Republica Moldova va avea în curând propriul brand şi slogan turistic. De asemenea, un filmuleţ despre principalele destinaţii turistice va fi cartea de vizită a ţării noastre. Despre acestea directorul Agenţiei Turismului din Republica Moldova, Nicolae Platon, a vorbit într-un interviu oferit în exclusivitate pentru portalul Moldova.ORG.
Despre turismul în Republica Moldova şi dezvoltarea acestuia, despre activitatea Agenţiei şi proiectele pe care şi le propune, cât şi despre starea obiectivelor turistice de valoare ale ţării noastre aflaţi mai multe din interviul care urmează.
Sunteţi de mai bine de o lună în fruntea Agenţiei Turismului. Ce probleme aţi găsit la instituţie şi ce soluţii aveţi pentru ele?
Principala problemă cu care se confruntă Agenţia sau, mai bine-zis, în general piaţa turismului în Republica Moldova, este că la moment activează o cifră mare de agenţii de turism şi tour operatori. Zic o cifră mare din simplu motiv că chiar în ultima lună de când activez în calitate de director general al Agenţiei Turismului am primit o serie de reclamaţii din partea turiştilor în care anunţă că câteva agenţii turistice nu-şi onorează obligaţiunile vizavi de contractul de servicii turistice. Adică, au fost făcute rezervări anticipate în perioada ianuarie-mai 2013. La momentul de faţă, 6 dintre agenţiile care au iniţiat procedura de organizare a pachetului de servicii turistice pentru destinaţiile de bază nu şi-au onorat obligaţiunile, enunţând motivul că au intrat în incapacitatea de plată. Lucrul acesta în Republica Moldova, în ultimii 10 ani, nu s-a înregistrat, poate decât aleatoriu un caz-două, dar într-un sezon turistic să fie deja 6 agenţii este destul de mult.
Mai mult, în ultimii 4 ani nu s-au efectuat practic verificări ale activităţii agenţilor economici şi asta a dus la apariţia unor asemenea situaţii în care turiştii nu sunt siguri pe companiile turistice de la care achiziţionează pachetele. În acest sens, am venit cu un şir de recomandări către turişti care dau anumite clarităţi în situaţia în care ei doresc să-şi procure un pachet de servicii turistice. Acestea sunt deja promovate în rândul turiştilor prin diverse metode. Totodată, am demarat verificări la agenţiile respective, am informat camerele de licenţiere şi Ministerul Afacerilor Interne ca să fie luate măsuri. Agenţia Turismului la momentul de faţă nu are dreptul de a aplica sancţiuni în vederea penalizării acestor agenţi economici. La moment ei îşi continuă activitatea, deocamdată se fac verificări. Câteva cazuri le-am soluţionat deja pe cale amiabilă.
O altă problemă care ar fi la Agenţia Turismului şi ţine de activitatea internă este structura învechită, nefuncţională a acesteia. Ne-am propus să modificăm structura organizatorică a instituţiei, să creăm o direcţie monitoring, analiză şi clasificare care va da posibilitate ca să verificăm agenţii pieţii turistice din punctul de vedere al criteriilor de risc. Vor fi stabilite asemenea criterii, pentru noi fiind important faptul să nu amestecăm în activitatea economică a agentului, dar să putem totuşi preveni asemenea situaţii. Criteriile de risc care vor fi elaborate vor da posibilitate să reglementăm clar care agenţii de turism sau tour operatori pot să fie verificaţi. Criteriile de risc ţin de reclamaţiile primite din partea turiştilor, sunt criterii legate de cifra de afaceri, unele agenţii fiind pasibile de evaziune fiscală.
Lipsa unei strategii clare de dezvoltare a ramurii turistice în Republica Moldova ar fi o altă problemă la Agenţia Turismului. La moment, Agenţia nu dispune de asemenea strategii. Săptămâna trecută am avut şedinţa de lucru privind elaborarea strategiei. Aceasta este de fapt sarcina de bază pe care ne-o propunem.
De la FISC la turism. Ce calităţi vă recomandă pentru funcţia pe care o deţineţi acum şi dacă aţi avut anterior tangenţe cu domeniul turismului.
Din 1993 până în 1998 am fost director executiv al Clubului de turism pentru tineret „Girueta”. Din 1998 până în 2002 am fost director general adjunct la „Moldova-Tur”, compania de stat în domeniul turismului. Din 2002 până în 2009 am fost preşedintele Asociaţiei naţionale a agenţiilor de turism din Republica Moldova. Paralel, din 2004 până în 2009 am fost şi directorul Centrului de perfecţionări a cadrelor din industria turismului. Practic toată viaţa am fost în domeniul turismului, iar în perioada 2009-2012 am fost şeful Inspectoratului Fiscal şi pot spune că o perioadă de trei ani am fost scos din domeniul turismului. Acum, după trei ani, am revenit în albia activităţii mele profesionale.
Cum colaborează la moment instituţia cu agenţiile de turism private?
Din toamna curentă voi avea o serie de şedinţe cu majoritatea agenţiilor de turism şi a tour operatorilor în cadrul cărora voi discuta politica de stat în domeniul turismului. Totodată, vom discuta modalităţile de lucru aşa cum la momentul de faţă legea nu reglementează clar relaţiile tour operator-agenţie de turism, agenţie de turism-turism. Plus, avem paşaportizarea rutelor turistice, asta pentru a fi clar ce înseamnă rută turistică şi cum poate fi organizată. Paşaportizarea prevede enunţarea clară care sunt obiectivele incluse în traseul turistic, ce informaţii trebuie să fie date despre obiectiv, care sunt informaţii veridice. De altfel, reiese că fiecare ghid turistic oferă informaţia sa despre obiectiv, ceea ce este greşit. Totodată, vom avea certificarea serviciilor, adică ce trebuie să conţină o agenţie de turism sau tur-operator din punctul de vedere al calităţii serviciilor.
Dar cu Asociaţia Naţională a Turismului Rural, Ecologic şi Cultural?
Avem o bună colaborare. Am participat chiar de curând la Duminica Mare împreună cu preşedintele Nicolae Timofti la Domulgeni. Apropo, ne-am propus ca în legea turismului, până acum nu a fost niciun capitol legat de turismul rural, va fi un capitol separat. Ne propunem simplificarea procedurilor de primire a autorizaţiilor pentru pensiunile agroturistice. Vom da posibilitate, din punct de vedere legal, să se dezvolte această formă de turism.
La moment, în Republica Moldova activează circa 18 pensiuni agroturistice. Concurenţa nu este mare şi de aceea costurile sunt destul de mari. Respectiv, vrem să dezvoltăm concurenţa în domeniul turismului rural ca preţurile să fie competitive pe piaţa turistică internaţională. Spre exemplu, în ţara noastră, un pachet de servicii turistice într-o pensiune agroturistică de două stele, inclusiv cazare cu trei mese, costă în jur de 35-40 de euro, în timp ce în Polonia costă 15-20 de euro. Chiar şi în România acestea sunt în jur de 20-25 de euro, astfel noi nu putem să concurăm din punct de vedere al competitivităţii.
Care regiuni turistice ale Republicii Moldova sunt cele mai nevalorificate la moment?
Cu părere de rău, mai puţin valorificat este sudul ţării. Ne-am propus ca scop ca prin traseele turistice care au fost elaborate şi vor fi autorizate pentru funcţionare pe teritoriul Republicii Moldova, să includem şi câteva itinerare care vor fi la sudul ţării. Este menţionat faptul că în premieră am discutat cu autorităţile publice locale din regiunea UTAG ca să includem şi Găgăuzia în circuitul turistic naţional.
La fel, zona transnistreană. Purtăm negocieri cu firmele turistice din zonă aşa cum avem acolo Cetatea Tighina, avem Muzeul Sticlei care poate să fie inclus în circuitul turistic naţional. Trebuie să vedem cum va fi posibil de simplificat procedura de trecere în regiune pentru turiştii străini. Astfel, circuitul turistic va cuprinde întreg teritoriul Republicii Moldova.
Care sunt modalităţile de promovare a Republicii Moldova ca destinaţie turistică peste hotarele ei?
Ne-am propus ca scop participarea la minimum 8 expoziţii internaţionale în anul acesta. La moment lucrăm asupra hărţii automobilist-turistice a Republicii Moldova. Aşa ceva nu a fost până acum. Credem că până în luna septembrie vom avea această hartă. În Europa este foarte dezvoltat turismul automobilistic.
De asemenea, vrem să elaborăm un clip video despre Republica Moldova care va fi de 20-30 secunde şi pe care îl vom emite prin intermediul posturile internaţionale cum ar fi CNN sau Discovery în Moldova. La fel, vrem un clip publicitar de 5-7 minute care va fi permanent difuzat la expoziţiile internaţionale. La moment, avem câteva filme de circa 20 de minute, dar ele nu sunt efective din simplu motiv că niciun potenţial vizitator al ţării nu va sta la stand să se uite 20-30 de minute. De aceea, tindem ca în aceste 5-7 minute să facem un concept clar a acestui videoclip care îl vom promova la expoziţii.
Totodată, Agenţia Turismului a înregistrat brandul turistic al Republicii Moldova şi urmează să facem un proiect de hotărâre de guvern care să stipuleze cum va putea fi utilizat acest simbol. Astfel, vrem ca Republica Moldova să fie recunoscută după un brand. Paralel, vom anunţa concurs pentru elaborarea sloganului turistic al Republicii Moldova.
În curând va fi creat Parcul Naţional Orhei. Cum vedeţi dezvoltarea acestuia?
Atunci când va fi elaborat conceptul ce ţine de Orheiul Vechi ca Parc Naţional atunci am putea să vorbim mai multe. La moment, el este Complex muzeistic Orheiul Vechi. După statistica grupurilor turistice care vizitează Republica Moldova şi a turismului intern, el se situează pe primul loc, acesta fiind unul dintre cele mai vizitate obiective turistice, paralel cu cartea de vizită care sunt obiectivele vitivinicole. Acesta a fost ales din punctul de vedere al importanţei lui, al arhitecturii zonei, care este una de unicat şi trebuie să fie promovată pe larg. Totodată, a fost ales şi din punctul de vedere al aşezării sale în imediata apropiere a municipiului, dar şi al infrastructurii. Cele mai multe solicitări a grupurilor turistice externe către Republica Moldova sunt cramele vitivinicole, este Orheiul Vechi şi Cetatea Soroca.
Mulţi turişti se plâng de preţurile deosebit de mari la cazare atât în Chişinău cât şi în republică. Ar putea Agenţia să se implice în reglementarea lor?
În mecanismul de reglementare a preţurilor Agenţia nu poate să se implice pentru că este o activitate comercială. Dar noi vom susţine în primul rând hotelele, din punct de vedere turistic, care vor oferi preţuri normale pentru cazarea turiştilor. Voi avea o întâlnire cu reprezentaţii hotelelor, cele de două-trei stele, şi vom discuta procedura de includere a Republicii Moldova într-un circuit turistic internaţional. Vorbim aici şi despre circuitul turistic european Drumul Vinului, care trebuie să fie şi pentru Republica Moldova, despre turismul religios, de includerea cetăţilor care sunt pasibile pentru vizitare cum ar fi Cetatea Hotin. De asemenea, vorbim şi despre dezvoltarea turismului regional România-Moldova-Ucraina sau invers, sau Moldova ca punct terminus a diferitor circuite din Europa de Est, cât şi din Europa de Vest. Aşezarea geografică ne permite lucrul asta. În context, cei care vor oferi preţuri normale noi îi vom promova pe larg prin intermediul expoziţiilor şi nu numai.
Cum se implică Agenţia în situaţia Parcului Ţaul şi a conacului Pommer care acum se află într-o stare dezastruoasă?
Aceste obiective sunt înregistrate în obiectivele culturale ale Republicii Moldova şi ţin de Ministerul Culturii. Dar, din punctul acesta de vedere, noi am avea ca scop includerea lor în circuitul turistic naţional. Însă noi nu avem posibilităţi financiare să le restaurăm. Noi avem mai multe conacuri pe care putem să le includem în circuit, care sunt interesante, dar ele nu pot fi vizitate pentru că se află în starea respectivă. Avem conacul lui Manuc Bei din Hânceşti, avem conacul Balioz de la Ivancea care tot se află în starea dezastruoasă. Cu părere de rău, bugetul ţării nu permite restaurarea acestora. Dar, consider că prin atragerea diferitor granturi europene pot fi restabilite. Cred că acest lucru va fi posibil numai după ce Republica Moldova va primi statut de ţară candidat de aderare la Uniunea Europeană şi prin intermediul acestuia va fi posibil de accesat diferite proiecte de restabilire a acestor obiective turistice.
