Connect with us
"
"

Justiție

OFICIAL / L.C. Kovesi este candidatul susținut de Parlamentul European

Publicat

pe

Preşedintele Parlamentului European Antonio Tajani a transmis Guvernului român că Laura Codruţa Kovesi este candidatul susţinut de PE pentru postul de procuror-şef european, transmite digi24.

„Laura Codruța Kovesi este candidatul Parlamentului European pentru șefia Parchetului European. Ea are toate calitățile necesare pentru a face o treabă excelentă. Avem nevoie de mai multe femei exemplare precum Laura Codruța Kovesi în poziții de conducere”, a anunțat Tajani pe pagina de Twitter.

Preşedintele PE reaminteşte că în urma audierii comune din comisiile PE pentru libertăţi civile şi control bugetar de pe 26 februarie, Laura Codruţa Kovesi i-a devansat prin numărul de voturi primite pe contracandidaţii săi Jean-Francois Bohnert (Franţa) şi Andres Ritter (Germania).

„La întâlnirea de pe 7 martie, Conferinţa Preşedinţilor a decis că doamna Laura Codruţa Kovesi este candidata Parlamentului şi a mandatat o echipă formată din trei negociatori (…) să susţină această poziţie în viitoarele discuţii cu Consiliul privind numirea procurorului-şef european”, se mai menţionează în scrisoare.

Sursa: digi24

Alegeri

Tot ce trebuie să știi despre alegerile pentru Parlamentul European

Publicat

pe

PE SCURT

Parlamentul European este organul Uniunii Europene cu puteri legislative. Acesta este ales în mod direct, de către cetățenii UE, odată la cinci ani. În perioada 23-26 mai va fi ales următorul parlament.

PE LUNG

Parlamentul European are trei rolul principale. Unul dintre roluri este cel legislativ. Parlamentul European adoptă legislația UE, ia decizii cu privire la acordurile internaționale, ia decizii cu privire la extinderea uniunii.

Al doilea rol al Parlamentului European este cel de control. Parlamentul exercită control democratic asupra instituțiilor UE, alege președintele Comisiei Europene, analizează petițiile cetățenilor, formează comisii de anchetă, participă la misiuni de observare a alegerilor.

Al treilea rol este cel bugetar. Parlamentul European, împreună cu Consiliul UE, aprobă bugetul Uniunii Europene.

Parlamentul European se împart în două etape principale: pregătirea și adoptarea legislației. Sunt 20 de comisii și 2 subcomisii care examinează propunerile legislative. În ședințele plenare deputații votează legile și amendamentele propuse.

Numărul deputaților din fiecare circumscripție (țară) este proporțional cu numărul populației din circumscripția respectivă. Însă, nu poate să există o țară cu mai puțin de 6 deputați și o țară cu mai mult de 96 deputați. În total, în Parlamentul European lucrează 751 de deputați.

Potrivit europa.eu, țările din UE au tradiții electorale diferite și fiecare își poate alege ziua de vot dintr-un interval de patru zile, care începe joi (ziua în care votează în mod obișnuit cetățenii din Țările de Jos) și se termină duminică (ziua în care votează alegătorii din majoritatea statelor membre).

Dacă participarea la vot la alegerile europene este obligatorie în țara-gazdă și figurați deja pe listele sale electorale, sunteți obligat să votați, la fel ca și cetățenii țării respective.

Votul este obligatoriu în Belgia, Bulgaria, Cipru, Grecia și Luxemburg

În prezent, următoarele state membre aplică praguri electorale:

Franța (în funcție de circumscripție), Lituania, Polonia, Slovacia, Republica Cehă, România, Croația, Letonia și Ungaria (5%);

Austria, Italia și Suedia (4%);

Grecia (3%);

și Cipru (1,8%).

Celelalte state membre nu aplică praguri.

Circumscripția România

Cetățenii Republicii Moldova care au redobândit sau au obținut cetățenia României, pot să-și exercite dreptul la vot pentru alegerile europarlamentare.

Europa.eu recomandă: dacă locuiți în altă țară din UE, dar doriți să votați candidații la alegerile europene din țara dumneavoastră de origine, verificați dacă vă mai aflați încă pe listele electorale sau dacă trebuie să vă înregistrați din nou. Este posibil să trebuiască să vă înregistrați pe lângă autoritățile din țara de origine înainte de a putea vota.

Puteți fie să mergeți în țara de origine pentru a vota, fie să votați la ambasada sau consulatul din țara-gazdă. Cum votezi în România, citește pe alegerile-europene.eu.

În 2014, în Republica Moldova au fost deschise 8 secții de votare pentru alegerile Parlamentului European în circumscripția România. Detalii, citiți pe site-ul Ambasadei României în Republica Moldova.

În România, pentru alegerile Parlamentului European, s-au înscris 23 de partide politice și 7 candidați independenți. Printre candidații independenți se numără George Simion, președintele platformei unioniste „Acțiunea 2012”. De asemenea, fostul premier al R. Moldova, Iurie Leancă, candidează pe lista partidului „Pro România”, pe poziția patru. Cap de listă va fi fostul prim-ministru al României Victor Ponta, președintele Partidului „Pro România”. Mai multe detalii despre candidați, puteți citi pe europarlamentare2019bec.ro.

Citește mai departe

Cultură

Cum a ajuns Donald Tusk să țină remarcabilul discurs în română. Istorii din culise

Publicat

pe

De către

Traducătorul discursului președintelui Consiliului European, Donald Tusk, în limba română, este Dan Mărăşescu, şeful unităţii de traducere în limba română al secretariatului general al Consiliului UE. Acesta a povestit pentru Mediafax, cum a ajuns Tusk să susţină perfect un discurs în româneşte.

„Traducerea nu a fost esenţială, dar e de mare impact faptul că a vorbit în limba română. Lucrăm şi pentru preşedintele Tusk şi pentru Preşedinţia română, pe legislaţie şi pe declaraţii politice. Am lucrat cu unii colegi din cabinetul preşedintelui Tusk. Discursul şi l-a scris singur dl. Tusk, iniţial în poloneză, apoi a fost tradus în engleză, iar pe acea variantă am lucrat eu, împreună cu un asistent al său, şi cu o colegă româncă, cu care ne-am sfătuit la soluţiile lingvistice”, a declarat Dan Mărăşescu, şeful unităţii de traducere în limba română al secretariatului general al Consiliului Uniunii Europene.

Pentru ca Donald Tusk să pronunțe cuvintele în limba română, fără probleme, aceștia au făcut o înregistrare audio a discursului, ca să îl ajute. În același timp, traducătorii au fost impresionați de faptul că președintele cunoștea diacriticile românești. „Am lucrat câteva ore la traducere, au mai fost modificări pe parcurs. Ne bucurăm că am putut contribui la ceva ce a devenit foarte important pentru români, am fost total surprinşi de efectul pozitiv al discursului, ne dă o satisfacţie a muncii”, a spus Mărăşescu.

Tusk a citat din Nichita Stănescu, Mircea Eliade şi a amintit de marii sportivi români, precum Nadia Comăneci şi Simona Halep, dar şi ce performanţa istorică obţinută de Steaua în anul 1986, la Sevilla, atunci când a câştigat Cupa Campionilor europeni în faţa Barcelonei.

Discursul preşedintelui Consiliului UE, în limba română, a fost aplaudat îndelung la ceremonia de deschidere a preşedinţiei Consiliului UE, care a avut loc joi seara la Ateneul Român.

Citește mai departe

Justiție

SINTEZĂ / Cum și de ce a fost revocată procurora-șefă a DNA

Publicat

pe

După aproape un an de la solicitarea ministrului Justiției din România, Klaus Iohannis a revocat-o pe șefa Direcției Naționale Anticorupție a României. Ce stă la baza revocării și cum s-a ajuns la această etapă, aflați în sinteza de mai jos.

La 23 februarie 2018, Guvernul României i-a solicitat Curții Constituționale să soluționeze conflictul juridic dintre ministrul Justiției, alături de Guvern, și Președintele României. Este vorba despre refuzul lui Iohannis de a o revoca pe Laura Codruța Kovesi, procurora-șefă DNA.

Totuși, acțiuni în această direcție au început încă din noiembrie anul trecut. Atunci, o comisie parlamentară de anchetă privind alegerile prezidențiale din 2009 i-a cerut ministrului Justiției, Tudorel Toader să ia măsuri împotriva șefei DNA. Aceasta era susținută de Partidul Social Democrat (PSD) și Alianța Liberalilor și Democraților (ALDE). Șefa DNA era acuzată că și-ar fi încălcat jurământul și ar fi ignorat decizia Curții Constituționale prin care era invitată să participe la ședințele comisiei.

Investigați pentru corupție, voiau să scape de pedeapsă prin modificarea legilor

La începutul lunii februarie 2018, deputați PSDE și ALDE au încercat să modifice sistemul judiciar, care ar fi dus la blocarea activității DNA. O parte dintre deputații care veniseră cu intițiativa legislativă erau investigați pentru corupție, evaziune fiscală și folosire frauduloasă a fondurilor europene. Printre aceștia se numără și Liviu Dragnea, preşedintele Partidului Social Democrat. Cu această ocazie, pe 3 februarie, sute de mii de români au ieșit în stradă să protesteze împotriva modificărilor de lege și împotriva deciziei ministrului Justiției, Tudorel Toader, de a declanșa procedura de revocare a șefei DNA.

Enlarge

justitie
Ministrul Justiției, Tudorel Toader

Mai mult, chiar și fostul președinte al României, Traian Băsescu, i-a cerut demisia pentru că fiica președintelui, Ioana Băsescu, a fost urmărită penal. Asta chiar dacă tot el, cu mai mult de un an în urmă, declara că Laura Codruța Kovesi ar fi o variantă competitivă pentru Klaus Iohannis, la alegerile prezidențiale din anul 2019, afirmând că nici un partid politic nu are un candidat care ar putea câștiga cursa pentru Cotroceni.

Cu privire la cele întâmplate, procurora-șefă a menționat că românii au asistat la un festival disperat al inculpaților.

Pe 23 februarie anul acesta, ministrul Justiției a anunțat declanșarea procedurilor de revocare a Laurei Codruța Kovesi, prezentând un raport de 36 de pagini cu 20 de puncte care prezintă 20 de „categorii de acte și fapte” din perioada februarie 2017 – februarie 2018, împotriva Kovesi.

Bilanțul activității DNA în 2016:

Peste 1.250 de inculpați au fost trimiși în judecată pentru fapte de corupție la nivel înalt și mediu, dintre care: peste 100 de primari și șefi de consilii județene, 1 șef de Guvern în funcție (Victor Ponta), 5 miniștri, 16 deputați și 5 senatori.

Peste câteva zile, mii de cetățeni au ieșit în stradă și au cerut demisia ministrului Justiției. Totuși, revocarea nu a avut loc pentru că cererea de revocare a șefei DNA a fost respinsă de Consiliul Suprem al Magistraturii.

Revocată pentru că nu s-a prezentat la ședințele unei comisii parlamentare

Pe 30 mai a.c., Curtea Constituțională îl obligă pe președintele Klaus Iohannis să o revoce din fruntea DNA pe Laura Codruța Kovesi. În aceeași zi, oamenii au ieșit iarăși la proteste.

Pe 6 iunie, Kovesi este acuzată de abateri disciplinare de către Consiliul Superior al Magistraturii, pentru că a refuzat să se prezinte la Comisia parlamentară de anchetă pe tema alegerilor prezidențiale din 2009. Instituția amână decizia.

Peste o lună, sute de susținători ai PSD au protestat în fața Palatului Cotroceni și i-au cerut președintelui să respecte decizia Curții Constituționale și să o revoce pe Laura Codruţa Kovesi din funcția de procuror-șef al DNA.

Pe 6 iulie, Kovesi declara că nu intenționează să-și prezinte demisia, în condițiile în care majoritatea PSD-ALDE așteaptă un decret de revocare a sa din funcție, ca urmare a deciziei Curții Constituționale.

Peste trei zile, pe 6 iulie, președintele Klaus Iohannis semnează decretul de demitere. În aceeași zi, a fost numită noua procuroră-șefă a DNA – Ana Jurma. Anterioar, aceasta a fost şefă a Serviciului de cooperare internațională și programe din Direcția Națională Anticorupție. Ea a fost consiliera Laurei Codruța Kovesi.

„Un mesaj pentru cetățenii români: corupția poate fi învinsă, nu abandonați”, a spus Kovesi în conferința de presă pe care o organizase imediat după ce a fost demisă.

Bilanțul activității DNA în 2017:

3.800 de dosare soluționate, 159.5 mil. euro confiscaţi, 713 condamnări, 1000 inculpați trimiși în judecată. 1/3 dintre acești inculpați au avut funcții de conducere, demnități publice, funcții importante: printre ei se numără 3 miniștri, 5 deputați, 1 senator, 2 secretari de stat, 1 fost președinte al Camerei Deputaților, 1 secretar de minister.

Laura Codruța Kovesi a fost procuroră generală a României în perioada 2006-2012, iar din 2013 se afla la conducerea DNA, mandatul său urmând să se încheie în anul 2019.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Lifestyle13 ore în urmă

Recomandare Moldova.org / Sorina Ștefârță povestește cum se informează ca să nu înnebunească

Sfaturi practice și subiective, despre cum să rămânem teferi la cap  Carantina aceasta pe care, dacă e să-l parafrazăm pe...

Sănătate15 ore în urmă

COVID-19 explicat. Cum plasma persoanelor tratate de infecția COVID-19 ar putea să-i ajute pe ceilalți bolnavi

Deocamdată nu există studii care să demonstreze eficiența plasmei persoanelor tratate de infecția de COVID-19. Totuși, primele rapoarte despre utilizarea...

Lifestyle18 ore în urmă

Pâinea cu maia, o sectă în care vrei să intri

Pandemia asta ne-a închis în casă și ne-a trimis la origini. La propriu și la figurat. Rafturile golite de drojdie...

Divertisment2 zile în urmă

Ce mesaj mi-aș transmite mie din trecut, dacă aș putea călători în timp? (II)

Continuăm să călătorim cu mașina timpului! Împreună cu Prietenii Moldova.org facem un exercițiu de imaginație: călătorim în timp și vorbim cu noi...

Economie3 zile în urmă

Afaceri pe timp de criză: cum s-au reinventat companiile străine 

PE SCURT În timp ce „coșmarul” numit COVID-19 a închis foarte multe afaceri, altele au reușit să aibă chiar succes...

Economie3 zile în urmă

Afaceri din Moldova, apărute pe timp de criză

PE SCURT 88% dintre companiile din Republica Moldova sunt afectate negativ de scăderea cererii la produse și servicii, spune un...

Economie3 zile în urmă

Coronavirusul seacă industria vinului

PE SCURT Până la pandemia de coronavirus, sectorul vitivinicol din Republica Moldova era în plină dezvoltare. În anul 2019, Moldova...

Advertisement

Politică

Politică6 zile în urmă

De la nostalgie până la tușonkă și hrișcă. Timpuri, pandemie și elite politice

COVID-19 a bulversat întreaga lume, ne-a închis hotarele, ne-a limitat drepturile, ne-a blocat accesul și ne-a îndemnat să stăm acasă....

Politică6 zile în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Primul caz de re-infectare, focar major în internatul din Bender și acuzații politice 

PE SCURT Săptămâna 11-17 mai a fost marcată de câteva evenimente în regiunea transnistreană și în relația dintre Chișinău-Tiraspol. Există...

Politică2 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană: sate blocate și ședințe ratate

PE SCURT Săptămâna trecută a fost marcată de câteva evenimente în relația Chișinăului cu regiunea transnistreană. De mâine se relaxează...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în Transnistria. Noi acuzații la adresa Chișinăului. Despre împrumutul rusesc: „forțele pro-occidentale și pro-române controlează Curtea Constituțională”

PE SCURT Săptămâna 27 aprilie – 3 mai s-a dovedit a fi mai intensă pe linia politică Chișinău – Tiraspol....

Politică4 săptămâni în urmă

COVID-19 în Transnistria/ Autoritățile separatiste vorbesc despre „provocări existente în relațiile cu Republica Moldova”

PE SCURT După ce săptămâna trecută la Tiraspol se tiraja mesajul „Chișinăul își deghizează cinic fraudele diplomatice și birocratice prin...

Externe1 lună în urmă

Cum un oraș din Polonia a scăpat de publicitate și ce face Chișinăul

PE SCURT Jurnalistul polonez Dawid Krawczyk povestește cum orașul Nałęczów din Polonia a scăpat de publicitate și a obținut reputația...

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în Transnistria: „Chișinăul își deghizează cinic fraudele diplomatice și birocratice prin grija față de transnistreni”

PE SCURT Și săptămâna aceasta autoritățile separatiste de la Tiraspol au continuat să atace autoritățile de la Chișinău. Cu toate...

Advertisement

Opinii

mai 2020
L Ma Mi J V S D
« apr.    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031