Energia eoliană în Moldova. Potențial aruncat în vânt

Energia eoliană este o sursă de energie regenerabilă generată din puterea vântului. La sfârșitul anului 2006, generatoarele eoliene din mai multe țări din Europa, SUA și China produceau puțin peste 1% din necesarul mondial de energie electrică.

În Moldova, însă, abia în anul 2021 reușim să asigurăm 1% din energia consumată în țară. „Suntem cu 20 de ani în urmă la dezvoltarea energiei verzi”, ne spune Corneliu Mîrza, ex-viceministru al Mediului și expert în domeniul eficienței energetice.

Pregătirile

În satul Drăgușenii Noi, Hîncești, am ajuns într-o sâmbătă arsă de soare, iar vântul adia fără grabă. După o cărare de lut, printre viță-de-vie, pe o suprafață unde nu se mai vedea niciun arbust sau copac, mai mulți oameni cu veste fluorescente lucrau cu spor. Cărau țevi de metal până la o groapă săpată în formă de cerc. Lângă ei se lungeau trei pale, cu marginile colorate în oranj, asemănătoare cu aripile unui avion. Aveai impresia că de aici are să decoleze o rachetă.

„Așa arată pregătirile pentru instalarea unei turbine eoliene”, ne-a explicat Corneliu Mîrza, trecându-și palma peste o palelă din fibră de sticlă. A mers prin tunelul creat între ele, fiecare având o lungime de 30 m, și a urcat pe un deal de unde lucrurile se vedeau mai bine. 

După construirea carcasei din 20 de tone de fier în care va fi fixată turbina, are să fie turnate acele 400 de metri cubi de beton. Apoi, vor fi cuplate cele patru părți ale turbinei, care cântăresc în total 170 de tone, și cele trei palele (fiecare cântărește câte 6 tone). La final, moara va fi pusă în funcțiune și are să producă energie care va ajunge și în casele noastre.

40 de turbine

Turbinele eoliene, cunoscute și sub denumirea de mori de vânt, sunt echipamente ce transformă energia cinetică a vântului în energie mecanică. Aceasta, la rândul ei, este transformată mai departe în energie electrică și este livrată în rețeaua publică de electricitate sau stocată în acumulatori. Specialiștii susțin că energia eoliană este absolut necesară pentru Republica Moldova, care nu are mereu resurse energetice disponibile să acopere toate necesitățile. Deși țara noastră este potrivită pentru obținerea unei astfel de energii verzi, totuși, până acum avem instalate doar 40 de turbine. „În 2013, când a fost instalată prima turbină eoliană, unii oameni s-au opus, până nu au văzut că aceasta nu le afectează cu nimic gospodăriile sau animalele. Până acum nu s-a înregistrat niciun animal, pasăre sau insectă care ar fi murit din cauza morilor de vânt”, dă asigurări Mîrza. 

De asemenea, expertul susține că pentru plasarea unei turbine eoliene este nevoie de o suprafață mică de teren scos din uz agricol. „Sunt suficienți patru ari pentru construirea fundației și alți patru pentru manevrele macaralelor care vor ridica turbina”, spune el. Iar conform normelor sanitare, acestea ar trebui să fie amplasate la o distanță de cel puțin 300 m de localitate, pentru a evita poluarea fonică. „Sunetul este singurul dezavantaj al acestor dispozitive, însă și acesta este atât de slab, la fel ca atunci când vuiește vântul, dar uneori nici măcar asta nu se aude”, explică specialistul în domeniul eficienței energetice

Părțile componente ale turbinei eoliene:

  • Palele rotorului captează energia vântului. 
  • Axa rotorului primește energia și face legătura cu generatorul.
  • Generatorul produce curent electric.
  • Turnul de oțel susține turbina eoliană și prin ea poți urca pentru a face anumite verificări sau operațiuni de întreținere. 
  • Fundația asigură rezistența mecanică a generatorului eolian. Aceasta este întărită cu fier și beton. 
  • Nacela are rolul de a proteja componentele turbinei eoliene. Este carcasa în care se montează generatorul și întregul mecanism de ajustare a poziției, senzori, etc. 

Turbine second hand

Turbinele eoliene instalate pe teritoriul Republicii Moldova sunt cumpărate la mâna a doua de la germani. Astfel, cumpărarea, instalarea și punerea în funcțiune a unei turbine ajunge până la suma de 450 de mii de euro. În cazul în care acestea ar fi noi, prețul ar depăși 2 milioane, bani greu de rambursat în momentul în care antreprenorii nu primesc niciun sprijin sau scutiri din partea statului. 

„În Germania, după câțiva ani, antreprenorii nu mai primesc susținere de la stat și, de aceea, ei preferă să cumpere altele noi și iarăși să beneficieze de acest sprijin. Însă, turbinele second hand sunt la fel de bune ca cele noi. Nu e ca în cazul automobilelor sau al altor mecanisme care, dacă sunt mai vechi, poluează mai mult”, explică Mîrza.

El mai dă asigurări că, după exploatarea îndelungată de peste 20 de ani, turbinele ar putea fi iarăși dezasamblate și reutilizate. „Nimic nu se pierde. Nimic nu se aruncă. Spre deosebire de celelalte generatoare de energie alternativă, turnurile sunt integral din oțel, generatoarele sunt din metale colorate care pot fi reciclate, iar construcția de beton poate fi dezasamblată și folosită la acoperirea drumurilor”, enumeră el. 

Cu toate acestea, turbinele eoliene nu sunt investiții atractive pentru prea mulți antreprenori. Motivul, spun ei, ar fi prețul mic pentru energie – de până la 90 de bani, în timp furnizorul național o vinde consumatorului cu peste 1,5 lei. „Tariful de 1,20 lei i-ar încuraja și pe alții să investească în energia alternativă”, completează Dumitru Plămădeală, antreprenorul care are instalate trei turbine eoliene în satul Nișcani și Păulești, Călărași.

Ministerul Economiei, responsabil de domeniul energetic, își propune ca energia alternativă să satisfacă 10% din cerere.

Istoria morilor de vânt

Prima încercare de a obține energie electrică din forța vântului le-a aparținut coloniștilor britanici pe pământ american, care foloseau mici turbine pentru a obține puterea necesară pentru măcinarea cerealelor sau transportarea apei.

Primele mori de vânt din Europa au fost construite în secolul al 12-lea în nordul Franței și în sudul Angliei. Ele au apărut, ulterior, în Belgia, Germania și Danemarca. În Olanda, morile au fost folosite pentru a drena zonele mlăștinoase și a le face locuibile.

Dacă primele mori aveau puterea energetică de 25-30 KW, ulterior, acestea au ajuns la 1500 KW (anul 1988), devenind în același timp și loc de depozitare a materialelor prelucrate. În Statele Unite ale Americii, morile de vânt erau folosite și pentru pomparea de apă de la mare adâncime.

Criza petrolului din anii 1970 a fost un stimulent pentru preocupările de valorificare a energie eoliene ca o sursă verde, alternativă de electricitate. 

Energia eoliană, ca și energia solară, face parte din setul de energii „verzi” sau ecologice, care sunt mai prietenoase cu mediul înconjurător, cel puțin în comparație cu altele foarte poluante, cum ar fi arderea combustibililor fosili. De aceea, în ultimele decenii, în întreaga lume sunt instalate tot mai multe parcuri eoliene. Potrivit unui raport prezentat de Asociația Mondială a Energiei Eoliene, în 2011, China a ajuns lider mondial în ceea ce privește numărul turbinelor, devansând Statele Unite. Iar țări precum Danemarca își satisfac aproximativ 24% din necesarul lor de energie, Spania – 14%, iar Germania – 10%.

Sunt jurnalistă din 2015. Dacă la început m-am delectat cu presa tipărită, din 2018 am pășit în lumea presei online. În toată această perioadă am descoperit oameni, locuri și istorii. Toate acestea mi-au arătat că viața e o paletă de culori pe care-mi place să o descriu prin cuvinte și condimentez cu fotografii.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.