Dacă în restul Republicii Moldova numărul deținuților la 100 de mii de locuitori este de 180, în regiunea transnistreană numărul acestora este de 508. În același timp media UE, conform datelor din 2009, este de 105 persoane.
Potrivit unor informaţii ale departamentului instituţii penitenciare din regiunea transnistreană în 2011 existau 3 instituții în care își ispășeau pedeapsa 2819 de deținuți. Din cele 2819 persoane 165 sunt femei, 83 minori, 70 bolnavi de tuberculoză, 167 bolnavi de HIV/SIDA şi 671 se află în izolatoare preventive. Din surse neoficiale, numărul deţinuţilor ar fi mult mai mare, având în vedere suprapopularea acestora (suprafaţa medie pentru un deţinut este de doar 2 m2).
Vadim Vieru, jurist în cadrul Asociației Promo-LEX ne-a comunicat în închisoarea nr.1 de la Hlinaia sunt 1000 deținuți, în închisoarea nr.3 de la Tiraspol – 1100 deținuți, în închisoarea nr.2 din Tiraspol – cca 1120 deținuți. „Condiţiile de detenţie în închisorile şi izolatoarele din regiune nu corespund exigenţelor internaţionale sau cel puţin cerinţelor medii de „cazare” a persoanelor pe termen lung”, susţine juristul.
„Legislaţie” similară cu cea sovietică
Totodată, Vadim Vieru a declarat că în regiunea transnistreană a Republicii Moldova este aplicată „legislația” locală cu privire la deținerea și reținerea persoanei în instituțiile de detenție create de administrația de la Tiraspol. „Legislația ”regională” după conținut este similară cu cea sovietică. Conform procedurii penale locale, termenul de urmărire penală nu poate depăși 18 luni, iar cel de judecare a cauzei penale nu poate dura mai mult de 6 luni. Cu toate acestea acest termen nu este respectat de presupusele organe de anchetă și instanțe. Astfel, mandatul de arest poate fi prelungit ori de câte ori este solicitat pentru un termen de la 2-6 luni de zile. Iar, instanța de fond poate examina o cauză penală într-un termen nedeterminat. Astfel, în lipsa unui mecanism legal, credibil şi eficient, situaţie din regiune permite deţinerea ilegală a numeroase persoane, acestea fiind condamnate de către un tribunal incompetent și ilegal creat, lipsit de orice control internaţional şi responsabilitate pentru faptele săvârşite”, a adăugat acesta.
Problema este una cu atât mai gravă pentru că lipsirea de libertate a persoanelor este efectuată de către structuri care şi-au asumat atribuţii ale organelor de drept şi justiţie. „În astfel de condiții nu există nici o posibilitate reală şi eficientă de a influenţa „deciziile” administraţiei regionale şi ale structurilor lor, din punctul de vedere al dreptului internaţional şi cel naţional”, a precizat Vadim Vieru.
Un foarfece la 50 de deţinuţi
În închisoarea Hlinaia, din cauza apei impurificate şi necalitative, deţinuţii se plâng de dureri dentare, intestinale şi afecţiuni dermatologice grave.
Accesul la asistenţa medicală este necorespunzător, în unele centre de detenţie nu există nici medicamente şi nici personal medical competent. Din surse neoficiale, deseori mor deţinuţi bolnavi de tuberculoză sau alte maladii grave în una din închisorile din regiune din lipsa asistenţei medicale. Pentru tratarea tuberculozei în instituţiile de detenţie din regiune este doar un singur medic de profil. Programul lui de muncă este destul de încărcat, iar din cauza lipsei aparatajelor specializate, acesta deseori nu-i poate ajuta pe bolnavi. În mare parte, deţinuţii sunt nevoiţi singuri să se trateze.
Potrivit unui regulament intern local, pentru 50 de deţinuţi se permite utilizarea doar a unui singur foarfece. Probabilitatea de infectare în astfel de condiţii este evidentă.
Autorităţile constituţionale, incapabile să intervină
Conform juristului Promo-LEX, în anul 2011, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o agravare a situației în privința libertății și siguranței persoanei, cadrul normativ formal din regiunea transnistreană fiind contrar prevederilor actelor normative internaționale. Aceasta se manifestă prin ,,reținerile” abuzive ale persoanelor de către ,,structurile” din regiune. „Autoritățile constituționale ale Republicii Moldova nu au fost capabile să se implice pentru a face față obligațiilor sale pozitive privind garantarea și protejarea drepturilor fundamentale ale omului”, susţine Vadim Vieru.
În acest context, susţine Vadim Vieru, e mai mult decât necesar crearea unui mecanism care ce ar garanta accesul la justiție locuitorilor din regiunea transnistreană. „Autoritățile constituționale trebuie să sisteze practica de predare a persoanelor de către poliția constituțională către miliția ilegal creată din regiunea transnistreană. De asemenea, Republica Moldova trebuie să depună eforturi pentru asigura drepturile a persoanelor deținute în regiunea transnistreană”, a adăugat acesta.
Totodată, nu există nici un mecanism naţional de reabilitare a victimelor regimului de la Tiraspol. Rudele victimelor care denunţă faptele acestor structuri ilegale organelor de drept constituţionale sunt deseori intimidate, ameninţate, urmărite de către aceste structuri regionale.
