Sunt șapte zile de când Rusia a atacat Ucraina. În timp ce bombardamentele din diferite orașe ucrainești zguduie întregul glob, rezistența ucrainenilor mobilizează țările lumii la acțiuni de susținere a Ucrainei în acest război. Imaginile cu cetățenii ucraineni care luptă pentru apărarea țării lor vor ajunge probabil în manualele de istorie.
Agresiunea rusească nu este străină nici țării noastre. La 2 martie 2022 se împlinesc 30 de ani de la începerea războiului de pe Nistru, în urma căruia circa 280 de oameni au murit, iar alți 289 au rămas cu dizabilități.
Am vrut să vedem dacă există paralele între războiul care se desfășoară acum și războiul ruso-moldovenesc de pe Nistru în 1992. De aceea am discutat cu generalul Ion Costaș, fost ministru de Interne în perioada proclamării independenței Republicii Moldova și ministru al Apărării în timpul războiului de pe Nistru. Costaș spune că războiul din Ucraina se deosebește mult de războiul de pe Nistru, dar că din punct de vedere tactic rușii folosesc acum aceleași mecanisme care au fost folosite și în cazul războiului de pe Nistru.
„Comunitatea internațională îi încurajează, iar ei rezistă”
Potrivit lui Costaș, Ucraina dă ripostă atacurilor forțelor armate ruse inclusiv pentru că a reușit, în cei 31 ani de independență, să investească și să creeze o armată bine structurată, cu un efectiv de comandanți, ofițeri și unități militare bine instruit, cu o logistica militară suficientă și de înaltă calitate. Armata Ucrainei are în dotare armament performant, dar și sprijinul comunității internaționale. „Bravo ucrainenilor, pentru că sunt un popor, o națiune unită și sunt capabili să apere identitatea, demnitatea și rezistența sa. Comunitatea internațională s-a ridicat în cazul Ucrainei și prin aceasta îi încurajează, iar ei rezistă”, spune generalul Ion Costaș.
Cu 30 de ani în urmă, Republica Moldova nu a avut parte de o astfel de susținere internațională. „În ‘92 pe noi nimeni nu ne-o susținut, nu ne-o apărat, încurajat, nu ne-au ajutat cu logistica militară extrem de necesară pe acea vreme. Noi am fost singuri în fața imperiului și în fața armatei 14 ruse. Am apărat integritatea Republicii Moldova mai mult prin eroismul patrioților, voluntarilor, polițiștilor și militarilor Armatei Naționale, care și ea era în proces de formare”, spune Ion Costaș.
„La Chișinău se făceau «guleaiuri», nunți, cumetrii”
Un alt factor care joacă în favoarea Ucrainei este, potrivit generalului, faptul că Ucraina are un „stagiu” de independență de mai bine de 30 de ani. „Ucraina reprezintă un stat cu o economie puternică, o industrie militară funcțională, care s-a format timp de 30 de ani, cu toate structurile necesare. A fost creată o armată capabilă să apere integritatea, securitatea statului și liniștea cetățenilor. A fost pregătită pentru apărare și societatea”.
Acum 30 de ani, situația era complet diferită în Moldova. „La noi era un balamuc complet, un haos în coordonarea deciziilor MAI, Ministerul Apărării și SIS. Eu insistam ca ministrul Apărării să declare stare de război, dar ei nu voiau să declare stare excepțională pe tot teritoriu R. Moldova ca să nu supărăm Moscova. Ucraina a doua zi chiar a declarat stare de război”.
Generalul povestește că în 1992, „când la noi se murea pe linie de front prin tranșee și se lupta cu inamicul pentru integritatea statului, demnitatea neamului cu membrii Gărzii populare, gardiștii, cazacii din spațiul Marea Neagră și armata a 14-a, la Chișinău se făceau «guleaiuri», nunți, cumetrii, se mergea la cafea, pe la dansuri. „O parte mureau pe linie de front, dar alții se veseleau”, își amintește generalul.
„Totul depinde de capacitatea de a se organiza, a se mobiliza a conducătorilor în timp de criză și război, dar și de existența forțelor militare bine instruite și bine dotate cu o logistică modernă. Toate acestea ne-au lipsit în tipul războiului ruso- moldav 1990-1992”, spune Costaș.
Generalul adaugă că, în 1992, moldovenii încercau să oprească gloanțele „cu pumnul” și propriul corp. „Din punct de vedere logistic nu aveam nimic pentru a opune suficientă rezistență, în timp ce Ucraina are toate structurile pentru a se apăra. Noi eram destrămați, dezbinați, zăpăciți, mereu dezinformați. Luptam cu măciuca și pumnii împotriva unui inamic bine pregătit, bine înarmat, bine instruit și cu mare experiență de luptă”, spune Ion Costaș.
În context, el precizează că moldovenii au rezistat la Nistru, pentru că au fost foarte hotărâți, curajoși, ca să-și apere integritatea, demnitatea. Moldovenii au rezistat prin eroism, prin sacrificiu.
Ion Costaș mai spune că a fost comisă o gafă imensă, o greșeală în timpul semnării tratatului cu Rusia de încetare a focului, care, potrivit lui, a fost pregătit de Rusia și semnat de R. Moldova. „Nicio republică din fosta URSS nu a acceptat ca armata rusă să rămână pe teritoriul lor. Noi am semnat… A fost o greșeală enormă, fatală din toate punctele de vedere, care ne-a costat foarte mult și ne provoacă dureri de cap până acum. Ea permite și mai departe divizarea R. Moldova, existența Transnistriei și prezența militarilor ruși, care s-au declarat ulterior drept pacificatori”, mai spune generalul Costaș.
Un război hibrid
Din punct de vedere tactic între cele două războaie totuși există și similitudini. „În cazul nostru, întâi au pregătit teritoriul, au pregătit societatea. A fost un război hibrid, care a fost experimentat pe pielea noastră. Au pregătit terenul, au prelucrat sistematic prin TV și radio societatea în partea stângă a Nistrului. Au format niște structuri statale și pe urmă au convins cetățenii de acolo că trebuie să rămână în componența spațiului rusesc și că moldovenii sunt dușmanii lor pentru că se împotrivesc prieteniei cu Rusia. Același lucru s-a întâmplat și în Ucraina, în cazul Crimeei. Au lucrat mult timp mediatic și psihologic. Același lucru l-au făcut rușii în Donbas. I-au păcălit complet pe cetățenii ucraineni din Donețk și Lugansk ca să fie de acord să fie republici separate. Prin intermediul celor două, Moscova a vrut să aibă pârghii de influență asupra deciziilor strategice pe care le va primi în viitor Kievul”, mai zice generalul Ion Costaș.
