Connect with us
"
"

Justiție

Erdogan continuă vânătoarea. Fiica fostului director „Orizont” din R. Moldova, reținută la București

Publicat

pe

PE SCURT

O profesoară de origine turcă de la Liceul Internațional de Informatică din București a fost reținută de polițiști, astăzi dimineață, în baza unui mandat de extrădare emis de autoritățile regimului Erdogan. Potrivit unui comunicat emis de instituția de învățământ, „singura vină a tinerei profesoare de engleză este aceea că tatăl său, Turgay Șen, a fost președintele Școlilor Orizont din Republica Moldova, iar autoritățile de la Ankara continuă să îl vâneze pe acesta după ce a scăpat în martie 2018, când au încercat să îl rețină pe Aeroportul din Chișinău”.

Bușra Zeynep Șen este de doi ani profesoară de limba engleză la Liceul Teoretic Internațional de Informatică București și este căsătorită cu un cetățean român.

PE LUNG

„Bușra Zeynep Șen este de doi ani profesoară de limba engleză la ICHB, iar de un an este căsătorită cu un cetățean român, Husein Ervin, care este de asemenea profesor la aceeași școală. Bușra are permis de ședere în România și nimic din activitatea ei nu justifică demersurile autorităților turce”, se arată în comunicatul citat de G4media.ro.

Citește și „Povestea unui destin schimbat pe 6 septembrie 2018”

Colegii de la liceu presupun că Bușra a fost reținută doar pentru că este fiica lui Turgay Șen, fost președinte al Școlilor Orizont din Republica Moldova. Asta în contextul în care autoritățile de la Ankara ar continua să-l vâneze după ce acesta a scăpat în martie 2018, când au încercat să îl rețină pe Aeroportul din Chișinău.

„Acum, autoritățile turce au început prigoana împotriva membrilor familiei lui Turgay Șen”, mai scrie în comunicatul citat de G4media.ro.

În Turcia, Erdogan desfășoară o amplă campanie de epurare. Procuratura din Ankara a emis ieri mandat de reținere pentru 260 de persoane, pentru presupusele legături cu mișcarea Gulen, iar astăzi procuratura din İzmir a emis un alt mandat pentru 221 de persoane, potrivit presei turce.

La 31 martie 2018, directorul instituției a fost reținut pe Aeroportul Internațional Chișinău. Timp de șapte ore, Turgay Șen a fost mai întâi interogat de către ofițerii Serviciului Informații și Securitate a R. Moldova, apoi audiat de către procurorii Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS), iar ulterior eliberat cu interdicția de a părăsi țara pentru următoarele 10 zile.

Directorul liceului a declarat anterior pentru ZdG că dosarul penal în care are statut de bănuit a fost intentat în noiembrie 2017,  pe motive de „finanțare a terorismului”. Turgay Șen presupune că dosarul a fost deschis la indicația conducătorilor din R. Moldova, în interesul conducerii autoritare din Turcia, ca răspuns la finanțarea reparației în sumă de peste 10 milioane de euro a clădirii Președinției R. Moldova, asigurată în totalitate de Guvernul Turciei.

Rețeaua de licee private „Orizont” activează mai bine de 25 de ani în R. Moldova.

Reamintim că în dimineața zilei de 6 septembrie 2018, șapte cetățeni turci, profesori și angajați ai liceului Orizont, au fost ridicați din casele lor de către angajați ai Serviciului Informații și Securitate, duși într-o direcție necunoscută. Pe parcursul zile instituțiile statului au catalogat acțiunea drept „expulzare”, „extrădare”, „declararea unui străin indezirabil”.

„Șapte cetățeni străini, suspectați de legături cu o grupare islamistă, grupare despre care există indici că desfășoară acțiuni ilegale în mai multe țări, au fost declarați indezirabili de către organele competente și expulzați de pe teritoriul Republicii Moldova” , a anunțat SIS.  Cei șapte cetățeni turci, care locuiau de mai mulți ani pe teritoriul țării noastre și erau integrați pe deplin în comunitatea locală, au fost duși în Turcia cu un avion charter . Acolo au fost condamnați la ani grei de închisoare. Imediat după operațiunea de expulzare, înalți oficiali europeni au cerut autorităților moldovene să respecte „statul de drept și toate procedurile judiciare” în legătură cu acest caz. Pe 11 iunie 2019, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a emis o hotărâre prin care declară că R. Moldova a încălcat drepturilor cetățenilor turci  expulzați de pe teritoriul R. Moldova. CtEDO a decis că guvernul R. Moldova va trebui să achite câte 25 de mii de euro pentru fiecare dintre cetățenii turci, ale căror drepturi au fost încălcate.

Citește și „Johannes Hahn despre expulzarea profesorilor de la liceul Orizont: „Aştept ca Guvernul R.Moldova să respecte statul de drept”

„Decizia de expulzare din Republica Moldova a celor șapte cetățeni turci, care a avut loc în septembrie 2018, a fost un act de injustiție și a avut loc cu grave abateri de la legislația în vigoare, a declarat anterior președintele  Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică, Chiril Moțpan. Potrivit lui, acest voluntarism al SIS a costat peste 340 mii de lei, condamnarea la CtEDO, despăgubiri de 125 mii de euro, imaginea șifonată a R.Moldova, dar și șapte vieți ale unor oameni, „care la sigur nu meritau acest destin”.

Citiți și: „O poveste lungă, cu zmei și balauri” – reacții la declarațiile lui Candu despre expulzarea celor 7 cetățeni turci

De notat că atunci când a fost întrebat despre decizia CtEDO, fostul președinte al Parlamentului Andrian Candu a declarat la o emisiune TV : „Viața e viață. Multă sănătate tuturor, dar cert este faptul că Guvernul Republicii Moldova trebuie să execute decizia Curții Europene a Drepturilor Omului”.

Este angajată în domeniul media încă din 1999. Timp de 14 ani, a fost reporter la Agenția de Stat Moldpres, apoi a lucrat la Flux și portalul Arena. Face parte din echipa Moldova.org din 2014.

Social

Deșeurile generate de pandemie – o nouă problemă ecologică la care Moldova nu are soluții

Publicat

pe

De către

PE SCURT 

Imaginea în care un activist ține pe un suport mai multe măști colectate din apele ce înconjoară insulele nelocuite Soko din apropierea Hong Kong-ului a făcut înconjurul lumii. Pentru mulți, fotografia a devenit un simbol și un semnal de alarmă că pandemia își va lăsa amprenta negativă și asupra mediului ambiant. 

Experții internaționali atenționează că măștile și mănușile de protecție pe care le folosesc oamenii din întreaga lume pentru a se proteja de COVID-19 devin o problemă pentru mediu, pentru că odată ajungând în natură se vor transforma în microplastice. În Republica Moldova problema măștilor și mănușilor folosite de populație încă nu a ajuns pe ordinea de zi. Nu există statistici în acest sens, iar problema pălește pe fondul cifrelor alarmante a cazurilor de îmbolnăvire. Totodată, unii ecologiștii atenționează că Moldova NU are la moment soluții pentru această problemă. Probabil nu e departe momentul când pe crengile copacilor și pe dealuri vor flutura, pe lângă „tradiționalele” pungi de plastic, și măștile aruncate la gunoiști.   

PE LUNG

Măștile, mănușile, sticlele de plastic de dezinfectant care ne protejează de COVID-19 ajung pe străzi, în mări și în mijlocul naturii sălbatice. Problema este semnalată de orașe din diferite colțuri ale lumii, scrie DW.

În Kalamata, un oraș grecesc cunoscut în mod tradițional pentru măslinele sale, străzile sunt aproape goale. Cu toate astea, mănuși, șervețele și sticle de plastic sunt împrăștiate prin parcuri, trotuare și drumuri. Deșeuri similare provoacă probleme în metropole mai mari, precum New York și Londra.

Problema a lovit chiar și insulele nelocuite Soko. La câțiva kilometri de Hong Kong, Gary Stokes, un activist din grupul de conservare OceansAsia, a găsit aproximativ 100 de măști aduse de ape.

„Nu am mai observat măști până acum într-o locație atât de îndepărtată”, spune Stokes, care suspectează că acestea provin din China sau Hong Kong. „Când le-am găsit, au trecut doar șase-opt săptămâni de când oamenii au început să folosească aceste măști”.

Prea devreme pentru evaluarea impactului 

„Dacă sunt aruncate pe străzi, când va ploua mănușile și măștile vor ajunge în cele din urmă în mare”, spune Anastasia Miliou, biolog marin și director de cercetare la Institutul de conservare marină al Archipelagos din Grecia.

Nu doar mănușile și măștile sunt cele care cresc considerabil cantitatea de deșeuri generate de pandemie. Consumul de plastic de unică folosință din piețe și magazine a crescut, fiind alimentat de frica oamenilor de a se contamina. 

În același timp, purtătorul de cuvânt al Comisiei UE pentru probleme de mediu, Vivian Loonela, a declarat recent că este prea devreme pentru a evalua impactul coronavirusului asupra cantității totale de deșeuri de plastic generate în 2020.

Care e situația în Moldova? 

Iuliana Cantaragiu, de la Centrul Național de Mediu, atenționează că problema poluării cu echipamente de protecție utilizate de populație ia amploare. „Evident că s-a majorat consumul de măști, mănuși, respectiv, se majorează în mod automat și poluarea”.În mod normal, pentru ele ar trebui să existe coșuri separate sau să fie colectate de farmacii. Potrivit ei, chiar și în situația de pandemie, autoritățile trebuie să fie inventive. În alte state, autoritățile au instalat în spațiile publice coșuri pentru deșeurile de acest tip, cel puțin ca să nu se amestece cu alte tipuri de deșeuri menajere.

„Pe lângă faptul că sunt sintetice și degradează o sumedie de ani, mai există și pericolul potențial de infectare. Luate de vânt, acestea flutură pe deal și câmpii, un copil poate să ia mănușa sau masca care poate a fost la o persoană bolnavă, care nu știa de asta. Deci este și un eventual pericol de răspândire a bolii”.

„Concluzia este că Moldova, la moment, pentru aceasta nu are soluții”, a adăugat Iuliana Cantaragiu. Ce se poate de făcut? În mod teoretic, se putea de colectat aceste deșeuri, de balotat și de depozitat, până se creează infrastructura de incinerare. Aceasta se poate de realiza într-un an de zile. 

Societatea ar trebuie să-și regândească stilul de viață

Ideea colectării separate a echipamentelor de protecție individuală ce au fost folosite de populație este susținută și de Vladimir Ternavschi, de la organizația Tinerii pentru EcoPlastic.

„Mănușile, măștile de protecție trebuie colectate separat și neutralizate. Ați putut vedea și până acum cum șervețele umede aruncate la gunoi stau la gunoiște zeci de ani și nu degradează. Aceste măști de protecție care sunt cele mai populare sunt din același material. Și ele tot vor sta zeci de ani la gunoiște și vor contamina mediul cu microplastic”.

Microplasticele au devenit o problemă de mediu în lume pentru că nu pot fi colectate de filtre, iar atunci când trec prin apele uzate pot colecta bacterii dăunătoare pe care le pot transporta cu ele. Astfel, atunci când înghițim aceste microparticule de plastic, putem înghiți și bacteri.

Tânărul ecologist susține că după pandemie, societatea ar trebuie să-și regândească stilul de viață și să recurgă la practici mai ecologice: să revină din nou la „torbe” și pachete biodegradabile.

În țara vecină, România, ecologiștii au creat deja o pagină pe facebook cu titlul „ Nu arunca măști și mănuși pe jos”, unde au lansat un apel către cetățeni să nu arunce la întâmplare materialele de protecție personală. Aici au fost postate mai multe poze cu măști și mănuși aruncate pe străzile orașelor, dar și în pădurea din Chiajna sau pe malul Dunării, la Brăila. Totodată, moderatorii paginii au atenționat că aruncarea măștilor și mănușilor folosite în împreună cu gunoiul menajer poate contamina personalul blocurilor însărcinat cu curățarea și manipularea gunoiului precum și operatorii firmelor de salubritate și gropilor de gunoi care preiau aceste deșeuri.

Vlada Balica, de la ABS Recycling, companie specializată în reciclarea deșeurilor de ambalaje PET, ne-a spus că la fabrica pe care o gestionează nu sunt colectate și prelucrate mănușile și măștile de protecție de unică folosință.

„În Moldova nu există soluții pentru acest tip de deșeuri. Nu este de dorit ca acestea să nimerească în deșeuri menajere, mai ales că ele pot fi infectate cu virus sau diferiți agenți patogeni. Ele trebuie colectate separat și incinerate, dar la noi incinerare nu există și evident că soluții nu sunt, de aceea totul merge la depozitare la Țînțăreni”.

Totodată, potrivit ei, pe timpul pandemiei, s-a observat reducerea deșeurilor plastice. Fabrica primește de la Regia Autosalubritate deșeuri menajere mixte, de unde sunt extrase tot ce poate fi valorificat și reciclat. „Dacă vorbim despre cantitățile colectate până la pandemie de autosalubritate și în timpul pandemie, cred că  acestea s-au redus cu circa 30-40%.” Vlada Balica spune că asta ar fi o urmare a închiderii sectorului HoReCa. În plus, foarte mulți oameni au plecat la părinți, la sate. Au plecat și cei care închiriau apartamente în Chișinău, studenții.

Ce se întâmplă cu deșeurile medicale? 

Ministerul Sănătății a precizat anterior că există un plan de management al deșeurilor infecțioase. Conform acestuia, există trei etape – colectarea deșeurilor periculoase din punct de vedere infecțios, transferul separat către un punct comun de colectare, sterilizare și dezinfectare a acestora, iar apoi conform unei proceduri se distrug.  

Alexei Bivol, directorul spitalului Raional Telenești, ne-a spus că aici deșeurile periculoase sunt autoclavate. Autoclavarea este o metodă care se folosește și în țările din Europa. „Avem o autoclavă modernă, care funcționează după principiul sterilizării cu aburi, unde tot echipamentul se sterilizează, apoi se fărâmițează și se aruncă la groapa cu gunoi, inofensiv”, spune Alexei Bivol.

„Instalația are cinci programe, procesul durează 45 de minute și după sterilizare, se include programul de fărâmițare, apoi deșeurile inofensive se aruncă la groapă de gunoi” 

Aparatul este testat, aprobat metrologic. În prezent, instituția are aproximativ 45 de contracte cu instituțiile medicale din raioanele vecine, pentru servicii de management al deșeurilor. 

Soluții globale

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a declarat pentru DW că spălarea obișnuită a mâinilor oferă mai multă protecție împotriva infectării cu COVID-19, decât purtarea mănușilor de cauciuc în locurile publice, iar centrele americane pentru Controlul și Prevenirea Bolilor afirmă că măștile de pânză lavabile oferă protecția necesară.

Și, în timp ce echipamentele de protecție utilizate în instituțiile medicale nu sunt în mare parte reciclabile sau reutilizabile, apar inovații sustenabile. Astfel, în SUA, producătorul de automobile Ford produce halate de protecție reutilizabile din același material din care se fac airbag-urile. Acestea pot fi spălate până la 50 de ori. Universitatea din Nebraska efectuează testări pentru a vedea dacă lumina ultravioletă va dezinfecta și „va prelungi viața” măștilor medicale și, prin urmare, va reduce deșeurile.

Reprezentanții organizației Zero Waste Europe consideră că țările nu ar trebui să aleagă între protecția mediului și protecția sănătății publice. „Pe viitor, trebuie să ne asigurăm că suntem pregătiți pentru pandemii de acest fel și că suntem gata să le abordăm într-un mod ecologic; nu trebuie să fie una în defavoarea celeilalte.”

Foto: DW, Facebook/Ion Andronache

Citește mai departe

Social

1 iunie 2020. COVID-19, PE SCURT: 109 cazuri noi și zece decese

Publicat

pe

De către

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în Moldova.

Îți prezentăm știrile succint și compact, astfel încât să fii corect informat, dar și liniștit.

S-au înregistrat 109 de cazuri noi și alte șapte decese

În ultimele 24 de ore, în Republica Moldova au fost fiind confirmate 109 de cazuri de infecție cu noul coronavirus, fiind procesate 775 de teste. Bilanțul persoanelor infectate cu noul Coronavirus a ajuns la 8 360 cazuri.

Din numărul total de cazuri din această zi, 16 sunt lucrători medicali: medici – 4, asistenți medicali – 9, personal auxiliar – 3.

Alte 41 persoane au fost tratate. Bilanțul persoanelor vindecate de COVID-19 a ajuns la 4 622.

MSMPS informează despre înregistrarea altor șapte decese provocate de COVID-19. Este vorba despre șase femei și un bărbat, cu vârste cuprinse între 55 și 83 de ani. Astfel, bilanțul deceslor ajunge la 305 persoane.

În cadrul briefingul din această seară, secretarul de Stat, Constantin Rîmiș, accentuat că situația epidemiologică prin infecția COVID-19 rămâne a fi acută și a reiterat importanța măsurilor de protecție în sănătate publică.

„Constatăm că,  reluarea unor activități economice a fost interpretată de populație ca o relaxare. În acest context venim cu un îndemn către cetățeni, anume acum este foarte important să fie respectate și mai strict măsurile de protecție în sănătate publică”.

Există riscul ca exportul de vinuri moldovenești din acest an să fie cel mai mic din ultimii 20 de an

Există riscul ca exportul de vinuri moldovenești din acest an, să fie cel mai mic din ultimii 20 de ani. Și asta deoarece în anul 2020, sectorul viti-vinicol din Republica Moldova intră în a treia criză care se înregistrează în ultimii 15 ani. Conform estimărilor, acestea pot scădea sub 100 de milioane de dolari. Datele sunt prezentate de către experții IDIS Viitorul, într-o notă informativă adresată deputaților din Parlamentul Republicii Moldova.

În nota informativă se spune că sectorul viti-vinicol este ramura cea mai dependentă de export. Peste 85% din producția viti-vinicolă este destinată spre export. Pandemia provocată de noul tip de coronavirus (COVID-19) și carantina impusă de majoritatea partenerilor comerciali ai Moldovei, pun în pericol această ramură. Astfel, cel mai probabil, în 2020, exporturile care țin de această ramură, se vor prăbuși iarăși, până la nivelul anului 1998, sub 100 de milioane de dolari.

Potrivit experților IDIS, criza exporturilor va afecta nu doar vinificatorii, dar și agricultorii, fabricile de sticlă, transportatorii și alte ramuri conexe. Industria vinicolă din Republica Moldova este unica ramură unde întreg ciclul de producție este autohton.

În condițiile create, susțin experții IDIS, Guvernul Moldovei este obligat să întreprindă acțiuni de susținere a sectorului viti-vinicol. Este vorba de amânări de plată a impozitelor și amânări de plată a accizelor pentru vinul distilat. Alte recomandări țin și de unele măsuri financiare, care pot fi întreprinse. Este vorba de reglementări ale BNM, care ar permite amânări de plată a creditelor bancare; subvenții din partea statului la plata dobânzilor bancare și garantarea de către stat a creditelor bancare pentru micii producători.

Experții IDIS Viitorul susțin că pot fi luate și unele măsuri administrative. Este vorba de obligarea, prin lege, a companiilor petroliere să includă în produsele petroliere o cantitate minimă reglementată de BioEtanol. De asemenea, anual ANRE, împreună cu companiile petroliere și vinificatorii, ar trebui să stabilească prețul de achiziție a BioEtanoului și cantitatea achiziționată trimestrial.

Biserica Ortodoxă își rezervă dreptul să se împărtășească în continuare

„Biserica Ortodoxă își rezervă dreptul, ghidându-se de propriile rânduieli și învățături, să se împărtășească în continuare așa cum a făcut-o și până acum, „ca toți să fie una”, se arată într-o circulară a Mitropolia Chișinăului și a Întregii Moldove.

Mitropolia Moldovei a precizat că are o obiecție majoră legată de recomandarea Comisiei Naționale de Sănătate Publică privind abținerea de la Sfânta Împărtășanie și amintește doar că subiectul Împărtășaniei este foarte important și existențial pentru Biserică, de aceea „nu poate constitui obiectul unor dezbateri publice și tratat într-o argumentare pur laică”.

„Ea nu poate fi negociată pentru că constituie leacul nemuririi, izvorul luminii, nădejdei și al unirii cu Dumnezeu. Membrii Bisericii cunosc faptul că Împărtășania, este roadă a iubirii și disciplină a libertății, întocmai pentru că înlătură suspiciunea, rezervele și temerile. Discuțiile și opiniile care se vehiculează pe această temă pornesc dintr-o perspectivă diferită și trebuie interpretată într-o abordare duhovnicească”, se mai arată în mesajul Mitropoliei.

La 29 mai Comisia Extraordinară de Sănătate Publică a decis ca, începând cu 5 iunie se permite oficierea slujbelor religioase în interiorul bisericilor, însă cu respectare anumitor reguli. Totodată, cetățenilor li se recomanda să se abțină de la ritualul sfintei împărtășaniei.

259 de pacienți sunt în stare gravă. Au fost înregistrate alte trei decese

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a anunțat că 259 de pacienți cu COVID-19 sunt în stare gravă, iar 26 pacienți sunt conectați la aparate de respirație asistată, Alți 638 de pacienți sunt în stare de gravitate medie.

Totodată, în ultimele 24 de ore, în cadrul Centrului COVID-19 Chișinău, au fost internați 59 pacienți cu suspecție la COVID-19. Până la ora actuală, în Republica Moldova au fost confirmate 8 251 cazuri de infecție cu noul Coronavirus, dintre care 999 în Transnistria.

Alte 41 persoane au fost tratate și externate. Bilanțul persoanelor tratate de COVID-19 a ajuns la 4 622.

Până la ziua de azi, au fost confirmate 1 630 cazuri de infectare în rândul angajaţilor sistemului de sănătate, printre care: medici-383, farmaciști-21, asistenţi medicali-637, felceri-88, personal auxiliar-501 persoane.

Totodată, MSMPS informează despre înregistrarea altor 3 decese provocate de COVID-19. Este vorba despre doi bărbați și o femeie, cu vârste cuprise între 62 și 80 de ani.

Deces 296: Bărbat de 62 ani, din Cahul, internat la IMSP SR Cahul, pe data de 30 mai .2020. Comorbidități: boală cardiovasculară, hipertensiune arterială cronică, angină pectorală de efort IC gr. IV.

Deces 297: Femeie de 80 ani, din Cahul, internată la IMSP SR Cahul, pe data de 29 mai 2020. Comorbidități: diabet zaharat tip 2, hipertensiune arterială gr. III, AVC.

Deces 298: Bărbat de 68 ani, din mun. Chișinău, internat la Spitalul Clinic Republican, pe data de 22 mai.2020. Comorbidități: insuficiență renală cronică, hipertensiune arterială gr. III, angină pectorală de efort CF II.

Procuratura Anticorupție, în carantină. Șase procurori, infectați cu COVID-19

Începând de astăzi și până la finele acestei săptămâni, Oficiul central al Procuraturii Anticorupție va activa într-un regim special, de la distanță. Decizia a fost luată după ce șase procurori din cadrul acestei subdiviziuni au fost diagnosticați cu COVID-19.
Potrivit unui ordin semnat de procurorul general, Alexandr Stoianoglo, în această perioadă va fi asigurată testarea organizată la COVID-19 a tuturor angajaților acestei procuraturi specializate.
În cursul acestei săptămâni, Oficiul central al Procuraturii Anticorupție va examina doar urgențele a căror amânare va fi în măsură să prejudicieze interesele justiției.
Citește mai departe

Lifestyle

6 cartiere post-comuniste superbe, unde ai vrea să locuiești

Publicat

pe

De către

PE SCURT

În vremea comunismului, blocurile erau simboluri ale politicii locative egalitare. Iar mai târziu au devenit un simbol al căderii acestui regim: erau văzute ca  murdare, inconfortabile și urâte. Câteva decenii mai târziu, când Europa de Est a fost afectată de „extinderea urbană” – extinderea necontrolată a orașelor – locuitorii acesteia au apreciat din nou blocurile vechi: verzi, pline de lumină și dotate cu infrastructură socială. Am întrebat șapte jurnaliști din Est despre exemplele lor preferate.

PE LUNG

1. În cartierul Petriny din Praga trăiești ca în parc 

Robert Břešťan

Enlarge

01_Petriny
Foto: Postcard, privat

Cartierul Petriny nu arată de parcă ar avea ele mai vechi blocuri din Praga sau ca unul dintre primele cartiere din fosta Cehoslovacie. Dar este. Casele au fost construite între 1959 și 1969. În acea perioadă, arhitecții mai puteau lua în considerare calitatea vieții: dacă există suficiente școli, centre comerciale, pub-uri sau locul unde ar trebui să fie oficiul poștal. Pentru blocurile mai noi, nu a existat „timp” pentru aceasta, iar rezultatul sunt „casele pentru iepuri”, nepopulare.

Dar Petriny a fost și este încă popular. Accesibilitatea transportului este bună, există aer curat aici, este aproape de centru (acum și mai aproape – stația de metrou a fost deschisă cu câțiva ani în urmă). Copacii cresc aici de 50 de ani și oamenii au senzația că trăiesc într-un parc. În zona aceasta au fost construite și case noi moderne, doar că după anul 2000. Popularitatea locului înseamnă că aici există o cerere imensă de apartamente, iar prețurile sunt destul de mari.

2. Satul Chekist – perla arhitecturii de
avangardă sovietică din Ekaterinburg

Dmitry Moskvin

Enlarge

02_Yekaterinburg
Foto: Hotel Iset, Photo: Kudrjavcev Aleksandr, CC BY-SA 3.0

Această zonă rezidențială a fost construită în stilul constructivismului. Inițial, acolo s-au stabilit 2.000 de ofițeri NKVD. Acești oameni au devenit noua aristocrație a URSS. Avangarda a dictat viața rezidenților: apartamentele nu aveau bucătării, dar au aveau telefoane și radio. Satul avea o baie publică, o spălătorie, o grădiniță, un magazin, o sufragerie și un club de agrement. Hotelul Iset cu 10 etaje care se ridică deasupra satului a găzduit inițial rezidenți singuri (fără însoțitori). Hotelul a dobândit un statut de simbol informal al orașului Ekaterinburg (pe atunci numit Sverdlovsk) în epoca sovietică.

În anii 2010, Satul Chekist a devenit un loc la modă. Acolo s-a mutat clasa creatoare a societății: arhitecți, artiști, jurnaliști, diverși cunoscători ai avangardei. A devenit un loc pentru evenimente culturale. În fiecare an la Ural Music Night are loc un spectacol muzical colorat pe ferestrele hotelului, ținut de ansamblul Drugoi Orkestr. În fiecare sâmbătă la prânz, localnicii invită doritorii într-un tur al zonei și arată câte un apartament autentic.

Orașul este o oază calmă de verdeață în centrul metropolei și oferă o pauză de la zgomotul orașului, mai este un punct de întâlnire pe timp de vară. O mulțime de legende urbane înconjoară zona. Cel mai misterios loc sunt coridoarele subterane complexe care leagă complexul de clădiri.

3. Nowa Huta din Cracovia – de la junglă periculoasă
la un loc cool, stilat și contemporan

Martyna Nowicka

Enlarge

03_Nowa-Huta
Foto: Boaski, CC-BY-SA 2.0

Trebuia să fie perfect. Când Tadeusz Ptaszycki a început să proiecteze Nowa Huta (Noua Siderurgie), orașul satelit al Cracoviei în 1949, și-a bazat planurile atât pe orașele ideale renascentiste, cât și pe orașele-grădină Howard. Orașul nou, care mai târziu a devenit unul dintre cartierele Cracoviei, a fost construit pentru a oferi locuințe lucrătorilor industriali ai morii din apropiere – bine planificat și verde. Până la sfârșitul erei comuniste, districtul și-a pierdut cea mai mare parte din farmec, grădina neglijată devenind o junglă periculoasă.

Ceea ce îl face special, printre raioanele create prin extinderea urbană necontrolată în anii nouăzeci, este planificarea urbană și siguranța – doar 1% dintre locuitorii săi consideră că Nowa Huta este periculos. Companiile imobiliare afirmă că numărul apartamentelor vândute este mai mare decât în ​​orice alt cartier. Prețurile mai mici pot fi un factor, dar Huta are în mod incontestabil ceva de oferit tuturor: tinerii profesioniști apreciază transportul public bun, familiile – proximitatea serviciilor de îngrijire și educare a copiilor. Dar există, de asemenea, o mulțime de zone verzi, un centru cultural, două teatre și multe zone comerciale: viața acolo este ușoară.

4. Uránváros în Pécs nu mai este un loc secret

Ervin Gűth

Enlarge

04_Uranvaros
Foto: 1963, Fortepan - ID 2199

La începutul anilor ’50, Partidul Comunist a oferit un rol nou unei zone care a fost anterior pe limita vestică a orașului Pécs din Ungaria, care a funcționa ca zonă de călărie și aeroport. Numele acestei noi părți a orașului, născut înaintea Războiului Rece, a fost păstrat în secret: Uránváros. Orașul Uranium a fost construit pentru minerii care au scos minereu de uraniu din Munții Mecsek pentru export în Rusia. 

Meritul acestui nou district, mai confortabil, și cel al rezidenților săi, care diferă de coloniile anterioare de mineri, rămân vizibile până în prezent. Acest lucru se datorează în mare măsură lui Ödön Dénesi, căruia i s-a încredințat planificarea cartierului. El a împărțit zonele în blocuri mici, evitând astfel atmosfera alienantă a orașelor mai mari. 

Chiar și astăzi, proporția dintre spațiile verzi și rețeaua de străzi bine planificată face cartierul să fie plăcut, mai ales în contrast cu numărul mare de blocuri de beton construite în anii ’60 -’70.

Ba mai mult, Uránváros este plin de comori ascunse precum statui, sculpturi în relief, fântâni și mozaicuri, deoarece 0,2% din investiția de dezvoltare a fost cheltuită pe opere de artă. În ultimul deceniu, cartierul a devenit din nou popular printre familiile tinere și astfel conducerea orașului i-a dedicat o atenție specială.

5. Plattenbau, ascuns într-o pădure a
fostei Republici Germane Democrate

Steve Nauke

Enlarge

05_former-GDR
Foto: Steve Nauke

Între pădure și pajiști, la sfârșitul anilor `80 și fără documente legale a apărut Plattenbau – pe pământul unei femei care a fugit de mult timp din orașul Herrnhut din estul Germaniei, situat lângă granița poloneză și cehă. Instituția care gestiona apa în Germania de Est a construit clădirea pentru a planifica un baraj în apropiere, dar următorul lucru care s-a întâmplat a fost anul 1989, apoi au venit foștii lucrători contractuali vietnamezi, apoi lipsa locuitorilor și în final s-au mutat aici rezidenții de astăzi, un studio de înregistrări, ateliere și punk rock-ul.

Între timp, proprietarul terenului a apărut și a vândut aici proprietăți locatarilor noi activi. Aproximativ 11 dintre aceștia locuiesc și lucrează acum pe 2000 m² în clădirea în formă de H, cu două etaje și un acoperiș plat. Achiziția a fost ieftină și chiar reconstrucția a fost ieftină. Unde erau înainte camere mici cu tapete cu flori, acum sunt bucătării mari fancy, cu ferestre mari, un balcon imens și cei 11 intenționează să locuiască și să lucreze zgomotos în acea zonă foarte calmă.

6. Noul Belgrad este cel mai bun Belgrad

Jelica Jovanović

Enlarge

06_New-Belgrad
Foto: mabi2000, CC-BY-SA 2.0

Nu cu mult timp în urmă, mulți s-ar fi încruntat când ar fi auzit numele de noul Belgrad. Cea mai tânără municipalitate din Belgrad a fost cea mai puțin populară de ani buni, dar lucrurile se schimbă în favoarea sa. 

Imaginează-ți noua capitală a Iugoslaviei socialiste, situată pe fostul „Pământ al nimănui, pământ al tuturor” – vaste câmpii mlăștinoase dintre vechiul Belgrad și Zemun. Acest oraș din interiorul orașului este un loc de blocuri experimentale, un laborator de urbanism, proiectare arhitecturală și tehnologii de construcție testate pe parcurs, ce adăpostește 250 000 de locuitori.

Se poate observa transformarea continuă a modernismului, de la pavilioane foarte moderne (blocul 7 și 7a), prin blocurile 1 și 2 – deja pe cale de a deveni o moștenire culturală, sau blocurile 45 și 70, cunoscute pentru deosebirea izbitoare de covârșitoarea „industrie de agrement” care definește în general capitala situată pe mal de râu. Este cunoscut și pentru terenurile de baschet: fiecare bloc are unul. Cei mai buni jucători de baschet din regiune sunt crescuți printre blocuri.

Noul Belgrad a îmbătrânit bine. Rămâne amestecul de oameni din toate mediile sociale și economice, toate vârstele, multe naționalități. Este iubit atât de vechii, cât și noii săi locatari.

Antibonus: Porțile orașului, frumoase de la distanță

Enlarge

07_Chisinau
Foto: Mirek237, Wikimedia

Georgeta Carasiucenco

La sfârșitul anilor 1970 – începutul anilor 1980, a început construcția Porților Orașului Chișinău. Ele sunt amplasate pe bulevardul Dacia și sunt ultimele clădiri care te petrec atunci când te îndrepți spre aeroport. 

Blocurile sunt construite din beton armat și cel mai înalt are 24 de etaje și o înălțime de circa 70 metri. Cei care au proiectat clădirea au fost arhitecții Iulia Skvorțova, Aracadii Markovici și Anatol Spasov, după ideea arhitectului Iuri Tumanean. Cei trei specialiști au muncit la cel puțin 50 de schițe.

Porțile Orașului, un exemplu al arhitecturii târzii a fostei Uniuni Sovietice și un prestigiu odinioară pentru cei care au primit apartamentele în aceste blocuri, astăzi sunt într-o stare deplorabilă.

Obiectivul turistic arhitectural sau cum mai este considerat – fața Capitalei – este murdar și neîngrijit. Locatarii spun că edificiile sunt populare în rândurile șobolanilor. Pe deasupra, din cauza rozătoarelor care rod fire de la ascensoare, acestea se strică des. Pereți mâzgâliți, cutii poștale distruse și neplăcut- asta poți să vezi și să simți atunci când intri pe unele paliere. Clădirile nu au fost niciodată reparate, iar oamenii care locuiesc la primele etaje se plâng că în apartament mereu este frig. 

Așa cum scria Moldova.org în reportajul despre Pandemia ne-a mutat la sat, tendința, înainte de pandemie era că oamenii se mutau din blocurile vechi în cele noi. Agenții imobiliari spun că multe blocuri vechi din Chișinău au termenul de exploatare expirat, motiv pentru care ele nu mai sunt locuibile. Unele blocuri vechi, sovietice din Chișinău au probleme asemănătoare ca clădirile Porțile Orașului. De fapt, ele nu se deosebesc prea mult de Porțile Orașului. Singurul avantaj ar fi vederea panoramică asupra Chișinăului și asupra Grădinii Botanice și drumului care duce spre aeroport.

 Acest articol face parte din proiectul media crossbroder „Off the beaten track” lansat de n-ostHlidaci PesSzabadpecsKrytyka Polityczna și Moldova.org. Proiectul este finanțat de fondul internațional Visegrad.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Politică5 ore în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană / Autoritățile separatiste vor achita compensații de 23 euro antreprenorilor

PE SCURT În săptămâna trecută în regiunea transnistreană a fost prelungită starea de urgență, un bebeluș a fost testat pozitiv...

Social6 ore în urmă

Deșeurile generate de pandemie – o nouă problemă ecologică la care Moldova nu are soluții

PE SCURT  Imaginea în care un activist ține pe un suport mai multe măști colectate din apele ce înconjoară insulele...

Social10 ore în urmă

1 iunie 2020. COVID-19, PE SCURT: 109 cazuri noi și zece decese

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

CulturăO zi în urmă

Festivalul Mai Dulce anulat, dar alături de fanii deserturilor. 5 rețete pe care ai vrea să le încerci

PE SCURT Din cauza pandemiei de coronavirus și a restricțiilor, festivalul Mai Dulce a fost anulat. Însă organizatorii nu s-au...

LifestyleO zi în urmă

6 cartiere post-comuniste superbe, unde ai vrea să locuiești

PE SCURT În vremea comunismului, blocurile erau simboluri ale politicii locative egalitare. Iar mai târziu au devenit un simbol al...

CulturăO zi în urmă

Câte o librărie în fiecare sat: apariția și dispariția librăriilor Luminița în Moldova

În ambele sate ale bunicilor mei se găsesc două clădiri similare, cu ferestre mari, care în anii 70 au fost...

CulturăO zi în urmă

Recomandare Moldova.org / Dumitru Marian: Boala filmului și filmul de leac

Nu cred că e cineva cu acces la internet și cu respect față de sănătatea publică, care să nu poată...

Advertisement

Politică

PoliticăO săptămână în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Tiraspolul atacă Chișinăul: „Deficit de conștiință și rațiune”

PE SCURT Așa-zisele autorități din regiunea transnistreană redeschid treptat afacerile și instituțiile. 143 de beneficiari și angajați ai internatului psihoneurologic...

Politică2 săptămâni în urmă

De la nostalgie până la tușonkă și hrișcă. Timpuri, pandemie și elite politice

COVID-19 a bulversat întreaga lume, ne-a închis hotarele, ne-a limitat drepturile, ne-a blocat accesul și ne-a îndemnat să stăm acasă....

Politică2 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Primul caz de re-infectare, focar major în internatul din Bender și acuzații politice 

PE SCURT Săptămâna 11-17 mai a fost marcată de câteva evenimente în regiunea transnistreană și în relația dintre Chișinău-Tiraspol. Există...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană: sate blocate și ședințe ratate

PE SCURT Săptămâna trecută a fost marcată de câteva evenimente în relația Chișinăului cu regiunea transnistreană. De mâine se relaxează...

Politică4 săptămâni în urmă

COVID-19 în Transnistria. Noi acuzații la adresa Chișinăului. Despre împrumutul rusesc: „forțele pro-occidentale și pro-române controlează Curtea Constituțională”

PE SCURT Săptămâna 27 aprilie – 3 mai s-a dovedit a fi mai intensă pe linia politică Chișinău – Tiraspol....

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în Transnistria/ Autoritățile separatiste vorbesc despre „provocări existente în relațiile cu Republica Moldova”

PE SCURT După ce săptămâna trecută la Tiraspol se tiraja mesajul „Chișinăul își deghizează cinic fraudele diplomatice și birocratice prin...

Externe1 lună în urmă

Cum un oraș din Polonia a scăpat de publicitate și ce face Chișinăul

PE SCURT Jurnalistul polonez Dawid Krawczyk povestește cum orașul Nałęczów din Polonia a scăpat de publicitate și a obținut reputația...

Advertisement

Opinii

iunie 2020
L Ma Mi J V S D
« mai    
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
2930