PE SCURT

De la începutul anului şi până în prezent, cel puţin zeci bănci europene au anunţat că vor elimina peste 44.000 de locuri de muncă, confirmând perioada dificilă prin care trece acest sector care se confruntă cu dobânzi foarte mici şi cu tensiunile comerciale, transmite AFP preluată de Agerpres.

Ultimele anunţuri în acest sens au fost făcute vineri de grupul bancar francez Société Générale şi cel german Commerzbank.

PE LUNG

Grupul bancar francez Société Générale a fost unul dintre primii care în 2015 a anunţat o restructurare a reţelei sale de retail din Franţa, pe fondul scăderii frecventării agenţiilor sale şi a trecerii la operaţiunile de digital banking. Între 2016 şi 2020, Société Générale, care este prezentă şi pe piaţa din România, are programată renunţarea la 3.450 de posturi dintr-un total de peste 147.000 de angajaţi.

În cazul Commerzbank, care trece printr-o perioadă dificilă de mai mulţi ani, a doua mare bancă germană a anunţat vineri eliminarea a 4.300 de posturi la nivel mondial şi închiderea a 200 de agenţi.

De asemenea, Commerzbank, la care statul german deţine un pachet de acţiuni de 15%, intenţionează să îşi vândă subsidiara poloneză mBank, care este una profitabilă.

Gigantul Deutsche Bank, cea mai mare bancă germană, a anunţat la începutul lunii iulie cel mai mare plan de restructurare din istoria sa cu eliminare a 18.000 de locuri de muncă până în 2022. Aceasta după ce anul trecut, Deutsche Bank a eliminat deja 6.000 de posturi.

BNP Paribas, cea mai mare bancă franceză, a confirmat la finele lunii august că intenţionează să elimine aproximativ 20% din efectivele filialei sale de obligaţiuni din Franţa, adică o reducere cuprinsă între 446 şi 546 de posturi până în 2021.

În Spania, grupul Santander a anunţat în luna iunie renunţarea la 10% din efectivele sale din Spania, adică 3.200 de angajaţi. Această restructurare este o consecinţă a absorbţiei rivalei Banco Popular în anul 2017. Aceasta după ce la începutul anului Santander, cea mai mare bancă din zona euro după capitalizarea bursieră, a anunţat deja restructurarea reţelei din Marea Britanie, o măsură care va antrena eliminarea a 1.270 de locuri de muncă.

În Belgia, grupul KBC intenţionează să elimine 1.400 de locuri de muncă până în 2022, în ideea de a-şi îmbunătăţi “eficacitatea operaţională”.

În sfârşit, banca regională germană HSH Nordbank intenţionează să elimine 700 de locuri de muncă dintr-un total de 1.700, o măsură care intervine la scurt timp după preluarea sa de către un grup de investitori privaţi, transmite Agerpres.

PE SCURT

Pe 20 septembrie 2019, Consiliul Executiv al Fondului Monetar Internațional (FMI) a finalizat cele de-a patra și a cincea evaluare în cadrul aranjamentelor Facilității de credit extins (ECF) și Fondului extins (FEP).

În urma acesteia Fondul a decis să pună la dispoziția autorităţilor Republicii Moldova circa 46,1 milioane de dolari (33,6 milioane de DST, drepturi speciale de tragere). Consiliul a aprobat, de asemenea, cererea Moldovei de extindere a aranjamentelor până pe 20 martie 2020 și refacerea accesului, pentru a permite finalizarea cu succes a programului, scrie mold-street.com.

PE LUNG

„Autoritățile moldovene au luat măsuri corective decisive pentru a readuce programul susținut de fond și a-și atinge obiectivele privind asigurarea stabilității macroeconomice și avansarea reformelor. Mergând mai departe, este esențial ca autoritățile să ducă politici prudente și reforme structurale care vizează consolidarea sectorului financiar, menținerea durabilității fiscale și crearea de spațiu pentru cheltuielile sociale și de infrastructură”, a declarat Mitsuhiro Furusawa, director general adjunct și președinte interimar al FMI.

Totodată, el a declarat că s-au înregistrat progrese semnificative în agenda de reformă a sectorului financiar.

„Au fost finalizate măsuri importante pentru asigurarea transparenței și adecvării și probabilității acționarilor sistemului bancar intern. S-au înregistrat progrese în îmbunătățirea supravegherii, a cadrului de reglementare, a diminuării expunerilor legate de bănci și în consolidarea rețelelor financiare de siguranță. Înaintarea, ieșirea din administrația temporară a celei de a doua ca mărime bănci, abordarea riscurilor în creștere în sectorul financiar nebancar și îmbunătățirea cadrului AML / CFT vor fi critice, pe lângă realizarea unor progrese decisive în recuperarea activelor”, a adăugat Mitsuhiro Furusawa.

PE SCURT

Turcia se confruntă cu o criză fără precedent la capacele de borcan, care au devenit atât de greu de găsit încât oamenii au început să le fure, aceasta fiind o dovadă a percepţiei populaţiei faţă de direcţia în care se îndreaptă economia, transmite Bloomberg citată de Agerpres.

Înainte de venirea iernii, o perioadă în care preţurile la alimente sunt mai mari, populaţia Turciei începe să se pregătească de iarnă cu conserve de legume şi fructe făcute în casă. Însă, criza capacelor de borcan este o dovadă a „sentimentului de urgenţă” pe care mulţi turci îl resimt când vine vorba despre pregătirile pentru iarnă din acest an.

PE LUNG

„Capacele de borcan au devenit obiecte pentru piaţa neagră. Probabil vindem aproximativ 5.000 de capace într-o zi. Oamenii pur şi simplu le smulg de pe rafturi”, spune Bilal Onar, un muncitor la un supermarket din Gungoren, un district din Istanbul populat în principal cu muncitori.

În condiţiile în care bugetele lor încă se resimt după prăbuşirea monedei în 2018, turcii au început să caute cu frenezie capace de borcan pentru a profita de calmarea inflaţiei şi a face conserve pentru iarnă. În urmă cu câteva luni, rata inflaţiei a atins cel mai ridicat nivel de la venirea la putere a preşedintelui Recep Tayyip Erdogan în urmă cu 16 ani.

„Oamenii cred că preţurile vor creşte la iarnă, astfel că îşi iau măsuri de prevedere”, explică Ibrahim Bilici, proprietarul unui magazin care vinde articole ieftine. „Fac munca asta de aproape 30 de ani şi nu am văzut nimic asemănător”, a adăugat el.

Problema cu capacele de borcan se întinde dincolo de metropola Istanbul. Ziarele din provincia Kocaeli, amplasată la est de capitala comercială a Turciei, au raportate şi ele o criză a capacelor de borcan.

Arzu Sen, un producător de paste de tomate din regiunea Canakkale, a constatat că se confruntă brusc cu o competiţie acerbă.

„Este ca şi cum toată lumea a început să îşi producă propriile conserve”, a afirmat el.