Connect with us

Cultură

Un sat din Republica Moldova ar putea intra în Cartea Recordurilor Guinness

Publicat

pe

PE SCURT


Satul Scoreni ar putea intra în Cartea Recordurilor Guinness dacă va implementa proiectul propus de tinerii din cadrul Școlii de Gândire Critică Challenger. Tinerii și-au propus să crească numărul de turiști din respectiva localitate prin construcția celui mai mare butoi din lume. Astăzi, recordul este deținut de Heidelberg, un oraș din Sud-Vestul Germaniei.

În perioada care urmează, cu susținerea grupului de inițiativă Challenger, primăria Scoreni va identifica resursele necesare pentru implementarea proiectului câștigător. Doritorii de a susține acest proiect ambițios o pot contacta pe primara satului Scoreni, Svetlana Tabacari, la numărul de contact +37369233829.

PE LUNG

Astăzi, participanții la cea de-a șasea ediție a Challenger au supus votului patru proiecte care ar crește numărul de turiști interni și externi în satul Scoreni. Localitatea a fost selectată în urma unui concurs, în finala căruia s-au regăsit satele Râșcova, Pohrebeni și Scoreni.

Pentru a identifica problemele cu care se confruntă localnicii, cu susținerea primarei satului Svetlana Tabacari, tinerii Challengeri au bătut în 295 de porți și au aflat că opt din zece scoreneni sunt gata să ajute la organizarea unui eveniment care ar aduce turiști în sat, iar șase din zece sunt conștienți că nu doar primăria este responsabilă de cum arată localitatea. Mai mult, 91% dintre localnicii cu care au discutat tinerii consideră că locuiesc într-un sat frumos.

Primara satului, alături de tinerii participanți la Școala de gândire critică Challenger

În urma a patru vizite în teren și o lună de dezbateri și pregătiri, tinerii din cadrul Școlii de gândire critică Challenger au prezentat localnicilor patru proiecte care ar putea atrage mai mulți turiști în Scoreni.

Ideea nr. 1 – Construcția celui mai mare butoi din lume

Fiind cunoscut pentru dogarii săi, Scoreni are simbolul butoiului și pe stema satului. Astfel, prima idee propusă a fost construcția celui mai mare butoi din lume, care ar avea 10 metri în înălțime și opt în lățime și un volum de 250 de mii de litri.

Butoiul ar fi amplasat în centrul satului și ar putea găzdui diverse expoziții, vânzarea de produse locale precum plăcinte, sarmale, vin de casă, miere, materiale de dogărie etc.

Responsabili de construcția monumentul s-ar face specialiști în dogărie și localnici. Pentru ridicarea acestui monument ar fi nevoie de 80 de mii de lei. Dacă localnicii ar dispune de această sumă astăzi, polobocul ar fi gata de hramul satului, pe 28 august.

În prezent, cel mai mare butoi se află în Germania și are înălțimea de opt metri și lățimea de 6,5 metri.

Ideea nr. 2 – BootFest – Festivalul Butoiului

Pornind de la aceeași premiză, al doilea proiect supus votului a fost organizarea „celui mai incendiar” Festival al Butoiului – BootFest, care ar fi organizat pe teritoriul vechiului stadion. Autorii proiectul consideră că la un astfel de eveniment s-ar aduna circa o mie de vizitatori. În cadrul festivalului, butoiul ar fi în centrul atenției – s-ar organiza jocuri cu simbolul butoiului, scaunele, mesele și coșurile de gunoi vor fi în formă de butoaie, iar localnicii vor putea să-și vândă bucatele, vinul și butoaiele.

Pentru organizarea unui astfel de festival ar fi nevoie de 25 de mii de lei, bani care care vor fi recuperați din vânzarea biletelor.

Ideea nr. 3 – Case Rurale

În urma sondajului realizat în sat printre cei 295 de scoreneni, tinerii de la Challenger au aflat că 56 sunt gata să primească oaspeți la ei acasă. Astfel, a treia idee a fost organizarea caselor rurale, care ar oferi un loc de odihnă pentru turiști, cu elemente naționale. Întrucât fiecare gospodărie constă dintr-o casă mare (pentru oaspeți) și alta locuită, printr-o mică investiție, localnicii ar putea caza, hrăni și oferi mici distracții turiștilor în schimbul unei sume de bani.

Potrivit autorilor proiectului, în funcție de câte lucrări necesită casa respectivă plus cheltuieli de promovare, scorenenii trebuie să investească de la zero la 20 de mii de lei în casele pentru oaspeți (casa rurală). O casă rurală ar aduce un venit de circa 307 de mii de lei anual.

Ideea nr. 4 – Traseul turistic „Scoreni-Căpriana”

În prezent, satul Scoreni nu este inclus în niciun traseu turistic. Mai mult, cele existente ocolesc satul în cauză. Astfel, cel de-al patrulea proiect propune realizarea unui traseu turistic ce ar începe în Chișinău și s-ar încheia în Căpriana. Acesta ar trece prin satul Scoreni și ar avea opriri la troița de la intrarea în sat, la biserica satului, atelierul dogarului Gheorghe Miron, prisaca și stejarul lui Ștefan cel Mare. Traseul ar avea lungimea de 70 de km și ar putea fi parcurs pe diferite căi – mașină, bicicleta sau pe jos. Proiectul include realizarea unor broșuri informative despre obiectivele turistice din sat și construcția unui punct comercial în sat, unde s-ar vinde diverse produse autohtone, suvenire și altele.

Traseul turistic ar fi înregistrat la Agenția Națională a Turismului și promovat în rândul agențiilor de resort și pe rețelele sociale. Autorii proiectului au menționat și posibilitatea organizării unui maraton de 42 de km pe traseul Chișinău-Scoreni. În implementarea proiectului ar fi implicați tinerii de la Challenger, localnicii, Angenția Națională de Tursim și primăria Scoreni.

Pentru realizarea acestui proiect ar fi necesari 60 de mii de lei.

***

Cele patru proiecte au fost supuse votului în rândul localnicilor prezenți la întâlnire. Proiectul care a acumulat cele mai multe voturi a fost „Cel mai mare butoi din lume”, care a fost votat de 67 de persoane. Pe locul doi s-a situat ideea de organizarea Festivalului BootFest.

În perioada care urmează, cu susținerea grupului de inițiativă Challenger, primăria Scoreni va identifica resursele necesare pentru implementarea proiectului câștigător. Doritorii de a susține acest proiect ambițios o pot contacta pe primara satului Scoreni, Svetlana Tabacari, la numărul de contact +37369233829.

loading...

S-a lansat în presă în toamna lui 2012, la ziarul Timpul, unde a fost reporteră și redactoare adjunctă. S-a alăturat echipei Moldova.org începând cu iunie 2016.

Cultură

Câteva lucruri pe care trebuie să le știi despre Chișinău

Publicat

pe

De către

Astăzi, după cum știi, chișinăuienii sărbătoresc Hramul orașului. Primăria municipiului organizează tradițional diverse festivități cu această ocazie. Manifestări cu denumiri inspirate precum „Chișinău – primăvara copilăriei”, „ODĂ CHIȘINĂULUI…” , „HORA CHIȘINĂULUI”, „TE SALUT, CHIȘINĂU!”, și multe altele care conving locuitorii orașului să iasă din casă într-o zi de sărbătoare.

Cu această ocazie, Moldova.org a colectat câteva curiozități despre Capitala Republicii Moldova, pe care ar fi bine să le cunoaștem cu toții:

1. De când hrămuim

În anul 1994, când Serafim Urecheanu  a fost numit primar de Chişinău, acesta s-a gândit că n-ar fi rău să se revină la o sărbătoare a oraşului, iar în 1995 s-a decis ca aceasta să aibă loc în prima duminică a lunii octombrie. Până în anul 2001, Chișinăul își sărbătorea „Ziua Orașului” după tradiția setată de Urechanu, chiar dacă tehnic vorbit ziua orașului ar trebui sărbătorită în iulie. Unii numeau, totuși, sărbătoarea Hram. Situația s-a schimbat din cauza unui decret semnat de Vladimir Voronin, președinte de țară pe atunci, prin care în prima duminică a lunii octombrie s-a decis organizarea „Zilei Vinului”. Astfel, municipalitatea a fost nevoită să găsească o soluție pentru a separa cele două sărbători. Momentul a coincis în mod fericit cu darea în exploatare, după renovare, a Catedralei Mitropolitane, „Naşterea Domnului”, pe 14 octombrie 2001, când creștinii sărbătoresc Acoperământul Maicii Domnului.

Așa am ajuns să sărbătorim Hramul Chișinăului pe 14 octombrie. Respectiv, această sărbătoare religioasă a fost aleasă din calendarul bisericii ortodoxe de stil vechi.

* Hramul Chișinăului coincide cu Hramul orașelor Iași și Tiraspol.

2. Când ar trebui să sărbătorim, de fapt

Adevărata „zi a orașului” ar trebui marcată cu fast pe 17 iulie, când datează prima atestarea documentară a Chișinăului. Hrisovul, întocmit pe 17 iulie 1436 la Vaslui, reprezintă cea mai veche mențiune identificată deocamdată de istorici a Chişinăului și este emis de domnitorii Ilie și Ștefan pentru Oancea-logofăt. Prin acest act, domnii Ţăr

ii Moldovei Ilie şi Ştefan au dat şi i-au întărit lui Oancea-logofăt pentru credincioasa slujbă mai multe sate pe Răuţ, între care Procopinti, Macicauti şi Cozărăuți.

Privitor la stabilirea hotarelor acestor sate, în documentul menţionat, între altele, se precizează:

„…și la Bâc, de cealaltă parte, pe valea ce cade în dreptul Cheșenăului lui Acbas, la izvorul unde este Seliştea Tătărească în dreptul păduricii.”

Potrivit tradiției, izvorul amintit în hrisov curgea la poalele Colinei Mazarachi. Lângă apele naturale din preajma Colinei Mazarachi s-au construit și primele case ale Chișinăului.

3. Numele „Chișinău” ar avea origini maghiare

Există două ipoteze despre etimologia numelui.

1. Ipoteza populară:

Cercetătorii sovietici, în schimb, au convins autoritatea de pe atunci, că numele orașului ar veni din suprapunerea cuvântului românesc „nouă” peste cuvântul tătar „kâșla” (iernut), respectiv „Câșla-Nouă”. Această ipoteză ignoră existența toponimiei cu prefixul Chiș- în zone nelocuite de tătari, precum Chișineu-Criș, Chișcău și altele.

2. Ipoteza nepopulară

Iorgu Iordan, un lingvist și filolog român, comunist, membru titular și vicepreședinte al Academiei Române și fost ambasador al României la Moscova (1945 – 1947) spunea că numele orașului ar veni din limba maghiară Kis + Jenö („micul Eugen” sau „mica latură”) pronunțat Chișienău, trăgându-se de la ostașii secui pe care voievozii Moldovei îi stabiliseră aici în drumul tătarilor, care stăpâniseră ținutul între 1224 și 1359. Această ipoteză a fost susținută și de cercetătorii Ștefan Ciobanu, A. V. Sava, Al. Boldur, Al. Graur, Anatol Eremia și alții.

4. De când Chișinău e Capitală?

Chișinău a devenit Capitală prin decizia Mitropolitului Gavriil Bănulescu-Bodoni şi a senatorului, în 1818. Pe atunci, Chișinău avea active în jur de 22 de tăbăcării, cinci fabrici de saftian, 18 de lumânări, 4 de săpun și patru vopsitorii.

5. Chișinău a fost un oraș închis

Între anii 1905- 1917, Chișinău interbelic a fost centrul mișcării de emancipare națională a întregii Basarabii și cel de al doilea mare oraș al României. În acest timp s-au efectuat lucrări de restaurare în zona centrală și s-au ridicat locuințe în partea „Centrului de sus”. În 1928, cu ocazia aniversării a 10-a de la Unirea Basarabiei cu România, a fost inaugurat monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt în Grădina Publică.

În urma anexării Basarabiei de către URSS, la 28 iunie 1940, Chișinău este ocupat de către administrația rusească, perioadă în care cel mai grav a fost afectat centrul orașului: blocul Primăriei, Catedrala, Gara Feroviară. În urma operațiunii Iaşi-Chişinău, august-septembrie 1944, Armata Roșie din nou pune stăpânirea asupra oraşului, acesta devenind centrul-capitală a RSSM. „Pe parcursul a aproape a două decenii orașul are un statut special de „oraș închis”, neputând fi vizitat de turiști străini”, a spus istorica Maria Danilov.

Foto de Maxim Ciumash

loading...

Citește mai departe

Cultură

Un film satiră arată o lume în care oamenii au decis să se micșoreze ca să salveze planeta

Publicat

pe

PE SCURT

Downsizing este un film de ficțiune, de satiră, în care regizorul face glume pe seama unor oameni care decid să se micșoreze pentru a consuma mai puțin, pentru a salva planeta, pentru a fi mai buni pentru natură, transmite theguardian.com

PE LUNG

Alexander Payne se îndepărtează, doar puțin, de modul său realist de regizare și ne propune un film de ficțiune. Este o satiră despre o nouă metodă revoluționară micro-utopică de reducere a ființelor umane. Reducerea este făcută pentru ca micro-oamenii să consume mai puțin, să ajute planeta.

Filmul este ca un leviatan al cărui zbor începe rapid, ascuțit și amuzant și se termină solemn cu mișcare lentă. Este un film copleșit de implicații ecologice și umane, jertfind comedia de la început pe o tragedie romantică. Este vorba și despre o lume suprapopulată și insuficient pregătită pentru o criză.

Se desfășoară în Omaha, patria creativă a Payne. Matt Damon îl interpretează pe Paul Safranek, un kinetoterapeut, care este fericit; dar soția sa Audrey (Kristen Wiig) este stresată de modalitățile de a face economii.

Apoi, o reuniune la colegiu îi aduce față în față cu un contemporan care s-a „redus” la cinci centimetri cu familia și a plecat să locuiască în comunitatea de agrement a oamenilor minusculi din New Mexico. Dolarii lor merg inimaginabil mai departe și acești oameni trăiesc ca pensionari foarte bogați, în timp ce sunt încă destul de tineri. După câteva stări de neliniște, Paul și Audrey se gândesc: Ce naiba? Să o facem și noi.

Procesul științific este prezentat în secvența de deschidere a filmului. Procesul de pregătire propriu-zis prin care trec Paul și Audrey este o ceremonie aproape religioasă de bărbierit, curățarea dinților. Totul se petrece într-o instalație clinică cu pereți albi, ca pregătirea de intrare într-o ordine monahală. Sau poate este mai mult decât atât: un moment cvasi-Dignitas, o renunțare la această lume „mare”, o respingere a mândriei și a iubirii de sine, o acceptare că cineva va fi mai fericit și mai util, fiind persoană minusculă.

Și totuși, după o răsucire palpitantă în jurul a 50 de minute, Downsizing își pierde o parte din încărcare. Filmul rămâne mai ales în lumea mică, disparitatea comică dintre aceasta și versiunea mai mare se pierde: lumea mică este normalizată. Este posibil să uităm că este, de fapt, o lume mică și nu există probleme tehnologice sau corporative care să-i compromită integritatea redusă.

Vecinul lui Paul Dusan, interpretat de Christoph Waltz, și prietenul său la fel de complicat Konrad, interpretat de Udo Kier, importă trabucuri și băutură din comerțul cu ridicata din Serbia și obțin profituri uriașe pe porțiunile minuscule de vânzare cu amănuntul. Și există oameni dedimensionați exploatați, care trebuie să facă curățenia și munca manuală, ceea ce ne aduce la imigranul-refugiat vietnamez Chau, cu voce ascuțită, al cărui destin este să se împletească cu Paul.

loading...

Citește mai departe

Lifestyle

Drumețiile lui George și Ioannis

Publicat

pe

De către

La sfrâșitul verii, George și Ioannis, doi prieteni din București, au venit în vizită în Moldova la amicii lor. O ocazie în plus să cunoscă Republica Moldova cu oamenii și locurile ei turistice.

George Stefan Kudor-Ghitescu, în București, lucrează în domeniul protecției naturii, arii protejate și dezvoltare durabilă. Ioannis Stamatogiannis este de origine grec, însă și-a făcut studiile în arhitectură în România și, cu mai bine de 20 de ani în urmă, a decis să rămână cu traiul la București. În timpul liber călătorește și face fotografie.

Drumetiile lui George și Ioannis

Au venit în Republica Moldova fără nicio idee sau așteptări. Prima dată au vizitat Chișinăul, iar acum au pornit prin sate, de-a lungul Nistrului. Au fost la Țâpova, la Soroca, Saharna, Vărăncău, s-au oprit pe la casele oamenilor, au băut, desigur, câte un păhărel de vin. Omul sfințește locul, de asta s-au convins George și Ioannis. Drumețiile a doi prieteni prin Moldova, alătură-te lor prin obiectivul Luciei Tăut ^_^

Geplaatst door Moldova.org op Dinsdag 8 oktober 2019

Deși, au călătorit în diferite țări și au cunoscut oameni de pe diferite continete, mai puține cunoșteau despre diversitatea culturală și turistică dintre Nistru și Prut. Astfel, într-un weekend au pornit la drum. Pe harta Moldovei, prietenii au marcat mai multe localități vizitate.

În reportajul de mai jos urmăriți cum a arătat călătoria lui Ioannis Stamatogiannis și George Stefan Kudor-Ghitescu prin Moldova.

Reportaj de Lucia Tăut

loading...

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Cultură8 ore în urmă

ReStart Animest Chișinău. Fără apostrof și în altă locație

Festivalul Internațional de Animație Animest dă jos apostroful, schimbă locația și revine la Chișinău cu o selecție bogată de animație...

Cultură9 ore în urmă

Săli pline şi discuţii intense cu invitaţi, la a cincea ediţie a Zilelor Filmului Românesc de la Chişinău

Peste 3.000 de spectatori au luat parte la proiecţiile şi discuţiile intense cu invitaţii din cadrul celei de-a cincea ediţii...

Sănătate10 ore în urmă

„Noi suntem oameni, nu roboți”. Ce este burnoutul

PE SCURT „Pe lângă societate și tehnologie, trebuie să luăm în considerare că noi suntem oameni, nu roboți.”, Acesta este...

Auto10 ore în urmă

Impactul „seismic” al Brexitului asupra producerii de automobile în Europa

PE SCURT Industria auto europeană a avertizat asupra efectelor catastrofale ale unui Brexit fără acord, spunând că ar avea un...

CulturăO zi în urmă

Câteva lucruri pe care trebuie să le știi despre Chișinău

Astăzi, după cum știi, chișinăuienii sărbătoresc Hramul orașului. Primăria municipiului organizează tradițional diverse festivități cu această ocazie. Manifestări cu denumiri...

TehnologieO zi în urmă

Avertizare pentru deținătorii telefoanelor Android: Cele două aplicații care trebuie șterse imediat

PE SCURT Aplicațiile „Sun Pro Beauty Camera” și „Funny Sweet Beauty Camera”, care pot fi descărcate de pe Google Play...

Divertisment2 zile în urmă

Un continent pierdut a fost găsit sub Europa

PE SCURT Cercetătorii au descoperit un continent ascuns, dar nu este vorba despre Atlantida. L-au găsit în timp ce reconstruiau...

Advertisement

Politică

Politică3 săptămâni în urmă

Igor Dodon efectuează o vizita în SUA. Va rosti un discurs de la tribuna Adunării Generale a ONU

PE SCURT Președintele Igor Dodon întreprinde o vizită de lucru în Statele Unite ale Americii, care va dura o săptămână...

Politică4 săptămâni în urmă

Alexandru Slusari a anunțat numele beneficiarilor furtului miliardului// VIDEO

PE SCURT Aolexandru Slusari, preşedintele Comisiei de anchetă privind frauda bancară, a anunțat astăzi în cadrul unei conferinţe de presă...

Politică4 săptămâni în urmă

Comisia juridică a aprobat ridicarea imunității parlamentare a deputatului Petru Jardan

PE SCURT Comisia juridică, numiri și imunități a aprobat ridicarea imunității parlamentare a deputatului Partidului ȘOR Petru Jardan. O solicitare...

Politică4 săptămâni în urmă

Mike Pence către Maia Sandu: „ SUA vor continua să fie un partener strategic pentru transformarea democratică a Moldovei”

PE SCURT Vicepreședintele SUA Mike Pence și-a exprimat susținerea deplină pentru Guvernul condus de Maia Sandu și pentru agenda reformelor...

Politică4 săptămâni în urmă

Maia Sandu a avut o întrevedere cu Ivanka Trump. A fost reconfirmat sprijinul american pentru Republica Moldova

PE SCURT Maia Sandu a avut o întrevedere cu Ivanka Trump, consiliera președintelui SUA. În cadrul acesteia, oficiala de la...

Politică4 săptămâni în urmă

De ce a fost solicitată ridicarea imunității deputaților Petru Jardan și Vladimir Cebotari. Procuratura Generală vine cu precizări

PE SCURT Procurorul General interimar, Dumitru Robu, a solicitat astăzi în plenul Parlamentului ridicarea imunității deputaților Petru Jardan și Vladimir...

Politică4 săptămâni în urmă

Deputatul democrat Vladimir Cebotari a rămas fără imunitate parlamentară

PE SCURT Parlamentul a aprobat astăzi ridicarea imunității parlamentare a deputatului Vladimir Cebotari. Cererea a fost prezentată în plenul Legislativului...

Advertisement

Opinii

octombrie 2019
L Ma Mi J V S D
« sept.    
 123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
28293031