Un stat condus de un distribuitor de știri false este lider în războiul cibernetic. Lecție pentru Moldova

În biroul său din Praga, cu vederea spre Castelul din centrul orașului, Pavel Baudiš, fondatorul companiei internaționale antivirus Avast, stă relaxat și mulțumit. Este un om împlinit, care a reușit să câștige miliarde de CZK (coroane cehe, moneda națională în Cehia) datorită întreprinderii sale. El se numără printre miliardarii din Cehia.

Recent, el și compania sa au trecut printr-o experiență neplăcută. În cooperare cu serviciul de contraspionaj ceh BIS, Avast a încercat să găsească cine, de ce și cum a fost piratată rețeaua de calculatoare ale companiei.

Programul antivirus Avast a înregistrat aproximativ 500 de milioane de descărcări. După cum spune Pavel Baudiš, programul antivirus este în afara oricărui pericol. Atacul fusese planificat mult timp, cu atenție și meticulos. Hacherii chinezi sunt suspectați de atac. Ei au încercat să deturneze aplicația populară CCleaner, care este folosită de peste două miliarde de posesori de telefoane mobile și de calculatoare. Avast a achiziționat CCleaner acum un an. „La acea vreme, deja aveam un cod defect”, spune Baudiš.

Această aplicație a fost descărcată de peste două miliarde de ori de oameni din întreaga lume „de la Antarctica până la Vatican”, se arată pe site-ul oficial al companiei. S-ar putea că și tu să folosești această aplicație. „Hackerii nu au vrut să atace compania Avast sau utilizatorii ei, ci au vrut să se infiltreze în anumite companii”, explică Baudiš.

„În colaborare cu BIS și alte companii externe am reușit să-i oprim înainte ca ei să-și încheie atacul”, adaugă el. 

Despre acest atac, produs încă în anul 2018, aflăm abia acum în raportul anual al Serviciului de contraspionaj ceh BIS. În raport găsim multe lucruri interesante, dar cu toate acestea, cele mai importante detalii continuă să fie secrete. Doar un grup limitat de persoane are acces la informațiile care nu au fost publicate.

În pofida acestui lucru, aceste rapoarte anuale prezentate de BIS reprezintă o modalitate eficientă de a avertiza publicul cu privire la amenințările existente, legate de atacurile cibernetice, spionaj, dezinformare, știri false etc.

Butonul de dezactivare a internetului

Michal Koudelka, șeful BIS, a condus mai mulți ani operațiunile legate de campaniile de răspândire a propagandei rusești. El oferă în mod deschis interviuri și participă la dezbateri publice, ceea ce nu este tipic pentru angajații acestui Serviciu. Întrebat despre cum putem contracara știrile false și răspândirea propagandei, el vine cu o soluție simplă: 

„Desigur, există o modalitate de a lupta împotriva acestui fenomen. Se numește bunul simț. Oamenii trebuie să fie critici și să-și pună anumite întrebări. De asemenea, ei nu trebuie să contribuie la răspândirea știrilor distribuite de surse dubioase prin intermediul rețelelor sociale”.

 Paradoxul situației actuale din Republica Cehă este faptul că președintele ceh, Miloš Zeman, se numără printre persoanele care au acces la părțile secrete ale rapoartelor serviciilor cehe de informații BIS și, cu toate acestea, șeful statului ceh este cunoscut pentru simpatia lui pentru Rusia și China. Mai mult, el a refuzat să-l promoveze pe Michal Koudelka la rangul de general și-și arată deschis antipatia pentru Koudelka. 

Purtătorul de cuvânt al președintelui ceh, Jiří Ovčáček, a criticat deschis ultimul raport al BIS: „Este inacceptabil faptul că BIS numește dezinformatori pe oamenii care au opinii diferite. Acesta este un atac direct la libera exprimare”. 

 Indiferent de unii politicieni (și de purtătorii lor de cuvânt), Republica Cehă este o țară care ia în serios amenințările cu dezinformarea, campaniile de răspândire a știrilor false, precum și securitatea cibernetică. Astfel, unele dintre măsurile locale ar putea fi aplicate și în alte țări din Europa. În urmă cu trei ani, Republica Cehă a înființat Centrul împotriva terorismului și amenințărilor hibride în cadrul Ministerului de Interne pentru a investiga amenințările generate de „campaniile de dezinformare străină”. Criticii, inclusiv purtătorul de cuvânt al președintelui Ovčáček, îi numesc „cenzori”.

De fapt, Centrul nu are niciun buton de dezactivare a internetului, așa cum îl au dezinformatorii. Centrul reprezintă, de fapt, un grup mic de angajați plătiți de stat care monitorizează și corectează știrile false și campaniile de dezinformare privind securitatea internă. Ei își publică concluziile pe contul său de Twitter. Reacțiile furioase pe care le primesc de pe site-urile false de știri arată că ei fac o treabă bună.

Între adevăr și minciună 

Un proiect privat numit Demagog.cz se bazează pe un principiu similar de verificare a informațiilor. „Ne propunem să combatem minciunile și declarațiile manipulatoare din spațiul public”, spun jurnaliștii Demagog. Proiectul Demagog.cz face parte din Rețeaua internațională de verificare a informațiilor răspândite, în special, de către politicieni. 

Unii politicieni s-ar putea să fie clasificați negativ pe scara adevăr – neadevăr. Este simplu, dar eficient. Asta chiar dacă foarte mulți nu cred în niciun argument.  

În ultima perioadă, Asociația Companiilor de Publicitate Cehe a încercat să limiteze reclama de pe site-urile care dezinformează. Asociația solicită companiilor să nu mai plaseze reclame pe site-uri web de știri false și, astfel, să le reducă veniturile. „De multe ori, companiile nu știu unde ajung să fie plasate reclamele lor”, spune Marek Hlavica, șeful Asociației. Publicitatea unor întreprinderi poate apărea alături de textele care instigă la ură sau manipulează faptele istorice. „Agențiile publicitare au deja instrumente pentru a influența 90% din destinațiile de plasare a anunțurilor”, spune Marek Hlavica.

Republica Cehă se poate lăuda că a găsit și dezvoltat instrumentul unic de „avertizare timpurie”. Compania Semantic Visions a dezvoltat un instrument care analizează 90% din conținutul de știri din întreaga lume. În total, zilnic, sunt analizate peste un milion de știri în zece limbi mondiale, inclusiv cehă, chineză, japoneză și coreeană.

Aplicația monitorizează zilnic conținutul a aproximativ 24.000 de instituții mass-media rusești. „Te întrebi dacă există propagandă rusească? Este ca și cum ai întreba de ce soarele strălucește”, spune František Vrabel, directorul și fondatorul Semantic Visions.

„Ceea ce facem este să arborăm drapelul digital roșu, ca oamenii să înțeleagă că ceva se petrece”, spune Vrabel. El susține că are mai multe date care arată că unele instituții mass-media oficiale ruse cunoșteau din timp despre anexarea Crimeei sau despre doborârea avionului MH17 asupra Ucrainei. 

Instrumentul Semantic Visions este unic și util. František Vrabel recomandă NATO să creeze sistemul de avertizare timpurie. În primăvara anului 2019, compania a primit subvenții în sumă de 250 de mii de dolari din partea guvernului britanic și american, ca să dezvolte tehnologia de combatere a campaniilor de dezinformare de pe internet.

Beneficiul atacatorilor 

În decembrie 2018, Agenția Națională de Securitate Cibernetică și Informatică a surprins lumea declarând că Huawei și ZTE reprezintă un risc de securitate, mai ales pentru utilizatorii rețelei 5G. Datorită acestui avertisment făcut public, Republica Cehă este considerată lider în domeniul global al protecției împotriva atacurilor cibernetice. „Am aflat că există un risc legat de companiile Huawei și ZTE. Dacă deținem o astfel de informație pe care o considerăm importantă pentru securitatea cehă, tragem un semnal de alarmă. Aceasta este datoria noastră”, spune Lukáš Pimper, expert în securitate informațională care colaborează cu Uniunea Europeană și NATO.

Republica Cehă organizează traininguri de securitate cibernetică pentru Statele Baltice și pentru NATO. În primăvara anului 2019, Ministerul Afacerilor Externe a organizat o conferință de securitate cibernetică, la care au participat peste 200 de reprezentanți din 32 de țări. Rusia și China nu au fost printre statele invitate. Tema principală a conferinței a fost aspectele de securitate, rezistență și aspecte economice ale rețelei 5G. Rezultatele sunt „propunerile făcute de Praga” care sunt bazate pe așa-numitele bune practici.

„Asta nu înseamnă că trebuie să eliminați pe cineva din competiția 5G, ci să înțelegeți problema la nivel strategic politic”, spune Lukáš Pimper.

De asemenea, Republica Cehă a înființat o unitate cibernetică specială a Armatei Cehe – Departamentul de operațiuni informatice de securitate și informare. Aceasta este condusă de generalul Miroslav Feix, fost membru al unităților speciale. Miroslav Feix s-a interesat de calculatoare încă din copilărie și de atunci a devenit fanul tehnologiilor. „Sunt responsabil de protejarea sistemelor noastre militare, inclusiv internetul militar, de orice dispozitiv electronic inteligent”, explică el.

Tot el este responsabil de comunicarea strategică a Forțelor Armate sau a operațiunilor psihologice. În ceea ce privește atacurile cibernetice, acestea includ doar operațiuni militare aprobate, de exemplu misiuni sau amenințări de război, explică Feix.

„Inamicul care atacă, alege locația și ora. Cu cât ești mai atent, cu atât ești mai pregătit și mai rezistent. Asta înseamnă, de asemenea, că vei fi mai puțin luat prin surprindere și vei fi mai puțin vulnerabil. Nu puteți opri atacul, dar puteți reduce impactul”, spune Feix.

 Cu siguranță că în lume există unele țări care luptă mai eficient cu știrile false, propaganda, dezinformarea și cu războiul cibernetic decât o face Republica Cehă. Însă, pentru o țară cu o populație de 10 milioane de oameni, din Europa Centrală, care se confruntă cu atacurile permanente ale serviciilor de informații din Rusia, realizarea este destul de bună. De aceea, alte țări ar trebui să urmeze exemplul Republicii Cehe și să acționeze ca ea.

Și Republica Moldova încearcă să lupte împotriva propagandei rusești și a știrilor false. Începând cu 12 februarie 2018, toate buletinele de știri și programele analitice ale posturilor TV din Federația Rusă nu pot fi retransmise pe teritoriul Moldovei. Potrivit Codului Audiovizualului, radiodifuzorii care vor încălca Legislația riscă amenzi usturătoare. Această interzicere, însă, nu a fost pe placul președintelui Republicii Moldova, Igor Dodon, care își prezintă deschis simpatia și loialitatea sa față de Federația Rusă. De aceea, proiectul de lege care vine să oprească răspândirea propagandei rusești, pentru că ar cauza o „problemă de securitate informațională a țării” a fost promulgată de Adrian Candu, președintele de atunci al Parlamentului. Aceasta nu ar fi fost posibil fără de decizia Curții Constituționale, privind suspendarea președintelui țării pentru câteva ore.

De asemenea, pe teritoriul țării este organizată o campanie amplă de educare a populației pentru a nu se lăsa manipulați sau dezinformați. Scopul campaniei STOP FALS constă în diminuarea efectelor și a impactului informației propagandistice și manipulatorii care distorsionează realitatea, difuzate pe diferite căi de comunicare de către instituții mass-media și alte structuri controlate politic, și dezvoltarea capacităților cetățenilor de analiză critică a informației recepționate. Cu toate acestea, datele arată că marea majoritate a populației continuă să creadă în presa rusească și să se lase manipulați și dezinformați de mass-media Federației Ruse.

Acest articol face parte din proiectul media crossbroder „Off the beaten track” lansat de n-ostHlidaci PesSzabadpecsKrytyka Polityczna și Moldova.org. Proiectul este finanțat de fondul internațional Visegrad.

Sunt jurnalistă din 2015. Dacă la început m-am delectat cu presa tipărită, din 2018 am pășit în lumea presei online. În toată această perioadă am descoperit oameni, locuri și istorii. Toate acestea mi-au arătat că viața e o paletă de culori pe care-mi place să o descriu prin cuvinte și condimentez cu fotografii.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.