În timp ce la Chișinău nu mai e urmă de zăpadă și abia de se mai simte frigul iernii, la nordul Moldovei, în satul Țaul, Dondușeni, vremea a decis să înfrumusețeze conacul Pommer și parcul. Câteva băltoace au înghețat și au fost ascunse sub un strat subțire de zăpadă. Chiar și așa, glodul e suficient de moale pentru a fi frământat de picioarele celor care au decis să se plimbe prin parc.
Poarta care duce spre cele mai importante edificii ale satului – primăria, Palatul Culturii, conacul Pommer și parcul – este mereu deschisă. Se pare că toată viața satului se întâmplă anume în această zonă. Primăria e imediat pe stânga, în casa-muzeu renovată cu șase ani în urmă. Apoi, treci pe lângă scena din lemn cu buturugi pe post de scaune, iar câțiva metri mai departe se află Palatul Culturii. Pe partea opusă, scările duc spre conacul Pommer.
Dacă vara verdeața mai ascunde din ruine, iarna, când copacii sunt goi, conacul dezvăluie cât de vulnerabil este în fața timpului, a anotimpurilor, la vandalizare și la lipsa banilor. Totuși, în imaginea care pare să-ți transmită emoții de abandon și singurătate, apar niște pete de culori mișcătoare.
O femeie îmbrăcată într-un costum de schi a umplut câteva căldări cu apă. Tocmai a dat de mâncare animalelor și urmează să le adape. Marina, în vârstă de peste 40 de ani, a fost angajată de primărie să îngrijească de mini-zoo amenajat în parc. „Aici era o frumusețe rară!”, spune ea. Își amintește că mulți ani în urmă această grădină zoologică avea și un urs. Astăzi, are patru lebede, doi ponei, două căprioare sălbatice, fazani, păuni și cocoși pitici.
Cele mai triste animale din cuști sunt căprioarele. Masculul are vârful nasului zgâriat, pentru că și-l roade de gardul din sârmă. „Avem autorizație de funcționare a grădinii zoologice”, precizează primarul satului Țaul, Andronii Mitrică.
Pe cale de dispariție
Marina nu e din sat, dar s-a îndrăgostit de parc încă în copilărie, când venea în vizită la o mătușă. Își petrecea toată vacanța la conac, iar cu timpul s-a și stabilit în Țaul.
„Aici a fost cantora [bloc administrativ, n.red.] principală a sovhozului”, spune Marina arătând spre conacul Pommer. Îndreaptă degetul spre clădirea de alături, despre care spune că a fost sanatoriu. Apoi, arată spre partea opusă – unde a fost cândva grădinița. Astăzi, una dintre camerele clădirii este folosită în calitate de depozit pentru porumb, iar celelalte au rămas nefolosite și au prins păienjeniș pe la toate colțurile. Ziarele cu chipul lui Lenin lipite pe geamuri indică timpul când acestea nu au mai fost folosite.
În spatele clădirilor este parcul renumit prin colecția de arbori și arbuști, înființat în 1901-1904. Astăzi, parcul se află într-o situație de pericol, o parte din fondul floristic a dispărut, multe specii de arbori și arbuști nu mai există.
Istoria parcului și a conacului Pommer a început în 1901, atunci când Andrei Pommer, un înalt funcționar la Banca Imperială Rusă din Sankt-Petersburg, a cumpărat terenul de la niște moșieri locali, pentru că arhitectul-peisajist Ipolit Vladislavski-Padalko identificase cel mai bun loc pentru plantarea unui parc – marginea de sud a satului Țaul. Aici au găsit cea mai potrivită formă de relief: o vale înconjurată din trei părți de dealuri, partea de sud fiind deschisă, loc perfect pentru a combina diferite specii de arbori și arbuști, care să creeze diferite colorituri în funcție de anotimp.
Cu o suprafață de 46 de hectare și o rețea de drumuri de 12,5 km, Parcul Țaul, unul dintre cele mai mari monumente ale naturii din Republica Moldova, nu a mai beneficiat de reparații considerabile din anul 1995.
Cum au rămas fără finanțare
După independență, parcul și conacul au trecut prin multe mâini, printre care și cele ale Institutului Grădina Botanică, principala structură care cercetează domeniul botanicii în țară. Însă, în 2013, a trecut în gestiunea primăriei Țaul. Astfel, autoritățile au încercat să salveze ce a mai rămas. Entuziasmul era mare: primăria își dorea să restaureze toate clădirile din complexul arhitectural, să facă un hotel din fosta clădire a sanatoriului. Pentru acest scop, autoritățile locale au aplicat și au câștigat un proiect finanțat de către Fondul Național de Dezvoltare Regională în valoare de peste 23 de milioane de lei.
În 2013 s-a construit un gard de metal, unul din plasă metalică, s-a renovat un gard istoric din cărămidă, precum și poarta centrală a Parcului Țaul.
În 2014 a fost restaurată fosta școală a boierului și transformată în casa-muzeu dintre cele opt clădiri existente în parc. Edificiul a fost asigurat cu apeduct, canalizare, gaz, instalații de încălzire și ventilare, servicii de supraveghere tehnică – toate aceste lucrări au costat peste patru milioane de lei.
Casa-muzeu urma să găzduiască expoziții despre viața boierului Pommer, istoria parcului și a satului. Însă, consiliul local din Țaul a decis că acea clădire va servi și ca spațiu pentru administrația satului. La un an distanță, când restaurarea era pe ultima sută de metri și urma să fie organizat evenimentul de inaugurare, Fondul anunța că finanțarea proiectului de reabilitare a conacului Pommer ar putea fi stopată.
Potrivit ministrului Dezvoltării Regionale și Construcțiilor de atunci, Vasile Bîtca, problema era în faptul că această clădire ar fi fost folosită în alte scopuri decât cele pentru care Fondul a oferit mijloace financiare. „Proiectul de dezvoltare regională poate obține finanțare doar în condițiile în care edificiul renovat al casei-muzeu va găzdui inclusiv expoziții despre viața boierului Pommer, istoria parcului și a satului, dar și administrația Parcului Țaul”, se arată în comunicatul din 2015.
De atunci, în jur de 12 milioane de lei, atât de așteptați și necesari conacului, nu au mai ajuns la destinație.
Primarul Andronii Mitrică spune astăzi că banii nu au mai fost oferiți din motive politice. „Dacă o lăsăm doar pentru muzeu, fără încălzire iarna, s-ar fi putut distruge. Ca în toate țările europene, administrația publică locală stă în clădirile restaurate și le îngrijește”, explică primarul. Acesta spune că inițial au planificat ca, pentru confortul turiștilor, muzeul boierului Pommer și al satului să fie în conacul boierului și nu în fosta școală.
În prima imagine este fosta școală a boierului restaurată și transformată în casă muzeu în care își are sediul primăria Țaul, iar în a doua imagine poți să vezi conacului boierului care a rămas nerestaurat
Astăzi ar putea să mai aplice la același Fond ca să obțină 16 milioane de lei pentru restaurarea conacului boieresc, însă este nevoie și de 10% contribuție proprie, potrivit noilor reguli de finanțare a proiectelor. „Adică va fi nevoie de 1,6 milioane de lei. Dar noi nu avem așa bani și nici nu o să avem cândva”, spune primarul. Speranța administrației este în solicitarea trimisă jumătate de an în urmă către o ambasadă străină la Chișinău, prin care au fost cerute 400 de mii de dolari. Însă, deocamdată, nu a venit niciun răspuns.
Fotografii: Tatiana Beghiu
