Connect with us
"
"

Economie

De câți ani are nevoie RM pentru a ajunge la nivelul de dezvoltare economic al țărilor UE în 2018

Publicat

pe

PE SCURT

Cea mai recentă estimare a Fondului Monetar Internațional (FMI) indică asupra unei rate de creștere economică a țării de ordinul a 3.5% în anul curent. Totuși, mărimea pozitivă a acestui indicator nu trebuie să ne inducă în eroare, spune expertul economic Viorel Gârbu.

Această rată de creștere economică este cea mai mică pentru grupul celor mai sărace state – membre ale Comunității Statelor Independente (CSI), dintre care, conform clasificației FMI, face parte și Republica Moldova. Iar pentru a ajunge din urmă nivelul țărilor UE în 2018, Moldova are nevoie de 34 de ani.

PE LUNG

Rata medie de creștere economică a celor mai sărace economii din cadrul CSI este estimată a fi în anul curent cu 1,3 puncte procentuale mai mare decât rata medie de creștere economică a Republicii Moldova. Evoluții similare sunt estimate și pentru anul 2020.

Anul trecut, discrepanța dintre rata medie de creștere economică a grupului de state din care face parte Republica Moldova a fost de un punct procentual, în defavoarea țării noastre.

„Situația descrisă mai sus nu reprezintă o evoluție pe termen scurt a economiei naționale, ci o trăsătură de lungă durată a schimbărilor în plan economic din Republica Moldova.”

Pentru întreaga perioadă 2001-2021, rata medie de creștere economică a țării este cea mai mică pentru grupul statelor din care face parte, fiind cu 1,2 puncte procentuale mai mică decât media pe grup. „Situația descrisă indică asupra unor eșecuri constante ale Republicii Moldova în implementarea politicilor de creștere economică pe durata ultimelor 20 de ani, indiferent de coloratura politică a elitei care a condus țara. Aceste eșecuri fac ca Republica Moldova să înregistreze cea mai mică viteză din grupul statelor din care face parte, de recuperare a handicapului față de nivelul de dezvoltare economică țintă, precum media nivelului de dezvoltare economică a statelor în dezvoltare, sau a statelor membre a CSI, precum și a grupului statelor în dezvoltare din Europa”, explică expertul pentru infodebit.md.

Potrivit expertului, luând în considerație creșterea economică anuală din ultimii 20 de ani (4%), Republica Moldova are nevoie de 14 ani pentru a atinge nivelul mediu de dezvoltare a economiilor aflate în tranziție. Aproximativ 27 de ani vor fi necesari în vederea atingerii nivelului anului 2018 de dezvoltare economică a statelor membre CSI sau 34 de ani – pentru atingerea nivelului anului 2018 de dezvoltare economică a economiilor în tranziție din Europa. Georgia, spre comparație, fiind de asemenea parte a aceluiași grup de state precum și Republica Moldova, a înregistrat pe durata ultimilor 20 de ani ritmuri de creștere economică mai bune și implicit are în prezent speranța recuperării în plan economic într-o perioadă mult mai scurtă decât Republica Moldova.

Directoare executivă și șefă pe toate celea. Omul care face ca lucrurile să se întâmple, căpitana corabiei și geniu matematic nedescoperit - rezolvă orice problemă.

Economie

Eficiența și succesul stau în asociere! Cunoaște povestea GdP AGROASPECT GRUP din satul Floreni, raionul Ungheni

Publicat

pe

De către

Unul dintre factorii de progres cert în dezvoltarea durabilă a agriculturii și a mediului rural din Moldova este reprezentat de înființarea și dezvoltarea grupurilor de producători agricoli performante și echitabile, creatoare de valoare adaugată pentru membrii acesteia.

Un grup de producători este o asociere de oameni care au un interes comun. Deși în țara noastră nu prea există obișnuința de a lucra în grup pentru un interes comun, dar și preconcepția că dacă celălalt pierde, eu câștig, și invers, o parte din fermieri de la noi au ajuns la concluzia că nu au o altă șansă să reziste competiției și să-și sporească competitivitatea pe piaţa unică europeană decât asociindu-se.

Unul din acești fermieri este Anatol Plăcintă, un agricultor din satul Floreni, raionul Ungheni, care a venit cu inițiativa de a crea, împreună cu alți 4 producători agricoli – o formă de asociere a agricultorilor având scopul comun de a creşte veniturile prin îmbunătăţirea capacităţii tehnice şi de management a membrilor acesteia.

Astfel, în anul 2014 a fost fondat grupul de producători AGROASPECT GRUP. Specialitatea sau activitatea principală a grupului este creșterea fructelor și strugurilor de masă. „Nu a fost dificil de a-i găsi și convinge pe viitorii membri să înființăm o afacere comună. După formarea grupului de producători am avut cu toții o evoluție pozitivă, împreună am devenit mai puternici și mai competitivi pe piața de desfacere”, ne spune administratorul GdP, Anatol Plăcintă.

Privitor la beneficiile, dar și inconveniențele asocierii în GdP, fermierul menționează că sunt mai multe avantaje decât dezavantaje: „Împreună putem mări volumele de producere, iar vânzările decurg mai eficient. Tot împreună am construit depozitul frigorific care ne-a dat posibilitatea să avem un timp mai îndelungat de vânzări pentru a analiza piața de desfacere și a avea prețuri mai mari a producției de fructe”.

Construcția depozitului frigorific pentru păstrarea fructelor și strugurilor de masă cu o capacitate de 1000 de tone a fost realizată în anul 2015 cu suportul Proiectului Agricultura Competitivă în Moldova, care este implementat de Unitatea Consolidată pentru Implementarea și Monitorizarea Proiectelor în domeniul agriculturii, finanțate de Banca Mondială.

Știam că este destul de complicat, pentru a construi un depozit frigorific este nevoie de investiții masive. Am pornit de la o idee, neavând careva informații la acea etapă că vom avea un suport din partea proiectului MAC-P. Cu sprijinul lor și cu efortul nostru am construit un depozit frigorific cu capacitatea de 1000 de tone care ne permite să păstrăm produsele recoltate în toamnă ca să le putem vinde cu un preț mai mare. 65% a fost investiția celor 5 agenți economici și 35% a fost contribuția proiectului MAC-P”, spune Anatol Plăcintă.

Astfel, GdP dispune de un depozit frigorific cu o capacitate de 1 000 tone, un stivuitor și o linie de sortare. Acum agricultorii au aproximativ 60 de hectare de plantații multianuale, iar volumul anual al producției agricole este de 200 de tone. Perioada de depozitare disponibilă este de 6 luni (noiembrie – aprilie).

Piețele externe de desfacere a fructelor și strugurilor marca AGROASPECT GRUP sunt primordial Federația Rusă, Belarus și Romania, unde exportul se face prin intermediari din Republica Moldova. „Ne dorim să diversificăm piețele de export. Am avut mai multe deplasări peste hotare și am văzut că lucrurile s-ar putea de făcut și altfel, există niște cerințe, niște standarde europene pe care noi trebuie să le respectăm. E nevoie de livrat mere care au un aspect corespunzător, de exemplu în ceea ce privește culoarea, să aibă o culoare mai intensă. Apoi aceste mere să fie trecute prin linia de sortare, unde să aibă toate un diametru aproximativ egal. Dorința noastră nu este să vindem foarte scump, dar să vindem ca să avem plusvaloare, să ne putem menține și încă să ne dezvoltăm”, adaugă agricultorul.

Membrii AGROASPECT GRUP țin legătura și cu alte grupuri de producători. „Comunicăm cu colegii din alte grupuri de producători, facem schimb de experiență, ceea ce ne permite să creștem nivelul de cunoștințe referitor la protecția plantațiilor, la modul de gestionare a grupului”. Pentru a lua decizii comune, membrii grupului se întâlnesc în funcție de necesitățile care apar, dar nu mai rar de o data pe lună.

În total în cadrul grupului de producători muncesc 140 de lucrători, 35 dintre ei activează permanent, iar 105 sunt lucrători sezonieri. Angajații AGROASPECT GRUP provin din 10 localități. Din momentul creării GdP, numărul de angajați a crescut. „Orice loc de muncă este o bucurie pentru noi și pentru comunitate”, ne zice Anatol Plăcintă. În fiecare întreprindere membră a grupului de producători muncesc doi sau mai mulți membri de familie, iar agricultorul spune că în așa mod le este mai simplu de gestionat activitatea.

Membrii GdP tind să se alinieze noilor tehnologii ce apar în domeniul agriculturii și care pot aduce valoare adăugată atât întreprinderilor pe care le gestionează fiecare membru în parte, cât și grupului de producători în ansamblu. Administratorul AGROASPECT GRUP concluzionează că este loc de mai bine. „Preconizăm să mai invităm câțiva membri care au această dorință de asociere, să ne dezvoltăm, să mai procurăm niște utilaje pentru recoltare și post-recoltare. Gândurile sunt frumoase și pozitive, și chiar am început pregătirile pentru înființarea unor plantații superintensive și moderne, cu plase antigrindină și irigare care ne vor aduce avantaje cantitative și calitative și care ar diminua riscuri cum ar fi seceta sau grindina”, afirmă agricultorul.

COVID-19 a avut un efect nesemnificativ pentru GdP, spun membrii acestuia. Producția din recolta anului 2019 a fost vândută, iar pentru anii 2020-2021, membrii grupului planifică implementarea noilor tehnologii de prelucrare a produselor pentru a primi o plusvaloare și a fi competitivi pe piața externă.

Valoarea grantului acordat de MAC-P  – 190 913 USD
Valoarea proiectului – 424 306 USD

Pe lângă sprijinul financiar pe care l-au primit pentru construcția depozitului frigorific, GdP este recunoscător și pentru suportul experților din cadrul proiectului MAC-P. „Pe tot parcursul perioadei de formare a grupului de producători, MAC-P ne-a îndrumat cum să procedăm corect. Am beneficiat de multiple instruiri la mai multe seminare, conferințe, consultații și deplasări, unde am avut ocazia să ne școlarizăm ca manageri. Toate acestea ne-au dat un imbold să fim mai puternici, mai optimiști și mai competitivi. Suntem recunoscători proiectului, care dă rezultate, și cu siguranță – unul dintre cele mai reușite proiecte care activează în Republica Moldova. Am conștientizat că împreună se pot face investiții durabile, avem avantaje în accesarea resurselor financiare care se oferă din diferite surse de finanțare”, a menționat administratorul AGROASPECT GRUP.

Citește mai departe

Opinii

Plictis și conspirație. De ce inventăm minciuni atunci când nu știm adevărul

Publicat

pe

De către

Știrile false și teoriile conspiraționiste au existat și până la această pandemie și chiar până la inventarea Internetului, însă în ultimele luni am asistat la multiplicarea lor fără precedent. Pandemia a adus cu ea frici și incertitudini și ne-a făcut mai vulnerabili ca niciodată la orice informații care par să facă „lumină”, chiar dacă acestea nu au susținere științifică, nu sunt acoperite de dovezi și nici nu provin din surse credibile. 

Deși e un fenomen global, se pare că în unele țări aceste teorii au mai mult succes, atât de mult încât o bună parte din populație ajunge să creadă că virusul nu există. Așa cum oamenii se lasă ușor convinși de ipoteze precum virusul ar fi fost inventat în laborator, oamenii ar lua virusul de la testele infectate, vaccinul de Covid (care nu există încă!) va fi aplicat forțat întregii populații, iar prin el oamenii vor primi un cip, antenele 5G infectează populația cu Covid și alte informații, cel puțin, năstrușnice.

Un sondaj de opinie realizat de WatchDog pe un eșantion de o mie de persoane arată că o treime din respondenți susțin că virusul Covid nu există, iar 40% cred că acesta a fost inventat de Bill Gates. Pe lângă aceste cifre, succesul teoriilor conspirologice e vizibil pe rețelele de socializare, dar și în mediul offline, mai ales că sunt promovate inclusiv de Mitropolia Moldovei, care are o influență majoră în special în rândul bătrânilor. Cei mai înflăcărați susținători ai acestora pe Internet sunt Iurie Roșca, dar și omul de afaceri Ion Varanița, ultimul anunțând recent despre lansarea propriului partid – Moldova Mare. 

Am discutat cu Lilian Negura, sociolog, profesor la Universitatea Ottawa despre acest fenomen. Expertiza sa e și mai valoroasă ținând cont că a profesat atât în Republica Moldova, cât și în Canada și are experiența traiului în ambele societăți. Deși locuiește de mai mulți ani peste ocean, Lilian Negura rămâne conectat la realitățile de acasă și urmărește îndeaproape știrile din Republica Moldova.

Succesul teoriilor conspiraționiste în era Internetului

Aceste teorii au mult succes tocmai că există acces larg la foarte multe surse de informare. Înainte de apariția Internetului, aceste teorii existau, însă ele nu aveau acea difuzare pe care o cunosc astăzi. Ele, de fapt, erau împărtășite de grupuri izolate de persoane care nu aveau mijloacele pentru a putea difuza teoriile lor la scara întregii societați. Editurile, presa scrisă, televiziunile sau radioul aplicau un filtru riguros pentru informațiile pe care le difuzau. Ei verificau calitatea informației înainte de a o publica. Dar chiar și în aceste condiții, unele teorii ale conspirației ajungeau să fie difuzate, nu fără ajutorul unor servicii specializate.

De exemplu, teoria conform căreia la originea bolii SIDA ar fi fost guvernul SUA care a făcut experimente în Africa pe populații defavorizate a avut o răspândire importanta în anii 1980. De fapt, această teorie a fost publicată pentru prima dată într-o revistă anglofonă din India și preluată larg de media internațională. Astăzi însă, în condițiile Internetului, este mult mai ușor să difuzezi orice informație. Oricine poate publica orice fără ca informația să treacă prin prea multe filtre. 

Pandemia a crescut vulnerabilitatea la știrile false 

E adevărat că în anumite perioade lumea este mai dispusă să accepte niște teorii ale complotului sau conspiraționiste. Explicația este că în momente de incertitudine și de pericol, mai ales pentru viață, lumea este sensibilă la orice informație care le diminuează din sentimentul de confuzie în care se află și care le canalizează frustrările și furia spre alte grupuri decât cela la care aparțin. De asta, obiectul acestor teorii sunt persoane sau grupuri de persoane care constituie „alteritatea”: oamenii foarte bogați (Rockefeller, Soros, Bill Gates, etc.) sau, din contra, minoritățile vulnerabile sau mai puțin vulnerabile (evreii, oamenii de culoare, chinezii, etc.). Aceste teorii „demonstrează” și arată exact cine este vinovat de starea lor incertă și fragilă. Aceste teorii fiind „argumentate” cu semi-adevăruri, realități deseori accesibile multor oameni, dar care prin niște procedee logice eronate trag concluzii absolut greșite, permit oamenilor să recapete certitudinea, să-și refacă reperele pierdute și sentimentul încrederii în sine. Astfel, ei încep să „înțeleagă” din nou ce li se întâmplă, lumea lor redevine clară și controlabilă în măsura în care oamenii știu ce se întâmplă și ce trebuie să se facă ca să înceteze suferința lor.

De ce e mai ușor să crezi într-o teorie a conspirației decât într-o explicație științifică

Sunt mai multe cauze de ce aceste teorii sunt mai credibile pentru unii. În primul rând teoriile științifice sunt elaborate de cercetători dintr-un domeniu științific îngust și de multe ori ele nu sunt accesibile decât unui grup restrâns de specialiști în domeniu. Atunci când o teorie ajunge să fie difuzată la publicul larg, ele suferă transformări importante. Aceste transformări sunt de două tipuri. Primul se numește obiectivare, adică conceptele și ideile abstracte sunt transformate în imagini și exemple concrete. Astfel teoria capătă entitate aproape fizică. Ea poate fi manipulată astfel mai ușor în conversațiile cotidiene. Cum spunea Serge Moscovici, un mare psiholog social și pământean de-al nostru, straniul devine astfel familiar. Un alt procedeu este ancorarea, adică teoria se descrie în concepte și realități deja prezente în imaginarul colectiv. Astfel COVID 19 se compară cu gripa sezonieră sau cu alți viruși. Teoriile conspirației sunt elaborate în așa manieră ca să fie ușor înțelese de persoane cu orice pregătire și dau soluții clare unor probleme uneori foarte complexe. 

În al doilea rând e și o problemă de încredere. Multă lume în ultimele decenii a pierdut încrederea în elite, inclusiv în elitele științifice. Curentul postmodernist a contribuit și el la acest fenomen, atunci când a devoalat caracterul relativ al adevărului științific, dar nu cred că el este cauza principală. E vorba mai degrabă de fenomenul discreditării generalizate a instituțiilor peste tot în lume. Lumea în aceste condiții este tentată să creadă în complotul instituțiilor și în teorii care le susțin. Condiția de bază este bineînțeles că aceste teorii să nu vină de la surse asociate acestor instituții discreditate, iar știința este deseori asociată acestor instituții. 

Rolul oamenilor de știință

Nu e simplu să convingi pe cineva care nu are încredere în tine. Totul este legat de încredere, dacă oamenii nu au încredere în instituții, în știință, ei nu vor crede nici celor mai convingătoare argumente logice ale unui om de știință. Asta nu înseamnă însă că trebuie să renunțăm să luptăm contra acestui fenomen. Însă nu doar prin metodele prin care se face acum. Ceea ce auzim astăzi este că trebuie să educăm lumea să discearnă între o sursă credibilă și una îndoielnică. E o formă de infantilizare a oamenilor. În realitate ei știu foarte bine că sursa lor nu e științifică, dar asta nu-i oprește deloc.

Este exact ca și cu fumatul, toate campaniile de luptă contra tabagismului se fondează pe idea că oamenii nu știu că fumatul este dăunător pentru sănătate. În realitate toate sondajele arată că oamenii știu foarte bine asta, dar continue să fumeze pentru că acest lucru le satisface alte nevoi pe care ei dau mai mare importanță decât nevoii de sănătate. În ierarhia valorilor lor sănătatea ocupă un loc mult mai modest decât de exemplu nevoia de a socializa sau sentimentul de bine pe care fumatul le oferă. La fel și cu aceste teorii ale conspirației, atâta timp cât oamenii vor avea sentimentul că sunt nedreptățiți, mințiți, furați, înjosiți, depreciați, nerespectați, etc. într-o societate, cu atât mai multe șanse sunt ca acești oameni să nu creadă în instituțiile acestei societăți și în discursurile pe care aceste instituții le țin și cu atât mai multe șanse sunt ca ei să creadă mai mult în teoriile și informațiile care vin din altă parte.

Cel mai grav este că acest fenomen se accentuează în spirală căci aceste teorii de obicei slăbesc instituțiile, care la rândul lor creează și mai multe incertitudini întărind și mai mult credibilitatea teoriilor conspirației, și așa mai departe până la implozia generalizată a societății. Asta explică interesul mare al unor servicii secrete de a folosi aceste teorii ca armă pentru a distruge societățile adverse.

Teoriile conspiraționiste prind mai ușor în societăți divizate

E adevărat că aceste teorii sunt populare nu doar în anumite perioade, dar și la anumite societăți. Astfel s-a observat că în societățile instabile, inegale, cu încredere mică în instituții există o mai mare tendința să circule teorii deocheate despre tot felul de comploturi. Cu cât o societate este mai fragmentată, mai divizată și suferă schimbări importante, cu atât lumea se simte în mai puțină siguranță, este mai incertă, mai fragilă. Această incertitudine creează un sentiment de disconfort cognitiv, o tensiune care însă este relativ ușor atenuată de aceste teorii care au răspuns clar la întrebările care preocupă oamenii. 

Aceste teorii sunt mai ușor acceptate în societățile totalitare sau cu trecut totalitar, căci aceste societăți au fost sau sunt conduse de oameni care își mențin puterea prin discursuri și ideologii paranoide, foarte aproape ca tip de argumentare de teoriile complotului. Astfel pentru oamenii din aceste societăți totalitare și post-totalitare genul ăsta de argumentare este foarte familiar și mai ușor de asimilat.

Asta nu înseamnă că doar în aceste societăți teoriile acestea sunt răspândite. Un sondaj în SUA, țară care nu a cunoscut până acum un regim totalitar, arată de exemplu că 30% din americani cred că virusul COVID-19 a fost creat în laborator, o teorie considerată conspiraționistă. Atunci însă când o societate trece printr-o perioadă de divizare fără precedent și de inegalități, și de injustiții istorice în contextul unei pandemii prost gestionată, lumea este mai vulnerabilă la acest fenomen.

Cum și cine trebuie să le combată

În condițiile libertății presei și a Internetului nu cred că este posibil de eliminat în totalitate acest fenomen. Poate fi însă diminuat, pe termen lung, întărind autoritatea instituțiilor, a societății civile, diminuând inegalitățile și injustiția, eliminând sărăcia și corupția, iar pe termen scurt prin sensibilizarea oamenilor pentru informația de calitate. Cu toate acestea, teoriile complotului au existat și vor exista tot timpul și în toate societățile. Este ca și cu virușii, va trebui să ne obișnuim să trăim cu ei respectând însă igiena, mai ales în perioade de epidemii. 

Un stat democratic nu are cum să intervină prin metode ușoare cum ar fi lichidarea libertății de expresie sau cenzura. Dimpotrivă, ferma mea convingere este că democratizarea, implicarea oamenilor în decizii, întărirea puterii grupurilor dezavantajate, oferirea tribunei pentru toate punctele de vedere, ascultarea lor, respectul pentru interesele tuturor cetățenilor, indiferent de statutul lor și influența lor în societate, ar putea să dilueze forța distructivă a acestui fenomen negativ.  

Citește mai departe

Lifestyle

Noi continuăm să lucrăm de acasă

Publicat

pe

De către

Pe 12 martie, în lipsa unor indicații clare din partea statului referitoare la pandemia care înainta, redacția Moldova.org a decis să lucreze de acasă. Peste trei zile guvernul declara stare de urgență.

Posted by Moldova.org on Thursday, 12 March 2020

Nu a fost ușor, a trebuit să înlocuim ședințele zilnice și discuțiile de la birou cu întâlniri pe video-call, iar majoritatea ieșirilor pe teren au fost stopate. Am decis atunci că sănătatea membrilor echipei noastre, dar și a oamenilor cu care aveam să interacționăm, este mai importantă. A trebuit să ne adaptăm și am făcut-o.

Azi avem exact 88 de zile de când lucrăm de acasă și am obosit. Am obosit de „acasă”. Am obosit să nu mai facem o distincție clară între orele de lucru și timpul nostru liber.
Dar mai ales, am obosit să scriem, să filmăm și să vorbim despre coronavirus. Scriu cu silă chiar și acest cuvânt. Co-ro-na-vi-rus. Probabil că și tu ai obosit.

Am obosit să citim în comentarii și în mesajele din privat că „virusul nu există”. Am obosit să nu știm ce să facem și cum să ne comportăm. Am obosit de instrucțiuni vagi, neclare, care se schimbă peste noapte. Am obosit de cei cărora pare să nu le pese de ceilalți. Pentru un moment, am vrut să credem ce ne spun autoritățile, am vrut să credem că lucrurile se mișcă spre bine, iar luminița de la capătul tunelului e tot mai aproape.

Apoi, brusc, lumina s-a stins de tot. Pentru că ne-am uitat la cifre și ne-am data seama că frica noastră era mult mai mare atunci când în țară erau câteva cazuri de infecție cu Covid-19. Acum, când numărul infecțiilor ajunge aproape la 10 mii, toată lumea a obosit.

Apoi, atunci când obosim, vorbim cu medicii și ne dăm seama că pe lângă situația lor, noi o mai putem duce. Vorbim cu pacienții și cu cei care s-au tratat de coronavirus și ne dăm seama că mai trebuie să putem. Atunci când obosim, ne uităm în jur, la cei dintre noi care au prieteni sau rude în spital și ne dăm seama că am fost norocoși.

Avem discuții dificile în redacție despre viitorul apropiat, despre cum ar putea arăta revenirea la birou sau ieșirile pe teren. E important pentru noi să punem mai presus de orice sănătatea fiecăreia dintre noi și să ținem cont de condițiile de lucru și de trăirile noastre. De aceea, în lipsa unor indicații clare și măsuri de încredere din partea autorităților, ne vedem nevoite, încă o dată, să luăm decizii proprii pentru noi și pentru redacția noastră.

Până recent, întreaga echipă Moldova.org a lucrat de acasă. De două săptămâni, editora video și directoarea executivă, singurele persoane care pot ajunge la redacție pe jos sau cu mașina personală, vin la redacție. Motivele sunt mai mult de ordin tehnic, fie condițiile din casă nu permit, conexiunea la internet este slabă sau pur și simplu echipamentul potrivit se află la redacție. Și aici păstrăm distanța.

Revenirea la birou a întregii echipe ni se pare un pericol pentru fiecare dintre noi și pentru ai noștri de acasă. Suntem o echipă, o familie, și purtăm responsabilitate pentru sănătatea fiecăreia dintre noi. Dar pentru că suntem jurnaliste și ducem dorul muncii de teren, am planificat deplasări începând cu a doua jumătate a lunii iunie. Am cumpărat echipament de protecție pentru fiecare membră a echipei. Mănușile, măștile chirurgicale, măștile N95, vizierele, câte o sticluță cu gel dezinfectant pentru fiecare și încă 5 litri rezervă, sunt aranjate pe una dintre mesele din redacție, pentru deplasări în aer liber. Costumele de protecție, pentru filmări în spații închise și potențiale focare de infecție, se cos acum.

Am stabilit și un protocol care trebuie urmat cu strictețe la fiecare deplasare, cum se poartă și dă jos echipamentul de protecție, când se dezinfectează acesta dar și echipamentul video, când se poartă măștile (a se citi mereu!) și multe altele. Pentru a ajunge la destinație, vom folosi o mașină, despre care știm că nu e folosită de altcineva decât noi. Tot cu ea vom „culege” de acasă fiecare membră a echipei, pentru a evita transportul public.

Îți povestim despre aceste detalii tehnice, pentru că ne dorim ca atunci când ne vei întâlni la vreun colț de stradă din țară și te vom întreba ceva, sau te vom invita să fii personajului unui reportaj Moldova.org, să te simți în siguranță lângă noi.

Vom continua să discutăm transparent despre deciziile noastre, vom continua, chiar dacă am obosit, să vorbim despre coronavirus, pericolele acestuia și situația din țara noastră. Vom continua să te informăm și să fim alături de tine. Îți mulțumim că ești alături de noi și ne citești. Ai grijă de tine.

Semnat de Anastasia Condruc, redactoră-șefă Moldova.org, și Ana Gherciu, directoare executivă Moldova.org

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Lifestyle17 ore în urmă

Recomandare Moldova.org / 5 experiențe pe care poți să le ai ca turist în Moldova, de la Cristina Ostapenco

Gazda rubricii cu recomandări din această săptămână este Cristina Ostapenco, travel consultant la Go Travel. Nu stă o zi locului,...

Sănătate2 zile în urmă

COVID-19 poate afecta sănătatea pe termen lung: evaluările efectuate în proiectul „Grijă pentru colegi” arată consecințele infecției

Peste 60 de persoane au beneficiat deja de investigații și consultații medicale gratuite în cadrul Proiectului „Grijă pentru colegi”, lansat...

Politică2 zile în urmă

Protest în regiunea transnistreană: „Noi nu vă limităm în totalitate”

PE SCURT Ieri în Râbnița a avut loc un protest după ce așa-zisele autorități transnistrene au anulat permisele locuitorilor care...

Divertisment2 zile în urmă

Cine a fost Lidia Istrati – scriitoarea care a votat cu ambele mâini Declarația de Independență

Politiciana și scriitoarea Lidia Istrati a fost parlamentară în două legislaturi și persoana care, la 27 august 1991, a votat...

Economie3 zile în urmă

Eficiența și succesul stau în asociere! Cunoaște povestea GdP AGROASPECT GRUP din satul Floreni, raionul Ungheni

Unul dintre factorii de progres cert în dezvoltarea durabilă a agriculturii și a mediului rural din Moldova este reprezentat de...

Social3 zile în urmă

3 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT. Încă 12 decese și 295 de cazuri noi de COVID-19

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Social3 zile în urmă

Turist în Moldova: Congaz, Găgăuzia

Cu peste 11.000 de locuitori, satul Congaz se număra printre cele mai mari sate europene după numărul populației. Acum doi...

Advertisement

Politică

Politică6 zile în urmă

Ce înseamnă schimbările în Constituția Rusiei și cum ar putea influența regiunea transnistreană. Explicăm

PE SCURT De pe 25 iunie până pe 1 iulie are loc referendumul pentru modificarea Constituției Federației Ruse. În regiunea...

Politică2 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Trei sate moldovenești din stânga Nistrului au trecut în subordinea Tiraspolului?

PE SCURT Așa-zisele autorități transnistrene anunță că aproape 80% dintre cazurile de COVID-19 au fost tratate.  Thomas Mayr Harting, reprezentantul...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. „Discriminare. Autoritățile moldovenești nu au anulat bacalaureatul pentru studenții din regiune”

PE SCURT Astăzi, 16 iunie, în regiunea transnistreană, se încheie starea de urgență, însă restricțiile rămân în vigoare. Acest lucru...

Istorie4 săptămâni în urmă

„Politicienii folosesc divizarea în societate, manipulând cu preferințele alegătorilor”, spune o doctoră în Științe Politice

PE SCURT Instalarea stării de urgență pare că a amplificat problemele politice și divergențele existente în societate, la fel ca...

Politică4 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană: Tiraspolul sugerează că s-a descurcat mai bine decât Chișinăul

PE SCURT Biroul Politici de Reintegrare a anunțat că au fost ridicate unele restricții de circulație pentru locuitorii satelor din...

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană / Autoritățile separatiste vor achita compensații de 23 euro antreprenorilor

PE SCURT În săptămâna trecută în regiunea transnistreană a fost prelungită starea de urgență, un bebeluș a fost testat pozitiv...

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Tiraspolul atacă Chișinăul: „Deficit de conștiință și rațiune”

PE SCURT Așa-zisele autorități din regiunea transnistreană redeschid treptat afacerile și instituțiile. 143 de beneficiari și angajați ai internatului psihoneurologic...

Advertisement

Opinii

iulie 2020
L Ma Mi J V S D
« iun.    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031