Connect with us
"
"

Cultură

Un sat din Republica Moldova ar putea intra în Cartea Recordurilor Guinness

Publicat

pe

PE SCURT


Satul Scoreni ar putea intra în Cartea Recordurilor Guinness dacă va implementa proiectul propus de tinerii din cadrul Școlii de Gândire Critică Challenger. Tinerii și-au propus să crească numărul de turiști din respectiva localitate prin construcția celui mai mare butoi din lume. Astăzi, recordul este deținut de Heidelberg, un oraș din Sud-Vestul Germaniei.

În perioada care urmează, cu susținerea grupului de inițiativă Challenger, primăria Scoreni va identifica resursele necesare pentru implementarea proiectului câștigător. Doritorii de a susține acest proiect ambițios o pot contacta pe primara satului Scoreni, Svetlana Tabacari, la numărul de contact +37369233829.

PE LUNG

Astăzi, participanții la cea de-a șasea ediție a Challenger au supus votului patru proiecte care ar crește numărul de turiști interni și externi în satul Scoreni. Localitatea a fost selectată în urma unui concurs, în finala căruia s-au regăsit satele Râșcova, Pohrebeni și Scoreni.

Pentru a identifica problemele cu care se confruntă localnicii, cu susținerea primarei satului Svetlana Tabacari, tinerii Challengeri au bătut în 295 de porți și au aflat că opt din zece scoreneni sunt gata să ajute la organizarea unui eveniment care ar aduce turiști în sat, iar șase din zece sunt conștienți că nu doar primăria este responsabilă de cum arată localitatea. Mai mult, 91% dintre localnicii cu care au discutat tinerii consideră că locuiesc într-un sat frumos.

Primara satului, alături de tinerii participanți la Școala de gândire critică Challenger

În urma a patru vizite în teren și o lună de dezbateri și pregătiri, tinerii din cadrul Școlii de gândire critică Challenger au prezentat localnicilor patru proiecte care ar putea atrage mai mulți turiști în Scoreni.

Ideea nr. 1 – Construcția celui mai mare butoi din lume

Fiind cunoscut pentru dogarii săi, Scoreni are simbolul butoiului și pe stema satului. Astfel, prima idee propusă a fost construcția celui mai mare butoi din lume, care ar avea 10 metri în înălțime și opt în lățime și un volum de 250 de mii de litri.

Butoiul ar fi amplasat în centrul satului și ar putea găzdui diverse expoziții, vânzarea de produse locale precum plăcinte, sarmale, vin de casă, miere, materiale de dogărie etc.

Responsabili de construcția monumentul s-ar face specialiști în dogărie și localnici. Pentru ridicarea acestui monument ar fi nevoie de 80 de mii de lei. Dacă localnicii ar dispune de această sumă astăzi, polobocul ar fi gata de hramul satului, pe 28 august.

În prezent, cel mai mare butoi se află în Germania și are înălțimea de opt metri și lățimea de 6,5 metri.

Ideea nr. 2 – BootFest – Festivalul Butoiului

Pornind de la aceeași premiză, al doilea proiect supus votului a fost organizarea „celui mai incendiar” Festival al Butoiului – BootFest, care ar fi organizat pe teritoriul vechiului stadion. Autorii proiectul consideră că la un astfel de eveniment s-ar aduna circa o mie de vizitatori. În cadrul festivalului, butoiul ar fi în centrul atenției – s-ar organiza jocuri cu simbolul butoiului, scaunele, mesele și coșurile de gunoi vor fi în formă de butoaie, iar localnicii vor putea să-și vândă bucatele, vinul și butoaiele.

Pentru organizarea unui astfel de festival ar fi nevoie de 25 de mii de lei, bani care care vor fi recuperați din vânzarea biletelor.

Ideea nr. 3 – Case Rurale

În urma sondajului realizat în sat printre cei 295 de scoreneni, tinerii de la Challenger au aflat că 56 sunt gata să primească oaspeți la ei acasă. Astfel, a treia idee a fost organizarea caselor rurale, care ar oferi un loc de odihnă pentru turiști, cu elemente naționale. Întrucât fiecare gospodărie constă dintr-o casă mare (pentru oaspeți) și alta locuită, printr-o mică investiție, localnicii ar putea caza, hrăni și oferi mici distracții turiștilor în schimbul unei sume de bani.

Potrivit autorilor proiectului, în funcție de câte lucrări necesită casa respectivă plus cheltuieli de promovare, scorenenii trebuie să investească de la zero la 20 de mii de lei în casele pentru oaspeți (casa rurală). O casă rurală ar aduce un venit de circa 307 de mii de lei anual.

Ideea nr. 4 – Traseul turistic „Scoreni-Căpriana”

În prezent, satul Scoreni nu este inclus în niciun traseu turistic. Mai mult, cele existente ocolesc satul în cauză. Astfel, cel de-al patrulea proiect propune realizarea unui traseu turistic ce ar începe în Chișinău și s-ar încheia în Căpriana. Acesta ar trece prin satul Scoreni și ar avea opriri la troița de la intrarea în sat, la biserica satului, atelierul dogarului Gheorghe Miron, prisaca și stejarul lui Ștefan cel Mare. Traseul ar avea lungimea de 70 de km și ar putea fi parcurs pe diferite căi – mașină, bicicleta sau pe jos. Proiectul include realizarea unor broșuri informative despre obiectivele turistice din sat și construcția unui punct comercial în sat, unde s-ar vinde diverse produse autohtone, suvenire și altele.

Traseul turistic ar fi înregistrat la Agenția Națională a Turismului și promovat în rândul agențiilor de resort și pe rețelele sociale. Autorii proiectului au menționat și posibilitatea organizării unui maraton de 42 de km pe traseul Chișinău-Scoreni. În implementarea proiectului ar fi implicați tinerii de la Challenger, localnicii, Angenția Națională de Tursim și primăria Scoreni.

Pentru realizarea acestui proiect ar fi necesari 60 de mii de lei.

***

Cele patru proiecte au fost supuse votului în rândul localnicilor prezenți la întâlnire. Proiectul care a acumulat cele mai multe voturi a fost „Cel mai mare butoi din lume”, care a fost votat de 67 de persoane. Pe locul doi s-a situat ideea de organizarea Festivalului BootFest.

În perioada care urmează, cu susținerea grupului de inițiativă Challenger, primăria Scoreni va identifica resursele necesare pentru implementarea proiectului câștigător. Doritorii de a susține acest proiect ambițios o pot contacta pe primara satului Scoreni, Svetlana Tabacari, la numărul de contact +37369233829.

S-a lansat în presă în toamna lui 2012, la ziarul Timpul, unde a fost reporteră și redactoare adjunctă. S-a alăturat echipei Moldova.org începând cu iunie 2016.

Cultură

Actorul din Chișinău care s-a filmat în 58 de filme și seriale de la Hollywood

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Mulți nu îi cunosc numele, dar cu siguranță l-au văzut în filmele și serialele americane. Este adevărat în roluri secundare, dar jucate cu multă măiestrie și care poate de-a lungul timpului vor rămâne printre cele de care publicul își va aduce aminte cu emoție.. Actorul Boris Lee Krutonog, născut în 1960 la Chișinău, face parte din pleiada de actori „ruși” stabiliți la Hollywood, unde, după cum spune el, „fiecare zi este o luptă”.

Într-un interviu pentru presa locală de peste Ocean, el a relatat că în adolescență, când era încă la Chișinău, a citit romanul lui Theodore Dreiser despre finansistul Frank Cowperwood. Atunci, el a înțeles „de la cine trebuie copiată viața” și unde trebuie s-o trăiascăi,  La vârsta de 15 ani, pleacă împreună cu familia în Israel, iar după doi ani a trecut Oceanul, unde pe parcursul anilor a jucat în 58 de filme și seriale.

PE LUNG

În SUA, a absolvit Facultatea de Inginerie la Universitatea Columbia și chiar s-a angajat în corporația aeronautică McDonell-Douglas. Dar într-o zi totuși înțelege că vrea cu totul altceva. Așa că a luat ore de actorie, iar după aceasta a obținut un rol în filmul „The Hunt for Red October”. Până acum, este recunoscut după rolul jucat în acest film, care între timp a devenit un clasic al genului de aventuri.

Boris a jucat în circa 30 de filme de la Hollywood, dar și în seriale. În plus se filmează în spoturi publicitare, deși nu îi place foarte mult. Recunoaște că viața la Hollywood nu este deloc ușoară. Dar se promovează activ, își promovează ideile și proiectele și spune că trebuie mereu să crești. Dacă nu crești, atunci vei muri. De fiecare dată, când se implică în proiecte, se simte ca înainte de un atac decisiv.

Pentru cei care își încrețesc fruntea, încercând totuși să-și amintești unde au mai putut să-l vadă pe Boris Krutonog, vă spunem. În filmul de acțiune Italian Job, l-a jucat pe cămătarul cel rău, care deține un magazin de amanet. În film este sugrumat într-o cămară, dar nimănui nu-i pare rău pentru aceasta, inclusiv actorului. I-a avut ca parteneri pe platou pe Mark Wahlberg și Ed Norton.

A jucat în: serialele The Americans ( Igor Burov), Chaos (Sokolov), Alias ( Alexander Khasina), Star Trek VI: The Undiscovered Country (Helmsman Lojur), filmele The Italian Job ( Yevhen), Spinning Boris (Felix Braynin),  Thirteen Days (Alexander Fomin), Air Force One ( MiG Leader), ș.a.

Citește mai departe

Social

Un test internațional spune că avem elevi slabi. Unde greșim

Publicat

pe

De către

PE SCURT

43 la sută dintre elevii de 15 ani din Republica Moldova nu înțeleg ce citesc și nu ating nivelul minim de competență la științe, iar 50 la sută din elevii de această vârstă se confruntă cu probleme la matematică, arată testul PISA 2018, care scoate la iveală procentul de analfabetism funcțional. PISA reprezintă un program care evaluează o dată la trei ani competențele elevilor cu vârsta de 15 ani, la trei domenii de bază: citire/lectură, matematică și științe. Testele sunt concepute pentru a măsura abilitățile elevilor de a aplica cele învățate în situații reale.

Deși autoritățile de la Chișinău s-au lăudat că țara noastră a reușit performanța de a nu descrește punctajele medii la niciunul dintre domeniile evaluate, comparativ cu ciclurile anterioare, profesori și experți susțin că situația în domeniul educațional este gravă și că există puține șanse ca, peste trei ani, Moldova să-și îmbunătățească performanțele.

PE LUNG

În medie, în rândul țărilor OECD, aproximativ 23% de elevi nu ating nivelul minim de competență la citire/lectură, științe sau matematică. Dar ce înseamnă analfabetismul funcțional? Este o noțiune care se referă la persoanele care știu să citească, dar nu înțeleg ceea ce au citit. Mai precis, o persoană poate să reproducă verbal sau în scris un text, dar nu îl înțelege suficient pentru a-l folosi.

Republica Moldova pe locul 51 din 79 de state

În martie 2018, în Republica Moldova 5 367 de elevi în vârsta de 15 ani din clasele a 7-a sau mai mare din instituțiile de învățământ selectate aleatoriu din toată țara au susținut o testare la citire/lectură, matematică și științe, cu durata de două ore. Aceste teste nu au avut legătură directă cu curricula școlară din Republica Moldova, ci mai curând au fost bazate pe competențe, fiind comparabile la nivel internațional. Testele au fost elaborate de către Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) pentru a evalua în ce măsură elevii din Republica Moldova și din alte țări, la finele perioadei de școlarizare obligatorie, sunt capabili să aplice cunoștințele în situații reale de viață și sunt pregătiți pentru participare deplină în societate

În cadrul Programului Internațional de Evaluare a Elevilor – PISA 2018 au participat peste 612 000 de elevi din 79 de țări sau regiuni economice. În Republica Moldova, au participat 5 367 de elevi din 236 de instituții de învățământ.

În urma evaluărilor, Republica Moldova a înregistrat un punctaj mediu de 424 de puncte la citire/lectură, în raport cu 416 de puncte în 2015 și 388 de puncte în 2009.

La capitolul matematică, țara noastră a acumulat 421 de puncte, în comparație cu 420 de puncte în 2015 și 397 puncte în 2009.

La capitolul științe, am acumulat 428 de puncte, tot atâtea puncte ca și în 2015 și cu 15 puncte mai mult decât în 2009.

Astfel, Moldova este una dintre cele 7 țări care au înregistrat o creștere a rezultatelor la fiecare domeniu și la fiecare ciclu de participare. Cu toate acestea, punctajul mediu înregistrat de Republica Moldova în toate ciclurile PISA încă rămâne mai mic decât punctajul mediu al țărilor ce fac parte din Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) – 487 de puncte la citire/lectură și 489 de puncte la matematică și la științe.

Explicăm rezultatele

Performanțele Republicii Moldova în anul 2018 sunt similare cu cele înregistrate de România, Bulgaria, Montenegro, Chile sau Uruguay. Țările lider în Programul PISA 2018 sunt Singapore, Japonia și Estonia.

PISA 2018 a arătat că fetele au înregistrat rezultate mai mari decât băieții la domeniile citire/lectură și științe, cu o diferență de punctaj de 41 de puncte la citire/lectură și 11 puncte la științe. La domeniul matematica, băieții și fetele au înregistrat rezultate aproximativ egale. Rezultatele elevilor social-economic avantajați depășesc rezultatele elevilor social-economic dezavantajați cu peste 90 de puncte la toate domeniile, iar performanțele elevilor din instituții urbane sunt mai mari decât cele ale elevilor din instituțiile rurale cu peste 55 de puncte. Elevii din mediul urban înregistrează, la toate domeniile, un rezultat mai înalt decât elevii din mediul rural, diferența fiind de minim 60 de puncte pentru fiecare domeniu.

 De ce avem analfabetism funcțional

Viorica Doina, profesoară la liceul Petru Movilă din Capitală, se arată convinsă că rezultatele modeste din acest an la PISA 2018 sunt o consecință a situației grave din sistemul de învățământ general, iar peste trei ani, când va fi realizat următorul program de evaluare PISA situația în Republica Moldova se va înrăutăți. Aceasta din cauza birocratizării procesului de raportare a informației în învățământul general, în urma căruia profesorii „s-au înecat în hârtii și controale”.

Potrivit profesoarei, cadrele didactice din școli sunt încărcate cu chestiuni de birocrație. „Profesorii pur și simplu nu au timp. Hârtii, hârtii și iar hârtii. Mape peste mape – mapa profesorului, mapa elevului. Am întrebat reprezentantele ministerului: mapele pe care ne obligați să le facem sunt în beneficiu elevului? Nu. Sunt în beneficiu profesorului? Nu. Atunci în al cui beneficiu? Oare eu ca pedagog cu asta trebuie să mă ocup? În loc să mă pregătesc pentru a doua zi, să caut materiale interesante, sunt nevoită să mă ocup cu chestiuni birocratice”, a relatat Viorica Doina.

În același timp, Viorica Doina recunoaște că „majoritatea profesorilor de astăzi sunt elevii cuminți de ieri, care nu suportă copii cu viziuni deschise, gălăgioși, cu propria opinie, pe care insistă să o spună, respectiv ei nu știu cum să-i gestioneze”. Astfel, pedagogii nu știu cum să construiască o relație cu toți copiii și să creeze o atmosferă prielnică pentru studii.

Alte carențe ale sistemului educațional care au impact asupra pregătirii elevilor sesizate de profesoară au fost lipsa cadrelor didactice tinere și salarizarea modestă a pedagogilor. „Știați că, de trei ani, Facultatea de Fizică și Matematică nu există în R. Moldova? Peste câțiva ani nu vor fi profesori”, a spus ea, menționând din nou carențele actualului sistem.

„În școală a fost introdus un obiect nou – dezvoltarea personalității. Nu am primit nici manual, nici ghid. Ni s-au doar temele și ni s-a spus „Luați și lucrați”… Suntem împotriva catalogului electronic, pentru că nu se anulează cel pe suport de hârtie, dar se dublează munca. Profesorul care a avut șase lecții cu șase clase diferite, trebuie să rămână după lecții, să ia catalogul pe suport de hârtie de la toate cele șase clase și să introducă notele în cel electronic.

Potrivit ei, dacă Ministerul Educației, Culturii și Cercetării ar schimba politicile și ar pune accent pe lucrul cu elevii, lucrurile se vor schimba. Sunt copii foarte buni, doritori de a munci, care concurează, dar sistemul e defectuos. Cei mai buni elevi după finalizarea studiilor pleacă din țară.

Continuăm să practicăm abordări pedagogice bazate pe transmitere de informații

Iosif Moldovanu, director executiv al Centrului de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului din Moldova (CIDDC), susține că până nu vom crea în școală un mediu care să fie sigur, protectiv și inclusiv, în care copilului nu o să-i fie frică să vină la școală, nu vom putea ridica niciodată rezultatele PISA. „Cred că una din probleme este că mediul școlar nu este unul în care copilul să se simtă în siguranță. Atunci când copilul nu se simte în siguranță, nu are cum să se concentreze și să formeze alte competențe, în special cele cognitive”, a relatat Iosif Moldovanu.

Al doilea aspect este că profesorii nu utilizează abordări pedagogice bazate pe formări de competență. „Continuăm să practicăm abordări pedagogice bazate pe transmitere de informații și nu pe activități practice bazate pe sarcini și gândire critică care ar face conexiuni ca din ceea ce fac ei să deducă anumite concepte teoretice”, susține expertul. Potrivit lui, este o abordare continuă care perpetuează în sistem. „Manualul este instrumentul de bază: „Luați și citiți”, iar această abordare nu are cum să ducă la formare de competență.

„Această schimbare de paradigmă trebuie să se întâmple, altfel nu avem cum să așteptăm că se vor schimba rezultatele la PISA”, a declarat Moldovanu.

Întrebat cum s-ar face aceasta în mod practic, el a menționat că ar trebui să pregătim profesorii de la facultate. Pregătirea inițială a profesorilor e un aspect foarte important. De asemenea, ar trebuit, potrivit lui, schimbate și standardele de evaluare a profesorilor. Inspectorii și administrația școlilor trebuie să înțeleagă că asta e calea spre performanță. „Avem profesori care încearcă să dea băncile la o parte, să iasă cu elevii la natură, dar lor li se reproșează: De ce faceți asta? De ce i-ați scos afară pe copii? Mai persistă stereotipul că dacă elevii stau în bancă câte doi, aceasta este o lecție serioasă, iar cei care încearcă să iasă din tipare sunt pedepsiți”, a spus directorul executiv CIDDC.

La nivel de minister există curriculum. Ceea ce ar trebui să fie realizat acum ar fi lucrul cu „nivelul mijlociu” – directorii de școli și inspectorii care încă nu au depășit tradiționalul. „Trebuie de lucrat cu formarea de capacități la directorii și directorii-adjuncți care ar trebui să vadă lecția ca un spațiu în care profesorii au libertatea de a decide ce se întâmplă acolo. Aceasta se poate de observat mai ales în cazul când directorii și directorii adjuncți care vin să asiste la lecții și dacă văd că profesorul a schimbat două teme cu locul în planificarea de lungă durată atunci gata, aceasta este o crimă. Nu putem fi atât de rigizi”, a mai spus Moldovanu.

În final, el a recunoscut că nu vede nicio șansă ca peste trei ani să se schimbe situația sau că rezultatele PISA se vor schimba, pentru că „a schimba abordarea de verificare și monitorizare este un proces de lungă durată”.

De notat că elevii din Republica Moldova au susținut testele de două ore pe hârtie, la fel ca în alte 7 state, printre care România, Argentina și Liban. Celelalte 72 de țări care au participat au dat testul pe calculator.

Citește mai departe

Social

Acasă, în Germania/ Cum este viața a trei tineri plecați din Moldova

Publicat

pe

De către

Pleacă în căutarea unui loc de muncă mai bine plătit. Pleacă în căutarea oportunităților de dezvoltare. Pleacă pentru că nu mai vor să rămână acasă… În fiecare an, tot mai mulți tineri din Republica Moldova aleg să părăsească țara. Potrivit Biroului Național de Statistică, în doar patru ani, peste jumătate de milion de moldoveni (562 574) au ales să emigreze.

În ultimii ani, mulți tineri din Moldova sunt atrași de Germania, unde legea stă în capul mesei, iar drepturile omului sunt respectate. Un adevărat punct de concentrare pentru moldoveni este Berlinul – un oraș dinamic, divers și tocmai potrivit de a începe un nou capitol în viață. 

Când a ajuns în Berlin, Mihai avea 28 de ani. Avea în buzunar 200 de euro, două genți pline cu mâncare pregătită de mama și mult entuziasm. „Nici nu-mi puteam imagina ce mă poate aștepta, dar știam că nu pot sta în Moldova”, povestește el. Mihai Cibotaru este din satul Rădoaia, r. Sângerei. A început să lucreze de la vârsta de 16 ani. În timpul vacanței de vară pleca pe două luni în Rusia sau în Elveția. „Făceam bani pentru Colegiu. Nu puteam să-i las pe părinți să cheltuie pentru mine”, spune Mihai. Știa că le este greu să crească cinci copii și nici nu voia să stea pe capul cuiva. 

După universitate, la 24 de ani, a decis să-și deschidă o mică afacere la el în sat. A găsit un magazin vechi, care nu funcționa deja de 10 ani și l-a transformat într-o cafenea. „Nu am deschis un bar cu băuturi, ci un loc pentru tineri unde să stea cu prietenii, să poată juca biliard, darts, heckey și fotbal de masă”, povestește Mihai. 

200 de euro, 2 genți și mult entuziasm

Dar peste câțiva ani, tânărul a înțeles că pentru dezvoltarea afacerii are nevoie de bani. Trebuia să plece să lucreze peste hotare. Alegerea a căzut pe Germania. Deși nu știa deloc limba și nici măcar ce poate să-l aștepte, în urmă cu doi a urcat într-un autocar și a venit în Berlin. Drumul i-a fost plin cu peripeții, dar nici asta nu l-a oprit din cale. „Le spun oamenilor că nu trebuie doar să ne plângem, dar să și acționăm”, spune el zâmbind. 

Enlarge

Photo-2
Mihai Cibotaru

Și-a găsit un loc de muncă, apoi altul. A lucrat peste program, iar serile fugea la orele gratuite de limbă germană. „Nu cunosc germana bine, dar îi înțeleg și ei mă înțeleg”, constată el. La scurt timp, în Germania a venit și soția lui. 

„Situația din Moldova e atât de instabilă încât mulți aleg să plece. Noi toți: 4 frați și o soră suntem plecați. Sora e în Franța, fratele mai mare și eu suntem în Germania, un frate în Abhazia și altul în Italia”, descrie Mihai situația Moldovei care zilnic pierde tineri. 

Străin printre străini

El spune că îi place asigurarea, medicina, curățenia din Germania, dar totuși vrea să revină acasă. „Zilnic spun că vreau acasă. Dar soția mă întreabă ce vom face acolo? Eu o înțeleg, dar îi explic că oriunde nu ai fi ești un venetic, un gastarbaiter”, suspină Mihai, care visează să contribuie la schimbarea spre bine în Moldova. „Aici este totul de ce e nevoie, dar la noi nu. Dar eu mereu sper că va fi bine și la noi”, recunoaște el. De aceea, Mihai se implică în mai multe acțiuni de voluntariat la el în sat: aduce cadouri de Crăciun pentru peste 600 de copii, oferă ajutoare bătrânilor nevoiași și demonstrează că și câțiva oameni pot schimba lucrurile.

„Ne ducem să facem bani, dar uităm de ceea ce lăsăm și e cel mai scump – familia. Pentru că te duci, dar nu știi când ai să vii și pe cine ai să mai găsești”, constată cu  tristețe Mihai.

Cărările i-au adus în Berlin pe Iuliana și pe Marcel Sobieski. Doar că de această dată, Germania i-a ademenit cu oportunitățile de lucru, precum și cu viața culturală cu care respiră capitala germană. „Am găsit un loc de muncă potrivit. Am aplicat, susținut 5 interviuri și am fost anunțată că sunt angajată. Astfel, am ajuns în Berlin în septembrie 2017”, povestește Iuliana, specialistă în previziuni economice. 

Enlarge

Photo-4
Iuliana și Marcel Sobieski

Iuliana recunoaște că i-a fost destul de ușor să se adapteze în noul oraș. „Ai un lucru, iar angajatorul are grijă de actele tale. Ce poate fi mai simplu? Iar ție nu îți rămâne decât să nu dezamăgești, să înveți limba și să respecți regulile de aici”, spune Iuliana.

Ritmul de viață și oamenii au convis-o să vrea să rămână în Germania. Astfel, la scurt timp, a venit și soțul ei Marcel, care administrează propria companie de soft. „Domeniul meu nu mă leagă de un loc anume. Astfel că îmi este mai ușor să mă adaptez. Apoi, Germania este una dintre cele mai mari centre de dezvoltare pentru IT”, subliniază Marcel. 

Tinerii spun că Berlinul i-a cucerit cu viața culturală. Ai toată gama de activități culturale pe care poți să le ai și care le lipseau acasă, în Moldova, spun ei. Deși nu știu cât timp vor sta în Berlin, totuși sunt convinși că acum sunt în locul potrivit pentru ei. Tinerii învață limba, pentru că adaptarea și integrarea, spun ei, începe anume atunci când vorbești și înțelegi limba țării în care stai. 

„Bătrânețea ne va prinde în Moldova”

Deși au emigrat, Marcel merge în Moldova în fiecare 2 luni. „Deplasările mele sunt legate de serviciu, pentru că acolo sunt o parte din echipa mea de lucru, dar și pentru că mă cheamă dorul de casă, de prieteni și de mâncare”, zâmbește Marcel. 

Întrebați de planurile de viitor și unde cred că-i va prinde bătrânețea, tinerii se pun pe gânduri, apoi se privesc, își zâmbesc complice: „Poate chiar vom ajunge în Moldova și vom rămânem acolo, dar deocamdată rămânem aici, pentru că e bine și pentru că acest oraș ne permite să ne dezvoltăm”, subliniază Iuliana. 

Potrivit datelor Biroul Naţional de Statistică, în fiecare an crește numărul cetăţenilor Republicii Moldova care emigrează în Germania. Dacă în 2015 au anunţat că pleacă 153 de persoane, atunci în 2018 numărul a ajuns la 350. Totuşi, cifrele reale ar fi mult mai mari şi asta pentru că mulţi emigrează fără a anunţa autorităţile sau pleacă cu cetăţenia unui alt stat european.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Economie3 ore în urmă

Cât costă să imporți o mașină în Republica Moldova

PE SCURT Guvernul Chicu a aprobat o hotărâre în luna noiembrie prin care anulează reducerea de 50% la importul mașinilor...

Social5 ore în urmă

În scaun cu rotile, pentru dreputurile omului. Cum luptă Dmitri Kuzuk

PE SCURT Dmitri Kuzuk este un activist pentru drepturile omului și pentru persoanele cu dizabilități din Bender. De-a lungul timpului...

Istorie7 ore în urmă

Cei mai tineri premieri din lume. Republica Moldova în listă

PE SCURT Sanna Marin, în vârstă de 34 de ani, va deveni, săptămâna viitoare, cea mai tânără prim-ministră din istoria...

IstorieO zi în urmă

Cine este Nadia Comăneci, cea care a stricat computerul olimpic cu cele mai bune rezultate

PE SCURT Nadia Comăneci a rămas în istorie după ce, la 14 ani, a fost prima care a luat 10...

LifestyleO zi în urmă

Cum au reacționat brandurile moldovenești și alții la banana lipită de perete

PE SCURT Acum o săptămână, o banană dintr-un magazin a fost lipită cu bandă adezivă și apoi a fost vândută cu...

CulturăO zi în urmă

Marie Fredriksson, solista formației Roxette, a murit după o luptă îndelungată cu cancerul

PE SCURT Cântăreața suedeză Marie Fredriksson, solista formației Roxette, a murit luni, la vârsta de 61 de ani, după o...

EcologieO zi în urmă

Ce soluții au găsit unele companii împotriva risipei alimentare

PE SCURT Tot mai multe companii au început să se gândească la modul în care se fabrică unele produse alimentare...

Advertisement

Politică

PoliticăO zi în urmă

La ce ne putem aștepta de la partidul lui Mark Tkaciuk și Iurie Muntean

PE SCURT Pe scena politică din Republica Moldova a avut loc lansarea unei noi formațiuni politice – „Partidul Acțiunii Comune...

JustițieO săptămână în urmă

4 ani la închisoare și o conferință de presă. Pe scurt, despre situația lui Vlad Filat

PE SCURT Condamnat la nouă ani de detenție, fostul premier Vlad Filat  a fost eliberat condiționat, înainte de termen. Eliberarea...

PoliticăO săptămână în urmă

Cum a fost discutată pe Facebook eliberarea condiționată a lui Vlad Filat

PE SCURT Fostul prim-ministru Vlad Filat, condamnat la nouă ani de detenție, a fost eliberat astăzi, înainte de termen din...

Cultură2 săptămâni în urmă

Despre mărul roșu și câinele cu două boturi. Poeții vorbesc despre situația politică din țară

PE SCURT S-au adunat poeții la „Poezie Politică” unde și-au exprimat, prin intermediul operelor lor, dar și al altor autori,...

Politică2 săptămâni în urmă

Câte instituții publice mai sunt conduse de exponenți numiți de Partidul Democrat

PE SCURT De la plecarea PDM de la guvernare a trecut aproape șase luni, iar Republica Moldova este deja la...

Politică2 săptămâni în urmă

De ce vrea premierul Chicu să transforme Moldova „într-un șantier imens” și cât ar costa asta

PE SCURT Fostul ministru al finanțelor, actualul prim-ministru, Ion Chicu, a fost unul dintre cei care au contrasemnat decizia Guvernului...

Politică3 săptămâni în urmă

10 ani de la moartea lui Serghei Magnițki/ Șansele ca Legea Magnițki să fie adoptată în Moldova

PE SCURT Numele lui a devenit sinonim  cu combaterea corupției și abuzurilor asupra drepturilor omului. Moartea lui a generat o lege nouă...

Advertisement

Opinii

decembrie 2019
L Ma Mi J V S D
« nov.    
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031