Traducere integrală
Rezumat
Soluţionarea conflictului dintre Rusia şi Moldova asupra teritoriului disputat Transnistria a fost împiedicată de către apelurile de reîntregire ale Moldovei cu România, a declarat pe 3 august vicepremierul rus Dmitri Rogozin. Declaraţia lui Rogozin, care activează în calitate de trimis special în Transnistria, a fost făcută după ce s-a întâlnit în Moscova cu preşedintele republicii nerecunoscute, Yevgeny Shevchuk. Declaraţia a fost făcută, de asemenea, în mijlocul unei activităţi neliniştite în ceea ce priveşte statutul regiunii secesioniste. În timp ce evenimentele recente au ridicat întrebări cu privire la traiectoria Transnistriei, obstacole majore vor împiedica o schimbare semnificativă a situaţiei politice sau de securitate în regiunea strategică.
Analiză
Transnistria, o aşchie de teren la est de râul Nistru, care s-a separat de Republic Moldova după destrămarea Uniunii Sovietice, este de mult timp un satelit de facto al Rusiei. Aceasta găzduieşte 1,100 trupe ruse şi afiliate Rusiei, ceea ce oferă Moscovei o poziţie puternică în acest teritoriu mic, dar strategic. Transnistria, de asemenea, beneficiază de suport economic din partea Moscovei. Ruşii şi ucrainenii sunt în majoritate în Transnistria, moldovenii constituind minoritatea. Deşi există numeroase apeluri din partea Moldovei şi Europei (în special România) către Rusia să evacueze trupele şi să părăsească teritoriul, Mocova nu a luat în serios opţiunea de a ceda.
În acest context, viceministrul rus de externe, Grigori Karasin, a surprins pe mulţi în iulie, cînd a spus că Transnistria ar trebui să fie federalizată şi ar trebui să devină parte a Moldovei în schimbul încetării de către Moldova a oricăror încercări de a adera la NATO. Declaraţiile au avut loc în timpul vizitei lui Karasin în Tiraspol, în perioada mai multor evoluţii care au favorizat interesele Moldovei.
Aceste schimbări se circumscriu sfîrşitului impasului politic în Republica Moldova, care a lipsit ţara de un şef de stat timp de trei ani. Alianţa pentru Integrare Europeană, în cele din urmă, a reuşit să adune voturile pentru a ieşi din impas, ceea ce a dus la alegerea lui Nicolae Timofti în calitate de preşedinte al Republicii Moldova.
În Transnistria, de asemenea, a fost realizată o tranziţie în conducere. Liderul transnistrean Igor Smirnov a încetat să fie văzut cu ochi buni de către susţinătorii săi din Rusia, deschizînd calea pentru un lider mai tînăr şi mai pragmatic, Yevgeny Shevchuk, să cîştige alegerile prezidenţiale din regiunea secesionistă în lupta cu candidatul susţinut de Kremlin, Anatoli Kaminski. De la preluarea mandatului, Shevchuk a facilitat o cooperare mai intensă între Moldova şi Transnistria, inclusiv stabilirea unor legături economice şi, posibil, apropierea spre soluţionarea conflictului de 20 de ani între Tiraspol şi Chişinău. Prin urmare, sugestia lui Karasin că Transnistria ar putea deveni o parte a Moldovei federalizate a determinat speculaţii că o înţelegere ar putea într-adevăr avea loc.
Moscova, însă, a respins rapid astfel de speculaţii. Rogozin a subliniat că Rusia şi Transnistria au discutat doar probleme socio-economice şi mai tîrziu a adăugat că perspectivele de reunificare sunt premature atîta timp cît Moldova doreşte unirea cu România. Avînd în vedere că Republica Moldova într-adevăr a arătat mici semnale pentru o intensificare a cooperării cu România de la alegerea lui Timofti, Rusia nu ar fi dispusă să ia în considerare sprijinirea unei înţelegeri între Transnistria şi Moldova în acest moment. La rîndul său, Shevchuk a negat implicarea în discuţii cu conducerea Moldovei referitor la federalizare.
De ce, totuşi, un oficial de rang înalt ca Karasin ar lansa ideea de federalizare? El ar putea reflecta poziţia oficială a Moscovei. Sau poate simplu tatona terenul în numele Kremlinului. În definitiv, Rusia s-a angajat în negocieri cu Germania pentru o poziţie mai lejeră a Moscovei în Transnistria şi există zvonuri că Moscova şi Berlin ar fi ajuns la o înţelegere pe această temă.
Având în vedere schimbările politice recente atât în Transnistria, cât şi Moldova, declaraţia lui Karasin ar putea semnala faptul că Rusia îşi revede poziţia faţă de Tiraspol şi Chişinău. Moscova, puţin probabil va clinti în ceea ce priveşte trupele sale militare în acest teritoriu. Indiferent de forma juridică pe care o va lua Transnistria, prezenţa acestor trupe este esenţială pentru garantarea intereselor Rusiei în zonă, iar Moscova nu a dat nici un indiciu că-şi va schimba poziţia referitor la prezenţa militară.
