UE ne dă 1,9 miliarde €. Explicăm cum vin banii și unde se duc

Colaj de Dana Munteanu Colaj de Dana Munteanu

Uniunea Europeană oferă Republicii Moldova 1,9 miliarde de euro pentru realizarea reformelor și dezvoltarea economică a țării. Este cel mai mare sprijin financiar oferit vreodată țării noastre și echivalează cu aproximativ 48% din bugetul anual al țării pentru 2024, anul în care a fost anunțat pachetul financiar. 

Fondurile, acordate sub formă de granturi și împrumuturi în condiții avantajoase, vizează mai multe domenii strategice. Pentru ce sectoare sunt alocate aceste resurse și, mai ales, va reuși Republica Moldova să le valorifice eficient într-un termen atât de scurt? Răspunsurile le găsești în materialul de mai jos. 

1,9 miliarde de euro pentru creșterea Republicii Moldova 

Din pachetul financiar, doar 20% reprezintă granturi nerambursabile și pot fi folosite pentru reforme și proiecte prioritare. Restul, aproximativ 1,5 miliarde euro, sunt credite acordate în condiții avantajoase. Împrumutul este oferit cu o perioadă de rambursare foarte lungă, de până la 40 de ani, perioadă de grație de până la 10 ani și rate ale dobânzii semnificativ mai mici decât cele de pe piața financiară obișnuită. 

Fondurile vor fi alocate prin intermediul Planului de creștere pentru Moldova, mecanism prin care Uniunea Europeană oferă sprijin financiar în schimbul implementării reformelor asumate de autorități. 

56 de reforme, 153 de măsuri, 7 piloni 

Potrivit Planului de creștere pentru Moldova, fondurile urmează a fi cheltuite în perioada 2025-2027. Regulamentul Uniunii Europene stabilește domeniile în care pot fi folosiți banii, însă nu indică proiecte concrete, de genul reabilitarea unui drum anume sau construirea unui spital specific. 

Pentru a accesa această asistență, Guvernul Republicii Moldova a aprobat Agenda de reforme aferentă Planului de creștere pentru perioada 2025-2027. Documentul cuprinde 56 de reforme și 153 de măsuri concrete, structurate pe șapte piloni esențiali, fiecare vizând domenii strategice pentru dezvoltarea țării. 

Cei șapte piloni ai Agendei de reforme sunt: 

  • Economia și afacerile – susținerea sectorului privat, digitalizarea și inovarea 
  • Transport și digitalizare – îmbunătățirea infrastructurii și a conexiunilor digitale  
  • Guvernanță economică – mai multă transparență, eficiență și atragerea investițiilor  
  • Educație și sănătate – crearea unui sistem performant și adaptat nevoilor viitoare ale muncii  
  • Mediu și energie verde – protecția naturii, reducerea emisiilor și adaptarea la schimbările climatice  
  • Securitate energetică – diversificarea surselor și creșterea eficienței energetice  
  • Valorile europene – consolidarea democrației, statului de drept și drepturilor omului 

Banii se dau în tranșe 

Fondurile nu sunt eliberate imediat. Plata fiecărei tranșe depinde de realizarea unor reforme stabilite în Agenda de reformă 2025-2027, documentul care stă la baza întregului Plan de creștere. 

De obicei, plățile sunt programate de două ori pe an și sunt efectuate condiționat. Comisia Europeană evaluează progresul conform indicatorilor stabiliți. Dacă aceștia nu sunt atinși, tranșele pot fi amânate sau reduse. 

Cum asimilează banii RM 

Până la începutul anului 2026, Moldova a primit circa 289 mil. de euro din cei 1,9 mld. euro alocați de UE. 

Inițial a fost acordată o pre‑finanțare de 270 milioane de euro, care nu a depins de realizarea indicatorilor de reformă. Acești bani au fost folosiți ca sprijin bugetar imediat. Potrivit informațiilor prezentate de Guvern, din acești bani au fost acoperite compensațiile la lumină și încălzire pentru cetățeni și instituții sociale, au fost reparate drumuri în 100 de localități, implementate peste 200 de proiecte locale și regionale în toată țara, reparate porțiuni strategice de cale ferată și acordat un supliment de 3 mii de lei la salariu pentru tinerii angajați, etc. 

Prima tranșă condiționată, în valoare de 18,9 milioane de euro, a fost eliberată în septembrie 2025, după ce Moldova a realizat patru reforme în sectorul energiei. Nici Comisa Europeană, nici Guvernul de la Chișinău nu le-au catalogat drept „reforma 1” sau „reforma 2”, însă au precizat că acestea vizează dezvoltarea unor piețe de electricitate și gaz deschise și competitive și implementarea unor măsuri pentru consolidarea securității energetice. Deci, au fost atinși niște indicatori sectoriali în domeniul energiei care au fost verificați de Comisia Europeană înainte de eliberarea următoarei tranșei. 

În martie 2026, Republica Moldova primit a doua tranșă mare condiționată de reforme, în valoare de 173 milioane euro. Suplimentar, Comisia Europeană a oferit încă 15,6 milioane de euro sub formă de granturi pentru proiectele investiționale ace vizează spitalele regionale din Republica Moldova, programul Eficiența Energetică în Clădiri și modernizarea școlilor..  

Aceasta după ce țara noastră a implementat 24 de reforme asumate. Guvernul a precizat că este vorba măsuri ce prevăd reducerea birocrației în administrația publică, de consolidare a securității cibernetice și a capacităților de răspuns în situații de urgență, de avansare a digitalizării serviciilor publice, inclusiv digitalizarea proceselor pentru mediul de afaceri. De asemenea, a menționat că este vorba despre reformele pentru transparentizarea bugetului și consolidarea mecanismelor de combatere a fraudei, de recuperarea activelor și pentru consolidarea sistemului judiciar. 

Într-un răspuns pentru Moldova.org, Ministerul Finanțelor susține că cea de-a doua tranșă în valoare de 173 mil. de euro reprezintă un împrumut. Cel puțin un sfert din această sumă este destinat finanțării proiectelor investiționale aprobate de Comisia Europeană. Este vorba despre Platforma de Investiții pentru Vecinătate, un mecanism al Uniunii Europene prin care țările din vecinătate, inclusiv Republica Moldova, pot atrage bani pentru proiecte mari de investiții în sectoare importante pentru dezvoltare. Restul banilor vor merge pentru susținerea bugetului. 

Împrumutul va fi debursat în tranșe pe parcursul a 32 de luni, până-n februarie 2028.  

Deci, până în prezent Republica Moldova a beneficiat din cei 1,9 miliarde de circa 478 milioane de euro (un sfert din pachetul UE). 

Următoarea tranșă – după 17 măsuri 

În anul curent, Guvernul Republicii Moldova urmează să înainteze o cerere pentru o nouă tranșă.  

Ministerul Finanțelor ne-a comunicat că debursarea acesteia este planificată pentru luna septembrie 2026, dar valoarea va depinde de nivelul de realizare a măsurilor de reformă care vor fi realizate până la 30 iunie 2026.  

Conform Agendei de reformă pentru perioada respectivă, sunt prevăzute spre realizare 17 măsuri pentru combaterea corupției, liberalizarea piețelor de energie, reducerea birocrației și modernizarea serviciilor publice. 

Oficial francez: Republica Moldova poate absorbi banii UE 

Republica Moldova este sprijinită de mai multe structuri europene în avansarea parcursului european. Una dintre acestea este Agenția „Expertise France”. Conform lui Jérémie Pellet, directorul general al acesteia, Republica Moldova are capacitatea de a absorbi fondurile europene alocate prin Planul de creștere finanțat de Uniunea Europeană.  

Aflat într-o vizită oficială la Chișinău, oficialul a declarat pentru Moldova.org că succesul acestui proces depinde de îndeplinirea a două condiții esențiale.  Prima ține de capacitatea autorităților de a transforma finanțarea în investiții concrete, aliniate la prioritățile guvernamentale. „Este important ca investițiile planificate să fie corelate cu prioritățile guvernului. Pentru aceasta, trebuie asigurat întregul lanț de execuție, inclusiv existența unor oameni motivați să implementeze reformele”, a explicat oficialul. 

A doua condiție vizează capacitatea statului de a gestiona simultan obiectivele pe termen scurt și investițiile pe termen lung. „Calendarul stabilit de Uniunea Europeană implică anumite presiuni. Unele rezultate sunt preconizate să fie atinse sau vizibile deja în 2027, altele la început de 2028. Dar știm că unele domenii, cum este infrastructura energetică, independența energetică sau infrastructura publică, necesită timp lung”, spune oficialul. 

În acest context, potrivit lui Pellet, pentru ca lucrurile început să fie continuate este nevoie de o voință politică pe termen lung. Oficialul european s-a arătat optimist, zicând că Moldova este considerată ca un exemplu de consecvență, în ceea ce privește obiectivul european.  

„Dacă compărăm R.Moldova cu alte țări care au fost în proces de aderare la Uniunea Europeană, ceea ce o evidențiază este progresul acesta care îl face destul de rapid, mai ales având în vedere în ce context complicat se află, în timp ce alte țări o făceau în context mai liniștit”, a adăugat Pellet. 

Momente critice în absorbția banilor 

În raportul Moldova Economic Update, Banca Mondială subliniază că absorbția fondurilor europene este crucială pentru dezvoltarea economică a Republicii Moldova. Totuși, economiștii de la Banca Mondială atenționează că succesul Planului de Creștere depinde nu doar de cât de mulți bani sunt disponibili, ci și de cât de bine Moldova reușește să-i gestioneze și să implementeze reformele, depășind obstacolele economice, instituționale și geopolitice. 

Acesta stipulează trei aspecte critice – capacitatea instituțională, întârzierile în implementarea reformelor sau realizarea incompletă a investițiilor planificate și vulnerabilitatea energetică. Combinate cu instabilitatea regională, acestea reprezintă obstacole importante în realizare măsurilor ce urmează a fi realizată de Republica Moldova.  

Ce se întâmplă dacă nu vom valorifica toți banii 

Oficial, Planul de creștere pentru R. Moldova este prevăzut pentru 2025‑2027.  Totuși, Regulamentul prevede un termen extins de finalizare a reformelor până la 31 decembrie 2028. Totodată, dacă măsurile incluse în Agenda de reforme 2025-2027 nu sunt îndeplinite integral până la data finele 2028, partea neutilizată din sprijinul financiar se anulează. Această dispoziție se aplică atât componentei de împrumut, cât și celei de asistență nerambursabilă.  

Editat de Ana Gherciu

Am absolvit facultatea de litere, dar lucrez în jurnalism din '98. O perioadă îndelungată am fost știristă profilată pe teme economice și sociale. Din 2014 lucrez la Moldova.org, unde am descoperit toată paleta de culori ale presei online. Îmi place să scriu materiale explicative și analitice. Politica editorială a redacției mi-a permis să-mi lărgesc viziunile asupra mai multor aspecte ale vieții.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.