alin.(1) si (2), pentru copilul care a implinit virsta de 14 ani se cere consimtamintul lui, autentificat de notar.

Articolul 20. Temeiurile refuzului de a acorda cetatenie Cetatenia Republicii Moldova nu se acorda persoanei care: a) a savirsit crime internationale, militare sau crime impotriva umanitatii; b) a fost implicata in activitate terorista; c) a fost condamnata la privatiune de libertate pentru infractiuni premeditate si are antecedente penale sau la momentul examinarii cererii se afla sub urmarire penala; d) desfasoara activitate care pericliteaza securitatea statului, ordinea publica, sanatatea si moralitatea populatiei; e) este cetatean al unui stat cu care Republica Moldova nu a incheiat acord asupra dublei cetatenii, cu exceptia cazurilor prevazute la art.17 alin.(1) lit. g) si la art.24 alin.(2).

Capitolul III
PIERDEREA CETATENIEI REPUBLICII MOLDOVA

Articolul 21. Temeiurile pierderii cetateniei Cetatenia Republicii Moldova se pierde: a) prin renuntare; b) prin retragere; c) in temeiul acordurilor internationale la care Republica Moldova este parte.

Articolul 22. Renuntarea la cetatenie Renuntarea la cetatenia Republicii Moldova se aproba persoanei care a implinit virsta de 18 ani, cu exceptia cazului in care: a) nu va prezenta adeverinta detinerii sau dobindirii cetateniei unui alt stat, ori garantia dobindirii unei alte cetatenii. In cazul in care persoana careia i s-a aprobat renuntarea la cetatenia Republicii Moldova, in pofida garantiei, nu va dobindi cetatenia unui alt stat, adica va deveni apatrida, partea din decretul Presedintelui Republicii Moldova privind aprobarea renuntarii la cetatenia Republicii Moldova referitoare la aceasta persoana se va abroga in modul stabilit; b) a primit ordin de chemare sau se afla in serviciu militar in termen sau de alternativa, cu conditia detinerii unui domiciliu legal si obisnuit in Republica Moldova.

Articolul 23. Retragerea cetateniei (1) Cetatenia Republicii Moldova poate fi retrasa printr-un decret al Presedintelui Republicii Moldova persoanei care: a) a dobindit cetatenia Republicii Moldova in mod fraudulos, prin informatie falsa sau prin ascunderea unui fapt pertinent dovedit de instanta de judecata; b) s-a inrolat benevol in forte armate straine; c) a savirsit fapte deosebit de grave prin care se aduc prejudicii esentiale statului, dovedite de instanta de judecata; d) a dobindit voluntar cetatenia unui alt stat cu care Republica Moldova nu a incheiat acord care prevede cetatenia dubla si nu renunta in termen de pina la un an la cetatenia unuia dintre state. (2) Retragerea cetateniei nu se admite in baza temeiurilor prevazute la alin.(1) daca persoana va deveni apatrid, cu exceptia celor de la lit.a). (3) Retragerea cetateniei Republicii Moldova persoanei nu produce nici un efect asupra cetateniei sotului si copiilor ei.

Capitolul IV
PLURALITATEA DE CETATENII

Articolul 24. Cazurile de pluralitate de cetatenii (1) In Republica Moldova, pluralitatea de cetatenii se permite: a) copiilor care au dobindit automat la nastere cetatenia Republicii Moldova si cetatenia unui alt stat; b) cetatenilor sai care detin concomitent cetatenia unui alt stat, cind aceasta cetatenie este dobindita automat prin casatorie; c) copiilor cetateni ai Republicii Moldova care au dobindit cetatenia unui alt stat in urma infierii; d) daca aceasta pluralitate rezulta din prevederile acordurilor internationale la care Republica Moldova este parte; e) in cazul cind renuntarea la cetatenia unui alt stat sau pierderea ei nu este posibila sau nu poate fi rezonabil ceruta. (2) In interesele republicii si in cazuri exceptionale, cetatenii unor alte state pot deveni si cetateni ai Republicii Moldova, prin decret al Presedintelui Republicii Moldova, daca nu cad sub incidenta art.20 lit.a)-d).

Articolul 25. Drepturile si indatoririle in cazul pluralitatii de cetatenii Cetatenii Republicii Moldova, domiciliati legal si obisnuit pe teritoriul Republicii Moldova, care poseda legal si cetatenia unui alt stat beneficiaza in egala masura de aceleasi drepturi si indatoriri ca si ceilalti cetateni ai Republicii Moldova.

Articolul 26. Modalitatile de satisfacere a obligatiunii militare in cazul pluralitatii de cetatenii Persoana care este cetatean al Republicii Moldova si care poseda legal si cetatenia unui alt stat este supusa serviciului militar fata de Republica Moldova daca domiciliaza legal si obisnuit pe teritoriul ei, chiar daca este scutita de obligatiunea militara fata de alt stat.

Capitolul V
ATRIBUTIILE REFERITOARE LA CETATENIE
ALE AUTORITATILOR PUBLICE

Articolul 27. Atributiile Presedintelui Republicii Moldova Presedintele Republicii Moldova: a) solutioneaza problemele cetateniei conform Constitutiei si prezentei legi; b) emite decrete in cazul acordarii, redobindirii, renuntarii si retragerii cetateniei Republicii Moldova, iar in cazul refuzului de acordare a cetateniei, da un raspuns argumentat.

Articolul 28. Atributiile Ministerului Afacerilor Interne si ale organelor lui Ministerul Afacerilor Interne si organele lui: a) primesc de la persoane cu domiciliu legal si obisnuit pe teritoriul Republicii Moldova, in conditiile prezentei legi, cereri privind cetatenia, aduna date despre solicitant, intocmesc un aviz argumentat si, impreuna cu avizul Serviciului de Informatii si Securitate si cu cererea solicitantului, il expediaza Presedintelui Republicii Moldova spre solutionare; b) determina apartenenta sau neapartenenta la Republica Moldova a persoanelor care domiciliaza legal si obisnuit pe teritoriul ei; c) constata cazurile de detinere ilegala de catre cetatenii Republicii Moldova a cetateniei unor alte state si inainteaza propuneri privind retragerea cetateniei Republicii Moldova; d) elibereaza acte ce adeveresc dobindirea sau pierderea cetateniei Republicii Moldova persoanelor domiciliate legal si obisnuit pe teritoriul ei; e) tin evidenta persoanelor care au dobindit sau au pierdut cetatenia Republicii Moldova; f) executa decretele si deciziile Presedintelui Republicii Moldova privind cetatenia si elibereaza actele de rigoare; g) exercita si alte atributii prevazute de legislatie.

Articolul 29. Atributiile Ministerului Afacerilor Externe si ale institutiilor lui Ministerul Afacerilor Externe, reprezentantele diplomatice si institutiile consulare ale Republicii Moldova: a) primesc de la persoane cu domiciliu legal si obisnuit in strainatate, in conditiile prezentei legi, cereri privind cetatenia, aduna date despre solicitant, intocmesc un aviz argumentat si, impreuna cu avizul Ministerului Afacerilor Interne, cu avizul Serviciului de Informatii si Securitate si cu cererea solicitantului, il expediaza Presedintelui Republicii Moldova spre solutionare; b) determina apartenenta sau neapartenenta la Republica Moldova a persoanelor care domiciliaza legal si obisnuit in strainatate; c) inainteaza propuneri intemeiate privind retragerea cetateniei Republicii Moldova; d) elibereaza acte ce adeveresc dobindirea sau pierderea cetateniei Republicii Moldova persoanelor domiciliate legal si obisnuit in strainatate; e) executa decretele si deciziile Presedintelui Republicii Moldova privind cetatenia; f) exercita si alte atributii prevazute de legislatie.

Articolul 30. Atributiile Serviciului de Informatii si Securitate Serviciul de Informatii si Securitate intocmeste, in conditiile prezentei legi, aviz privind persoana care solicita acordarea sau redobindirea cetateniei Republicii Moldova, precum si aviz in cazul propunerii de retragere a acesteia si le prezinta organului care le-a solicitat.

Articolul 31. Comisia pentru problemele cetateniei si acordarii de azil politic de pe linga Presedintele Republicii Moldova Pentru examinarea prealabila a problemelor cetateniei Republicii Moldova, pe linga Presedintele Republicii Moldova functioneaza Comisia pentru problemele cetateniei si acordarii de azil politic, al carei mod de organizare si functionare se stabileste in regulament, aprobat de Presedintele Republicii Moldova.

Capitolul VI
PROCEDURA DOBINDIRII SI PIERDERII CETATENIEI
REPUBLICII MOLDOVA

Articolul 32. Cererea privind cetatenia (1) Demersul privind cetatenia Republicii Moldova se intocmeste dupa o cerere-chestionar de o forma stabilita de Guvern. Cererea privitoare la persoana care nu a implinit virsta de 18 ani se examineaza la demersul reprezentantului ei legal, autentificat de notar, iar in strainatate – de reprezentanta diplomatica sau institutia consulara a Republicii Moldova. (2) La depunerea cererilor privind cetatenia Republicii Moldova scrise in numele copiilor in virsta de la 14 pina la 18 ani, este obligatoriu consimtamintul lor, exprimat in scris si autentificat de notar, iar in strainatate – de reprezentantele diplomatice sau de institutiile consulare ale Republicii Moldova.

Articolul 33. Modalitatea de prezentare a cererii (1) Cererea privind cetatenia Republicii Moldova se adreseaza Presedintelui Republicii Moldova si se depune, personal sau prin mandatar, ultimul dispunind de procura autentificata de notar, la organul afacerilor interne in a carui raza isi are domiciliu solicitantul, iar in cazul persoanei cu domiciliu legal si obisnuit in strainatate, la reprezentanta diplomatica sau institutia consulara a Republicii Moldova. (2) Daca in tara de resedinta a solicitantului nu este infiintata sau nu functioneaza reprezentanta diplomatica sau institutie consulara a Republicii Moldova, acesta poate depune cerere la Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova.

Articolul 34. Propunerile privind retragerea cetateniei (1) Propunerile, avizele si alte materiale referitoare la retragerea cetateniei Republicii Moldova se vor inainta Presedintelui Republicii Moldova de Ministerul Afacerilor Interne, precum si de Ministerul Afacerilor Externe direct sau prin intermediul reprezentantelor diplomatice sau al institutiilor consulare ale Republicii Moldova. (2) Daca persoana cu functie de raspundere, in virtutea functiei detinute, sau autoritatile publice centrale si locale depisteaza cazuri de detinere ilegala a cetateniei unor alte state, ele vor informa Ministerul Afacerilor Interne sau Ministerul Afacerilor Externe, dupa caz.

Articolul 35. Taxa de stat Cererea privind cetatenia Republicii Moldova este supusa unei taxe de stat, stabilite prin lege.

Articolul 36. Documentele necesare dobindirii si redobindirii cetateniei (1) Pentru dobindirea si redobindirea cetateniei Republicii Moldova solicitantul prezinta urmatoarele documente: a) cerere-chestionar; b) autobiografia; c) adeverinta de la domiciliu despre componenta familiei; d) bonul de plata a taxei de stat; e) fotografii de format respectiv; f) adeverinta ca nu detine cetatenia anterioara sau adeverinta despre aprobarea renuntarii la aceasta cetatenie, cu exceptia cazurilor prevazute la art.17 alin.(1) lit.g). Adeverinta despre aprobarea renuntarii la cetatenia unui alt stat poate fi prezentata dupa emiterea hotaririi Comisiei pentru problemele cetateniei si acordarii de azil politic de pe linga Presedintele Republicii Moldova privind aprobarea acordarii cetateniei, in temeiul careia organul abilitat sa receptioneze cererile privind cetatenia Republicii Moldova elibereaza, dupa caz, garantia de dobindire a cetateniei Republicii Moldova; g) alte documente ce rezulta din prezenta lege. (2) Limba in care se prezinta documentele enumerate la alin.(1) este stabilita in Legea nr.3465 din 1 septembrie 1989 cu privire la functionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova. (3) Autoritatile publice care detin informatii despre faptul ca solicitantul nu intruneste conditiile pentru acordarea cetateniei Republicii Moldova le vor comunica Comisiei pentru problemele cetateniei si acordarii de azil politic de pe linga Presedintele Republicii Moldova.

Articolul 37. Documentele necesare aprobarii renuntarii la cetatenie (1) Pentru aprobarea renuntarii la cetatenia Republicii Moldova solicitantul prezinta urmatoarele documente: a) cerere-chestionar; b) autobiografia; c) adeverinta de la domiciliu despre componenta familiei; d) certificat de la centrul militar, pentru recrutii care domiciliaza legal si obisnuit pe teritoriul Republicii Moldova; e) bonul de plata a taxei de stat; f) adeverinta detinerii sau dobindirii cetateniei unui alt stat, ori garantia dobindirii unei alte cetatenii; g) alte documente ce rezulta din prezenta lege. (2) Limba in care se prezinta documentele enumerate la alin.(1) este stabilita in Legea nr.3465 din 1 septembrie 1989 cu privire la functionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova. (3) Parintii care renunta la cetatenia Republicii Moldova pot depune cerere de pastrare a cetateniei Republicii Moldova pentru copiii lor. (4) In cazul in care ambii parinti sint cetateni ai Republicii Moldova si unul dintre ei renunta la cetatenie, depunind o cerere de renuntare la cetatenia Republicii Moldova impreuna cu copilul, celalalt parinte prezinta o declaratie, autentificata de notar, in care consimte la renuntarea la cetatenia Republicii Moldova a copilului.

Articolul 38. Termenul de examinare a cererilor si a propunerilor privind cetatenia (1) Termenul de examinare a cererilor si a propunerilor privind cetatenia Republicii Moldova nu poate depasi un an. Termenul va incepe sa curga din ziua in care au fost depuse toate documentele necesare acordarii, redobindirii sau renuntarii la cetatenia Republicii Moldova. (2) Cererea si propunerile repetate in problema cetateniei se examineaza numai in cazul constatarii unor circumstante esentiale necunoscute pina atunci.

Articolul 39. Juramintul de credinta fata de Republica Moldova (1) Persoana careia i se acorda cetatenia Republicii Moldova prin naturalizare sau redobindire va depune, in termen de 6 luni de la data intrarii in vigoare a decretului Presedintelui Republicii Moldova, in fata prefectului de judet sau, dupa caz, in fata sefului misiunii diplomatice sau al oficiului consular al Republicii Moldova, urmatorul juramint de credinta fata de Republica Moldova: "Eu (numele, prenumele), nascut la (data si locul nasterii), jur sa fiu cetatean devotat Republicii Moldova, sa respect cu sfintenie Constitutia si celelalte legi ale ei, sa nu intreprind nici o actiune care i-ar prejudicia interesele si integritatea teritoriala". (2) Cetatenia Republicii Moldova se dobindeste la data depunerii juramintului.

Articolul 40. Documentele aferente schimbarii cetateniei (1) Persoana care a dobindit cetatenia Republicii Moldova in modul stabilit de prezenta lege primeste la organul afacerilor interne ori la reprezentanta diplomatica sau la oficiul consular un document care dovedeste cetatenia Republicii Moldova. (2) Persoana domiciliata legal si obisnuit pe teritoriul Republicii Moldova care a pierdut cetatenia Republicii Moldova primeste de la organul afacerilor interne buletinul de identitate al sistemului national de pasapoarte conform statutului persoanei, dupa caz.

Capitolul VII
ATACAREA HOTARIRILOR IN PROBLEMA CETATENIEI

Articolul 41. Atacarea decretului Presedintelui Republicii Moldova Decretul Presedintelui Republicii Moldova in problema cetateniei poate fi atacat in Curtea de Apel in termen de 6 luni de la data intrarii in vigoare.

Articolul 42. Atacarea actiunilor persoanelor oficiale Refuzul de a primi cerere in problemele cetateniei Republicii Moldova, incalcarea termenelor, a modului de examinare a cererii si de executare a hotaririlor in problemele cetateniei, precum si refuzul acordarii cetateniei si alte actiuni ale persoanelor oficiale pot fi atacate, in modul stabilit de lege, in instanta judecatoreasca.

Capitolul VIII
DISPOZITII FINALE SI TRANZITORII

Articolul 43 (1) Cererile aflate in curs de solutionare la data intrarii in vigoare a prezentei legi se vor examina in conformitate cu prevederile ei. (2) Pina la stabilirea de catre Guvern a modului de verificare a gradului de cunoastere a prevederilor Constitutiei Republicii Moldova si a limbii de stat de catre persoanele care solicita cetatenia Republicii Moldova, Ministerul Muncii, Protectiei Sociale si Familiei va efectua aceasta verificare in modul stabilit.

Articolul 44 In termen de 5 luni, Guvernul: va aduce actele sale normative in concordanta cu prezenta lege; va elabora proiectele de acte normative necesare executarii prezentei legi; va prezenta Parlamentului propuneri privind aducerea legislatiei in vigoare in concordanta cu prezenta lege.

Articolul 45 La intrarea in vigoare a prezentei legi, se abroga: Legea nr.596-XII din 5 iunie 1991 cu privire la cetatenia Republicii Moldova; Legea nr.1462-XII din 26 mai 1993 pentru modificarea articolului 2 din Legea cu privire la cetatenia Republicii Moldova; Legea nr.1474-XII din 8 iunie 1993 pentru completarea si modificarea articolului 2 din Legea cu privire la cetatenia Republicii Moldova; Articolul II din Legea nr. 278-XIII din 10 noiembrie 1994 privind modificarea si completarea unor acte legislative; Legea nr.961-XIII din 24 iulie 1996 pentru modificarea si completarea Legii cu privire la cetatenia Republicii Moldova; Legea nr.1259-XIII din 16 iulie 1997 pentru modificarea si completarea Legii cu privire la cetatenia Republicii Moldova; Hotarirea Parlamentului nr.597-XII din 5 iunie 1991 despre intrarea in vigoare si modul de punere in aplicare a Legii Republicii Moldova cu privire la cetatenia Republicii Moldova; Hotarirea Parlamentului nr.1138-XII din 4 august 1992 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de solutionare a problemelor cetateniei Republicii Moldova.

PRESEDINTELE PARLAMENTULUI
Dumitru DIACOV

Chisinau, 2 iunie 2000. Nr. 1024-XIV

Citește mai departe

Cultură

Start TIFF Chișinău! „Aniversarea” deschide festivalul în prezența regizorului Dan Chișu

Publicat

pe

De către

Cea de-a treia ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania (TIFF) la Chișinău (12-15 iulie) începe cu fast astăzi, la Cinematograful Odeon, la ora 18:00. Aniversarea, a șaptea producție regizată de Dan Chișu, va deschide festivalul în prezența regizorului.

Aniversarea are și o distribuție impresionantă, cu nume precum Răzvan Vasilescu, Gheorghe Ifrim, Constantin Cojocaru, Mihai Constantin, Emilia Dobrin, Emanuel Pârvu și Coca Bloos. De altfel, este ultimul film în care joacă regretatul Mircea Albulescu. De-a lungul carierei sale, Mircea Albulescu a jucat în sute de piese de teatru şi peste 70 de filme. În plus, a scris proză şi versuri si a publicat șapte cărți.

Acțiunea are loc în România de dinainte de 1989, în seara când Radu, interpretat de Mircea Albulescu, împlinește 94 de ani. La cina de sărbătoare se întâlnesc familia şi foştii lui colegi. Petrecerea se împotmoleşte atunci când jumătate dintre oaspeţi încearcă să îl convingă pe Radu să se spovedească unui preot, în timp ce restul invitaţilor consideră că nu poţi forţa pe cineva să acţioneze împotriva voinţei sale. O seară plină de amintiri tulburi și discuții în contradictoriu îl așteaptă pe omagiat…

„Personajele mele sunt într-un continuu „Nu cred… Dar dacă..?”. Credinţa multora dintre ele nu e o chestiune clară, bătută în cuie. E, mai degrabă, o încercare. „Hai să vedem, poate merge treaba asta cu spovedania. Nu credem neapărat în ea, dar dacă aşa funcţionează de fapt lucrurile?”. „Nu credem neapărat în familia asta, dar e singura pe care o avem”, spune personajele”, explică Dan Chișu, regizorul și co-producătorul filmului. Premiera națională a peliculei va avea loc în prezența acestuia în sala cinematografului Odeon.

Prima zi de TIFF Chișinău va continua, la ora 21:10, la Cinematograful Odeon, cu documentarul Maria by Callas, de R. Tom Volf, unde sunt invitați toți iubitorii de operă. La patru decenii de la moartea ei, cea mai faimoasă cântăreaţă de operă din istorie îşi spune povestea în premieră. Suita de filmări şi fotografii inedite, înregistrări live private şi scrisori intime care ne-o înfăţişează pe Callas aşa cum nu am mai văzut-o până acum. Filmul include imagini din arhiva personală a cântăreței cu Marilyn Monroe și Alain Delon.

Seara de astăzi va continua cu un alt documentar inedit – România neîmblânzită, văzută cu ochii regizorului britanic Thomas Barton-Humphreys. Rulat în scuarul liceului „Gheorghe Asachi”, la ora 22:00, filmul este o invitație de a afla că, adânc în inima Europei, sălășluiește o neașteptată sălbăticie, casă a unei incredibile varietăți  de ecosisteme. Filmările au durat un an, din dorinţa de a reda toate cele patru anotimpuri. Pe parcursul acestora, au fost străbătuţi în total peste 80 de mii de kilometri. Echipa de filmare a ajuns în peste 18 locuri din România, printre care Parcul Naţional Piatra Craiului, Munţii Făgăraş, Parcul Naţional Cozia, Delta Dunării, Histria, Parcul Natural Vânători-Neamţ, Peştera Urşilor, Munţii Apuseni, Viscri, Râul Mures, Dunărea, Porţile de Fier şi Parcul Naţional Cheile Beusniţa.

În a treia locație a festivalului, la Cinematograful Buiucani, spectatorii sunt așteptați astăzi, la ora 21:30, pentru a viziona filmul Gaudeamus Igitur, de Gheorghe Vitanidis, din cadrul programuluui „România 100”. Produs în 1965, este un film de actualitate și relatează istoria unor tineri absolvenţi de liceu, care aspiră la un parcurs universitar în oraşul considerat unul dintre cele mai puternice centre academice din România.

TIFF Chișinău va avea loc în perioada 12-15 iulie la Cinematograful Odeon, în scuarul liceului „Gheorghe Asachi” și la Cinematograful Buiucani. Proiecțiile în aer liber au intrarea gratuită. Biletele la proiecțiile de la Cinematograful Odeon pot fi cumpărate pe www.iticket.md.

***

TIFF Chișinău (12-15 iulie) este organizat de Asociația Festivalul de Film Transilvania.

Cu sprijnul: Centrul Național al Cinematografiei din România, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova

Co-organizator: ALTFilm

Parteneri: Liceul „Gheorghe Asachi”, Cinematograful Odeon, CINEHUB, Uptown Cafe

www.tiff.ro | facebook: TIFF Chișinău| twitter: #TIFF2018 |Instagram.com/tiffromania | Youtube.com | Blog TIFF

Citește mai departe

Cultură

La Chișinău, ca-n New York / 63 de postere create la cea mai bună școală de arte din SUA sunt expuse la Biblioteca Națională

Publicat

pe

De către

Din metrourile newyorkeze, la Chișinău. Peste 60 de postere create la Școala de Arte Vizuale din Manhattan pot fi admirate la Biblioteca Națională a RM în cadrul expoziției „Imagini Subterane: Posterele Subterane ale Școlii de Arte Vizuale din NY, de la 1947 până în prezent”. Evenimentul este organizat de COR – Asociația Industriilor Creative din Moldova, cu implicarea Școala de Arte Vizuale (SVA.edu).

Această expoziție invitată reunește întreaga serie de 63 de postere create la Școala de Arte Vizuale pentru a fi afișate în vastul sistem de metrou din New York City, oferind o imagine a istoriei colegiului și a talentului colectiv al aclamatei facultăți de design, ilustrație și fotografie. Curată de vicepreședintele executiv al Școlii, Anthony P. Rhodes, director creativ al posterelor începând cu 2007, expoziția va putea fi vizionată la Biblioteca Națională a Moldovei, str. 31 august 1989, 78A, Chișinău.

Expoziția în cadrul DesignForum, Viena, martie-aprilie 2018

Începând cu mijlocul anilor 1950, Școala de Arte Vizuale a fost în avangarda instituțiilor academice din SUA, prin recunoașterea necesității strategiilor alternative de marketing pentru atragerea noilor studenți. SVA a ajuns pe platformele metroului din New York City cu postere publicitare care în același timp captivau privirea și provocau gândirea, prezentând lucrările unor artiști legendari precum: Ivan Chermayeff, Milton Glaser și George Tscherny.

Toți profesioniști practicieni de la facultatea SVA au folosit condiționat posterul pentru a explora ce înseamnă să fii artist și pentru a-și contura propria voce. La fel ca și Școala, afișele de metrou SVA au devenit într-un fel inseparabile de oraș, inspirând spre creativitate și asumare de riscuri.

Colecția de postere la A38 Exhibition Space, Budapesta, Noiembrie 2016

„Underground Images” este organizat de Mirko Ilić, membru al facultății SVA, și de Francis DiTommaso, director, SVA Galleries. Pentru mai multe informații despre expoziție și lista completă a participanților, vizitați:

Citește mai departe

Cultură

TIFF Chișinău: premiere, invitați speciali, filme controversate și de Centenar

Publicat

pe

De către

A treia ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania (TIFF) din Republica Moldova, aduce la Chișinău producții cinematografice în premieră alături de regizorii filmelor între 12 si 15 iulie.

Deschiderea TIFF Chișinău va fi una memorabilă. Aniversarea, ultimul film în care a jucat Mircea Albulescu şi al şaptelea lungmetraj semnat de regizorul Dan Chişu va fi proiectat în premieră la Cinematograful Odeon pe 12 iulie, ora 18:00. Regizorul filmului va fi prezent în sala de proiecții și va participa la o sesiune de întrebări/răspunsuri. Filmul spune povestea celei de-a 94-a aniversări a lui Radu Maligan, personaj important în România de dinainte de 1989, când familia şi foştii colegi se întâlnesc să-l sărbătorească pe bătrân. Petrecerea se împotmoleşte atunci când jumătate dintre oaspeţi încearcă să îl convingă pe Radu să se spovedească unui preot, în timp ce restul invitaţilor consideră că nu poţi forţa pe cineva să acţioneze împotriva voinţei sale.

Sunt interesat să văd cum se raportează spectatorii din afara graniţelor la povestea din film, care are un umor local destul de bine conturat, dar, în acelaşi timp, valenţe perfect universale (…) Este un film despre credinţă şi scriitura vine din ateul din mine”, spune regizorul Dan Chişu.

Vineri, la ora 22:00, în scuarul liceului „Gh. Asachi” va rula o altă premieră pentru Republica Moldova, filmul Scurtcircuit, un lungmetraj premiat pentru realizări artistice remarcabile la ediţia de anul trecut a Festivalului de Film de la Shanghai. Inspirat din tragicul eveniment din august 2010, când mai mulţi nou-născuţi au murit în incendiul din salonul de terapie intensivă neonatologie a maternităţii Giuleşti, filmul spune povestea de dragoste a doi adolescenţi, Melania şi Emi, prinşi în vâltoarea catastrofei. La proiecții vor fi prezenți regizorul filmului Cătălin Saizescu, precum și actriţa Georgiana Saizescu, care interprează rolul asistentei.

Sâmbăta, ora 19:45, la Cinema Odeon, spectatorii vor avea ocazia să-l cunoască pe Alexandru Mavrodineanu, regizorul filmului documentar Caisă. Filmul prezintă povestea unui antrenor veteran, care după ce a fost trădat de cel pe care l-a ajutat să devină campion mondial la box, se dedică pregătirii unui nou sportiv, Caisă. El trebuie să facă faţă temerilor că va fi, din nou, abandonat.

În scuarul liceului „Gheorghe  Asachi”, de la ora 22:00, va rula o altă premieră pentru Republica Moldova, filmul Charleston, debutul în lungmetraj al lui Andrei Creţulescu. Filmul spune povestea dulce-amară a unui triunghi amoros absurd, „format” din doi bărbați și femeia pe care au pierdut-o amândoi, un love story neconvențional cu parfum retro, un cocktail pop condimentat cu umor negru, emoție, un soundtrack eclectic și chiar un intermezzo dansant.

La Cinematograful Buiucani, în cadrul programului România 100, în fiecare zi de la ora 21:30, vor rula patru filme reprezentative pentru trecutul extrem de diversificat al filmului românesc, prin care TIFF Chișinău va celebra Centenarul Marii Uniri.

Joi, 12 iulie, spectatorii vor putea viziona filmul Gaudeamus Igitur, de Gheorghe Vitanidis. Produs în 1965, este un film de actualitate și relatează istoria unor tineri absolvenţi de liceu, care aspiră la un parcurs universitar în oraşul considerat unul dintre cele mai puternice centre academice din România.

Vineri, 13 iulie,  în aceeași locație, va rula filmul Răscoala (1965), care i-a adus regizorului Mircea Mureşan premiul pentru debut la cea de-a 20-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film de la Cannes în anul 1966 și a fost prima propunere a României la Oscarul pentru Cel mai bun film străin.

Sâmbătă, 14 iulie, publicul va putea viziona Fata morgana (1981) de Elefterie Voiculescu, unul dintre cele mai populare filme ale anilor 80.

În ultima zi de TIFF Chișinău, duminică, 15 iulie, la Cinematograful Buiucani, va rula filmul Explozia (1973), regizat de regretatul autor al seriei Brigada Diverse ,  Mircea Drăgan. Un veritabil action movie, cu un suspans pe muchie de cuţit, acest film spectaculos în care nu s-au folosit trucaje, fiind inspirat de o poveste reală: în 1971, incendiul izbucnit pe nava „Poseidon”, risca să provoace o explozie ce ar fi dus la distrugerea oraşului Galaţi şi a Combinatului Siderurgic.

TIFF Chișinău va avea loc în perioada 12-15 iulie la Cinematograful Odeon, în scuarul liceului „Gheorghe Asachi” și la Cinematograful Buiucani. Proiecțiile în aer liber au intrarea gratuită. Biletele la proiecțiile de la Cinematograful Odeon pot fi cumpărate pe www.iticket.md.

***

TIFF Chișinău (12-15 iulie) este organizat de Asociația Festivalul de Film Transilvania.

Cu sprijnul: Centrul Național al Cinematografiei din România, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova

Co-organizator: ALTFilm

www.tiff.ro | facebook: TIFF Chișinău| twitter: #TIFF2018 |Instagram.com/tiffromania | Youtube.com | Blog TIFF

Citește mai departe