Connect with us
"
"

Educație

Cum școala s-a mutat pe internet (I). Ce spun profesorii

Publicat

pe

La 11 martie, toate grădinițele și școlile din Republica Moldova au fost închise după ce în țară au fost înregistrate mai multe cazuri de infectare cu COVID-19. De atunci ușile instituțiilor de învățământ au rămas închise, iar până la încheierea anului școlar au rămas câteva zile. Învățământul „la un click distanță” nu este ușor de asimilat atât pentru elevi, învățători, părinții, cât și pentru autorități. Moldova.org a realizat o serie de materiale în care discutăm cu cei mai importanți actori ai acestui proces: profesorii, părinții și elevii. Astăzi vedem cum se descurcă profesorii cu aplicațiile online și ce soluții creative găsesc atunci când întâmpină piedici.

7 mii de elevi și 600 de profesori, lăsați în urmă

Pe 15 martie, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării (MECC) anunță că la începutul perioadei de pandemie au fost implicați  92,8% din numărul total de elevi, iar peste o lună, deja 95,6% dintre copii au participat în procesul educațional la distanță, inclusiv elevii care studiază prin telefon. Potrivit Nataliei Grâu, secretară de stat a MECC, prima săptămână a fost una de șoc pentru toți. „Nimeni nu înțelegea exact ce va urma și cum trebuie să acționeze. Dar conform rapoartelor și declarațiilor, observăm că treptat toți încep să se adapteze.”, menționează secretara de stat. 

Potrivit Ministerului, în afara procesului educațional au rămas peste 7 mii de elevi și peste 600 de cadre didactice, de aceea, la mijlocul lunii aprilie, din bugetul de stat au fost alocate 20 de milioane de lei pentru procurarea laptopurilor și a tabletelor atât pentru copii, cât și pentru învățătorii care nu le au. Însă, până în acest moment, Ministerul nu a anunțat nicio achiziție. „Achiziția respectivă de laptopuri și tablete nu se va realiza într-o săptămână sau o lună. Conform legii, aceasta ar putea dura câteva luni”, a explicat Natalia Grâu. Totodată ea a spus că între timp, trei operatori de telefonie mobilă au oferit gratuit internet cadrelor didactice și elevilor care au solicitat acest lucru. 

„Pensionari care lucrează pe Zoom ca ceasul”

Ana Cotună niciodată nu și-a imaginat că va lucra toată ziua în fața ecranului calculatorului și nu-și va vedea elevii toată primăvara. „În prima săptămână eram nesigură. A fost prelungită vacanța elevilor, dar mă gândeam că în scurt timp vom reveni la programul obișnuit. Dar nu a fost așa. Ne-au spus să facem lecții la distanță și am început să învățăm să utilizăm tot felul de platforme ce ne permiteau să ne vedem, auzim și să rezolvăm exerciții”, povestește profesoara de matematică de la gimnaziul din Fundurii Vechi, Glodeni, unde învață 250 de copii. Pe lângă nevoia de a învăța noi tehnici, ea a trebuit să predea de acasă, unde copiii ei, la fel, aveau ore, iar soțul trebuia să lucreze. „Îi acopeream pe toți din casă. Vorbeam așa de tare că mă auzeam până-n drum”, râde ea. 

Spune că preferă Zoom-ul, unde poate organiza conferințe online cu întreaga clasă și să le explice tema și să le arate cum se poate rezolva o ecuație sau alta. Însă, lucrul care o întristează cel mai mult este că elevii preferă să nu conecteze videoul. „Răspund, rezolvă, comunică, dar nu conectează camera video și asta nu-mi permite să le urmăresc mimica, ca să înțeleg mai bine dacă au sau nu anumite neclarități”, constată învățătoarea. 

Pe lângă asta, mai sunt copii care nu se pot conecta la conferințe pentru că singura sursă de internet este telefonul părinților, care uneori mai merg la muncile în câmp. De aceea, Ana Cotună a decis să înregistreze aceste lecții și să le pună în grupul clasei, ca elevii să poată să le vadă oricând au nevoie. În aceste două luni, Ana Cotună a devenit și „poștaș” pentru colegii săi care nu au internet și nici calculatoare acasă. Ei scriu subiectele și descrierea pe foi. Ea merge și le ia, le fotografiază sau scanează și le transmite copiilor care au lecții cu acești învățători. Când copiii fac tema pentru acasă, o fotografiază și i le trimit ei și ea deja le printează și duce la poarta învățătorului. „Asta fac cu cei încăpățânați, care nu vor să încerce. Dar sunt pensionari care lucrează pe zoom ca ceasul”, spune ea cu fascinație.

Educația la distanță

Ana Apostu, directoarea gimnaziului din Trușeni dă asigurări că orele continuă, chiar și pentru cei care nu au acces la internet. „Profesorii îi contactează telefonic și îi vizitează săptămânal pe cei cu necesități speciale, fiind echipați cu mănuși și măști de protecție și păstrând distanța le lasă la poartă fișele cu teme și le explică părinților ce au de făcut”.  Ea spune că reprezentanții Ministerului au  cerut să se întocmească lista învățătorilor care au nevoie de calculatoare, dar după aceea nu a mai urmat nimic. 

De asemenea, unii învățători spun că mulți elevi profită de avantajele și politica blândă ale acestui sistem educațional din timpul pandemiei, în special, cei din clasele a IX-a după ce au aflat că examenele de absolvire au fost anulate. „Mama este profesoară de limba franceză. În viață nu a folosit tehnologiile informaționale, pentru că nu a avut nevoie de aceasta. Însă, pandemia a impus-o să-și facă un cont pe facebook pentru a putea face lecții cu elevii. Cu toate acestea, cei din clasa a IX-a preferă să găsească tot felul de scuze și să nu participe la lecții. Astfel, din 12 elevi, mama ajunge să lucreze doar cu 2-3”, povestește dezamăgită Valentina Timofeev din Chișinău. „Eu cred că învățământul online trebuie să fie la fel de serios, cum este și cel real, dar nu afirmații de genul că: absențele nu vor fi luate în considerare sau examenele sunt anulate. Din această cauză și elevii din clasa a IX-a nici nu se mai obosesc să învețe”, susține Valentina care urmărește cum mama ei încearcă să se adapteze noilor realități. „Îi este greu, dar nu renunță”, adaugă ea. 

Lecții de 30 de minute

Iana Bargan, învățătoare la clasele primare din Liceul Teoretic „Aleksandr Pușkin” din Fălești își începe ziua de lucru la 8:45. Scrie pe viber un „Bună dimineața” și se asigură că toți elevii sunt în fața laptopului, tabletei sau a telefonului. După care anunță începutul conferinței pe Zoom ca să le vadă fețele încă șifonate de pernă și ochii împânziți de somn. Încep recapitulările zilei precedente, o rundă de întrebări adunate pe parcursul serii anterioare, cât timp a tot primit întrebări de la elevi pe telefon. După care începe lecția. „Este o lecție obișnuită, doar că nu în clasă, ci acasă”, spune cu entuziasm învățătoarea. Cu toate acestea, ea recunoaște că acest program este unul destul de epuizant și care consumă foarte multă energie, iar copiii au început să „facă nazuri” și nu mai au chef să stea atâtea ore la calculator, închiși în casă. Pentru că nu întotdeauna conexiunea la internet este bună la toți elevii, învățătoarea mai face video apeluri cu fiecare elev în parte să vadă dacă au anumite neclarități. 

În satul Trinca, r. Edineț, majoritatea orelor se fac pe Viber, pentru că cea mai mare parte a copiilor nu au calculatoare, ci doar telefoane. „Lecția durează cel mult 30 de minute, ca să nu încărcăm prea mult copilul. Apoi el se odihnește puțin până la următoarea lecție și tot așa. Astfel de educație are avantajele, dar și dezavantajele ei. Ne-am dezvoltat mai mult abilitățile tehnologice, dar nu poate total să-l înlocuiască pe cel real. Copiii deja se simt obosiți, e una când vorbești la telefon și alta când în viața reală”, susține Angela Lambarschi, directoarea gimnaziului din Trinca, unde învață 238 de elevi. Directoarea susține că la începutul noului an școlar, neapărat, se va face o recapitulare generală ca să vadă ce subiecte le-au scăpat sau nu au fost înțelese în aceste luni.  

„70% din elevi nu au internet”

Și profesorii de la gimnaziul din satul Coropceni, Telenești, încearcă să se adapteze la noua realitate. Dintre cei 144 de elevi ai școlii din localitate, doar 30% au acasă calculatoare sau internet. 

„Dacă în orașe cei mai mulți folosesc platforme ca Zoom, eu nu pot face asta când copiii au internet poate doar la telefon și acela e slab. Eu înțeleg că mulți vor ca statisticile să fie bune, dar nu e mereu așa. Am trecut pe messenger pentru că așa pot aduna la un loc mai mulți elevi, dar cea mai bună soluție în această situație este să scriem sarcinile și explicațiile la subiect pe foaie A4 și să-i anunț pe copii că la ora cutare am să fiu în centrul satului și am să le transmit”, povestește Ion Curchi, directorul gimnaziului. El a făcut o listă mare cu învățătorii și elevii care au nevoie de internet, dar și de tablete, pentru a putea studia. „Cei de la Minister mi-au spus să mai reduc din număr, că-s prea mulți, iar acum tac”, remarcă el. 

Cum să ajungi la elevii fără internet? 

Pentru că pandemia a închis școlile nu doar din Moldova, ci și din întreaga lume, iar lecțiile au început să se facă la distanță, mai multe școli au căutat cum pot ajunge în casele chiar și celor care nu au calculator și nici internet. Astfel, profesorii din Statele Unite ale Americii pot fi văzuți deja și la televiziunile naționale unde explică în detalii subiectele. Mai multe școli din întreaga lume le-au dat elevilor și cadrelor didactice laptopuri și tablete conectate la internet. Unele state din SUA au instalat mai multe cutii la intrare în școală, unde copiii care primesc subiectele pe foile printate, pot să-și lase temele pentru acasă, ca învățătorul să poată să le verifice. 

Material realizat de Mirela Gandraman și Tatiana Beghiu

Cultură

Neesențialii: artiștii

Publicat

pe

De către

Ei sunt oamenii care și-au pus talentul și toată dedicarea la bătaie și au încercat să-și creeze o viață bună aici, acasă, în Moldova. Fără surse de venit, fără susținere financiară din partea autorităților, ei sunt oamenii care au fost determinați drept „neesențiali” în aceste vremuri grele.

Regizorul Alex Bred, împreună cu Eugenia Boldescu și Olesea Sarandi au cules poveștile acestor oameni. Moldova.org are onoare să ți-i prezinte. De data aceasta vorbim despre artiștii din Moldova.

Neesențialii: Artiștii

Pandemia a afectat artiștii în egală măsură. În al treilea episod din „Neesențialii” artiștii noștri Iulia Panici, Sandu Cordonean, Geta Burlacu, Andrei Glavan și Ronin Terente povestesc cum s-au simțit și ce schimbări le-a adus pandemia.Un proiect de Alex Bred, în colaborare cu Eugenia Boldescu și Olesya Sarandi

Geplaatst door Moldova.org op Woensdag 8 juli 2020

În al treilea episod din „Neesențialii” artiștii noștri Iulia Panici, Sandu Cordonean, Geta Burlacu, Andrei Glavan și Ronin Terente povestesc cum s-au simțit și ce schimbări le-a adus pandemia.

Citește mai departe

Social

8 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: Circa 370 de studenți de la Medicină sunt implicați în lupta anti-COVID

Publicat

pe

De către

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în Moldova.

Îți prezentăm știrile succint și compact, astfel încât să fii corect informat, dar și liniștit.

370 de studenți de la Medicină implicați în lupta anti-COVID

Igor Șarov, ministrul Educației, Culturii și Cercetării, a venit cu un mesaj de mulțumire în adresa studenților care s-au implicat în lupta anti-COVID. Potrivit lui, circa 370 de studenți de la  Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” sunt angajați ai instituțiilor medicale și lucrează ca asistenți medicali, mulți dintre ei – în prima linie în lupta cu COVID-19.  Studenții-mediciniști au realizat acțiuni de voluntariat pe două filiere: au acordat consultanță persoanelor la linia verde instituită de Agenția Națională de Sănătate Publică și, respectiv, au activează în calitate de asistenți medicali și infirmieri în diverse instituții medicale din țară.

Studenții de la Universitatea Tehnică a Moldovei au confecționat viziere pentru personalul medical din întreaga țară, iar cei de la Universitatea de Stat din Moldova au oferit consultanță și suport psiho-emoțional solicitanților în încercarea de a depăși această perioadă dificilă. De asemenea, pe perioada pandemiei, studenții multor universități din țară au susținut și au promovat zeci de afaceri în mediul online, începând cu producătorii agricoli autohtoni și finalizând cu librării și cursuri de limbi străine. „Sunteți un exemplu de curaj, devotament și responsabilitate socială. Suntem mândri de voi!”, se arată în mesajul ministrului. De notat că, până la ziua de azi, au fost confirmate 2546 cazuri de infectare în rândul angajaţilor sistemului de sănătate.

Punctul de trecere a frontierei Costești-Stânca își reia activitatea

Punctul de trecere a frontierei moldo-române Costești-Stânca și-a reluat activitatea de astăzi, u începere de  ora 08:00. Astfel, a fost restabilit traficul prin punctul de trecere menționat atât pentru călători, cât și pentru transportatorii de mărfuri, însă în condițiile de menținere a anumitor restricții de circulație impuse pe perioada pandemiei. Poliția de Frontieră precizează că numărul punctelor de trecere a frontierei deschise traficului se ridică la 24 – șapte la hotarul cu România și 17 – la cel cu Ucraina.

Donațiile pentru combaterea COVID-19 pot fi vizualizate pe platforma tender.health

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a anunțat despre noua funcționalitate a platformei tender.health, care permite vizualizarea și analiza datelor despre donațiile externe si interne ale partenerilor Republicii Moldova, donate pentru consolidarea capacităților instituțiilor medico-sanitare publice, implicate în tratamentul COVID-19. Noua funcționalitate permite vizualizarea donațiile oferite, dar și unde, și în ce mărime au fost distribuite acestea. „Datele despre contracte și facturi sunt prezentate în format de tabele și grafice clare, cu funcții de filtrare pentru analiză și monitorizare. Analiza datelor din contracte și facturi permite evaluarea și îmbunătățirea eficienței planificării și utilizării banilor publici”, susține ministerul.

Citește mai departe

Educație

Masterand pe Zoom. Cum am susținut teza pe timp de pandemie

Publicat

pe

De către

Pe 11 martie 2020, în momentul în care în Republica Moldova era înregistrat deja cel de-al treilea caz de COVID-19, oficial a fost oprit procesul de învățământ. 

Fiind student masterand la Facultatea de Istorie și Filosofie la Universitatea de Stat din Moldova, eu, dar și mulți colegi de-ai mei, am crezut că va fi vorba doar de o vacanță de cel mult două săptămâni, iar de prin aprilie totul va reveni la normal. Aveam scrisă doar introducerea tezei. 

Pe 3 aprilie Ministerul Educației, Culturii și Cercetării a dispus ca „procesul educațional” să fie reluat de la distanță. Brusc, profesorii și elevii au trebuit să găsească metode, platforme, soluții ca să facă aceste lecții. Peste noapte, ca în multe alte cazuri, organizarea unei lecții la distanță a devenit tare posibilă. 

Deși între timp mă apucasem de scris teza, rămăsesem în urmă, cam ca progresul tehnologic și digitalizarea din țară. Google drive îmi arată că primele paragrafe au fost scrise pe la sfârșitul lui decembrie și după o pauză prea lungă, am reluat lucrul în forță pe 27 martie.

Adaptarea

Pe 4 mai Ministerul Educației anunță că universitățile vor decide independent cum să desfășoare examenele de licență în acest an. Universitatea de Stat a luat decizia de a organiza examenele online. 

În general, potrivit decanului Sergiu Matveev, staff-ul a fost pregătit pentru a face această tranziție în ceea ce privește educația online. Au existat și excepții, de exemplul unul din profesori, care are peste 80 de ani a dorit să vină la facultate în această perioadă, deoarece era coordonator la câteva teze de doctor. Atunci i s-a spus: „domnule profesor, nu aveți ce căuta aici. Dacă nu o să fie o virgulă sau un punct aici într-o teză nu mai pierde atât de mult calitatea. Dar se poate pierde la sănătate, unde e chiar grav dacă se întâmplă”. 

Sergiu Matveev a mai adăugat că „pentru acest proces Universitatea, dacă nu mă înșel, a cumpărat peste 50 de licențe Zoom”. 

Comunicarea cu „masele” 

Facultatea de Istorie și Filosofie, la care urma să-mi susțin teza, a decis să comunice cu studenții prin intermediul unui grup de pe Facebook, creat și administrat de decan. Pe grup s-a pus la punct fiecare pas, inclusiv  crearea unei adrese de email profesioniste. 

Apoi studenții au fost întrebați dacă vrem și putem folosi programe de învățământ la distanță, cum ar fi Moodle sau Zoom. 

Fiecare a trebuit să completeze câte un model de declarație și să aleagă una din următoarele opțiuni:  

  1. Sunt de acord să susțin teza online și nu am impedimente tehnice.
  2. Nu sunt de acord să susțin teza online și rog să fiu exmatriculat/ă cu posibilitatea de a fi înmatriculat/ă anii viitori.
  3. Sunt de acord, dar nu am condiții tehnice și rog USM să le asigure.
  4. Nu accept susținerea online și rog USM să fiu primit în fața comisiei. 

Pentru persoanele care nu se puteau conecta, au fost puse la dispoziție două săli. 

„Dacă în una era comisia de susținere, în cealaltă puteau intra studenții care nu puteau susține de acasă teza, câte unul, desigur, cu toate criteriile epidemiologice respectate. De acolo puteau face legătura cu cei din camera alăturată, adică cei din comisia de admitere”, a spus acesta. În timpul prezentărilor. 

„Au fost cazuri când când unii au refuzat să susțină anul acesta”, a spus decanul Facultății.  

Simularea și susținerea

Pe 10 iunie a avut loc prima simulare a susținerii tezelor. De fapt, a fost doar o discuție între profesori și absolvenți pe platforma Zoom, care s-a desfășurat după un scenariu tipic acestei perioade și acestor tipuri de ședințe online – durează mai mult decât unii și-ar dori și uneori trebuie să ai o mână de fier în care să menții conversația coerentă. 

Procedura a fost explicată amănunțit. Dacă tradițional, toată comisia stătea într-un cabinet, iar toți studenții – în aceeași sală, ieșind pe rând și prezentând, de această dată totul s-a desfășurat conform unui protocol mai strict.

În primul rând, toți absolvenții au fost divizați în grupuri de câte 6 persoane. 

Apoi, cele 6 persoane și comisia se conectau la ora 8:00 și rămâneau în video call până se încheiau toate prezentările. 

Primul student de pe listă prezenta teza și la final i se dădeau mai multe întrebări. În timp ce primul student se retrăgea din call pentru a pregăti răspunsurile la întrebări, urma al doilea de de pe listă la prezentare. După ce acel de-al doilea student termina prezentarea, i se puneau și lui întrebările și se retrăgea. Între timp, revenea primul, căruia i se citea avizul coordonatorului, și i se dădea posibilitatea de a răspunde la întrebări. Apoi urma a treia persoană de pe listă. Și tot așa, până la epuizarea listei. 

„Viața noastră demult este conectată online, fie în legătura cu rudele sau prietenii de peste hotare, fie prin ședințe skype, zoom, viber și colegi din diferite raioane și chiar din diferite țări. Proiectele în care activez solicitau periodic asemenea discuții la distanță, din care considerent, trecerea la platforma on line de studii, pentru mine personal, nu a constituit o problemă, din contra un avantaj”, a spus Elena Cojocari, studentă care a susținut teza online anul acesta.

Enlarge

cojocari-1
Elena spune că aflarea într-un spațiu privat face studenții să se simtă mai calmi.

Totuși, potrivit ei, a existat și un dezavantaj. 

„Poate ar fi fost mai bine dacă prezentările erau să fie însoțite de PPT și sper pe viitor să fie posibilă asemenea prezentare zoom.” 

Cum am susținut eu?

Mie mi-a venit rândul în penultima zi. Dar pentru că ni se oferea posibilitatea de a accesa conferința Zoom din ziua precedentă, din curiozitate, am mai ascultat pe 24 iunie câteva prezentări. 

Pe 25, ziua în care trebuia să susțin teza, la ora 6.00 eram în picioare, iar câteva ore mai târziu mă conectam pe Zoom de acasă. Desigur, Zoom-ul nu mergea și a trebuit să-l descarc din nou. 

Și, ca de obicei, cu cât mai repede aveam eu nevoie să mă conectez, cu atât mai încet părea să meargă internetul.

Am reușit să mă conectez până la urmă și când mi-a venit rândul am vorbit despre subiectul pe care mi-l alesesem: patrimoniul cultural și promovarea acestuia pe rețelele de socializare. Am vorbit despre ce înseamnă comunicarea publică, despre cum este aplicată de instituțiile responsabile de patrimoniul cultural. Am tras principala concluzie, și anume că pandemia a pornit și aici unele motoare ale progresului. De exemplu, unele muzee au descoperit că au galerii 3D care pot fi vizitate de acasă. Am vorbit despre hashtag-uri, despre postări pe instagram și despre cum să fie structurate concis informațiile de pe website. 

Am descoperit cu această ocazie și un beneficiu al internetului: de fiecare dată când pierzi firul logic poți sa verifici încă o dată dacă cei de la capătul opus te aud bine. 🙂 

La sesiunea de întrebări și răspunsuri am fost întrebat despre fake news în domeniul patrimoniului cultural. Deși pare un domeniu infertil pentru știrile false și aici se întâlnesc multe încercări de a denatura adevărul. Cazul meu preferat a fost atunci când jurnaliștii „au descoperit o biserică de pe timpul lui Ștefan cel Mare” în beciurile de la Cricova.  

După prezentări am luat o pauză, după care profesorii au revenit pe fir și ne-au anunțat notele. Absolvisem.  

Cum va arăta viitorul învățământului?

Acomodarea este răspunsul universal în situația pandemiei. Și colaborarea poate face lucrurile mai ușoare.

„Pe noi de exemplu ne-a ajutat un fost coleg emigrat în Canada, care lucrează la o universitate cu studii de la distanță. Ne-a ajutat cu idei, softuri și alte informații de soluționare a situației de criză”, a spus Matveev. 

 Decanul mai spune că Universitatea de Stat este pregătită pentru acest scenariu de activitate, cel puțin într-o formă mixtă – de la distanță și fizic, dacă o va permite situația epidemiologică. Deocamdată, admiterea se face online, fiecare student putând să se logheze, să își facă un profil, să adauge actele necesare, și să parcurgă click cu click, fiecare opțiune.

„Universitatea a luat o decizie de pregătire intensă a învățământului mixt. Dacă va fi o scădere a pandemiei, grupele mici, de exemplu până la 10 oameni, unde sunt anumite lecții care se fac în cabinete de laborator, pot să fie la universitate. Însă dacă e vorba de torente mari, de 40-50 de oameni, fiecare profesor este obligat ca până pe 27 august să aibă pe platforma educațională a USM, Moodle, un minimum curicular la fiecare lecție a sa – planul lecțiilor și anumite idei generale”, a mai spus Sergiu Matveev.

Și studenții spun că a fost o experiență unică, care a avut și avantaje.

„Faptul că ne-am aflat în spațiu privat, cred că ne-a oferit oportunitatea să fim mai încrezuți, să fim mai calmi”, a spus Elena Cojocari. 

De acord, aș zice eu. Atâta timp cât merge internetul.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Cultură49 de minute în urmă

Neesențialii: artiștii

Ei sunt oamenii care și-au pus talentul și toată dedicarea la bătaie și au încercat să-și creeze o viață bună...

Social4 ore în urmă

8 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: Circa 370 de studenți de la Medicină sunt implicați în lupta anti-COVID

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Social22 de ore în urmă

Pandemia în Italia: „Cu toții a trebuit să învățăm o lecție”

Acuzată că a reacționat prea târziu, că a permis răspândirea virusului COVID-19 prin întreaga Europă, după cinci luni de luptă...

Divertisment23 de ore în urmă

Va interzice Putin curcubeul?

PE SCURT Pe 3 iulie, la o întâlnire dintre Vladimir Putin și membrii grupului de lucru pentru amendamentele la Constituție,...

SocialO zi în urmă

7 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: 235 cazuri noi de infectare și opt decese

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Educație2 zile în urmă

Masterand pe Zoom. Cum am susținut teza pe timp de pandemie

Pe 11 martie 2020, în momentul în care în Republica Moldova era înregistrat deja cel de-al treilea caz de COVID-19,...

Social2 zile în urmă

Trei știri bune: Film în pod, chipsuri sănătoase și solidaritate împotriva virusului

Pe urmele lui Zaharia Cușnir Astăzi va avea loc premieră unui film în care regizorul Victor Galușca reconstruiește momentul în care au fost găsite legendarele negative...

Advertisement

Politică

Politică5 zile în urmă

Protest în regiunea transnistreană: „Noi nu vă limităm în totalitate”

PE SCURT Pe 2 iulie, în Râbnița a avut loc un protest după ce așa-zisele autorități transnistrene au anulat permisele...

PoliticăO săptămână în urmă

Ce înseamnă schimbările în Constituția Rusiei și cum ar putea influența regiunea transnistreană. Explicăm

PE SCURT De pe 25 iunie până pe 1 iulie are loc referendumul pentru modificarea Constituției Federației Ruse. În regiunea...

Politică2 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Trei sate moldovenești din stânga Nistrului au trecut în subordinea Tiraspolului?

PE SCURT Așa-zisele autorități transnistrene anunță că aproape 80% dintre cazurile de COVID-19 au fost tratate.  Thomas Mayr Harting, reprezentantul...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. „Discriminare. Autoritățile moldovenești nu au anulat bacalaureatul pentru studenții din regiune”

PE SCURT Astăzi, 16 iunie, în regiunea transnistreană, se încheie starea de urgență, însă restricțiile rămân în vigoare. Acest lucru...

Istorie4 săptămâni în urmă

„Politicienii folosesc divizarea în societate, manipulând cu preferințele alegătorilor”, spune o doctoră în Științe Politice

PE SCURT Instalarea stării de urgență pare că a amplificat problemele politice și divergențele existente în societate, la fel ca...

Politică4 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană: Tiraspolul sugerează că s-a descurcat mai bine decât Chișinăul

PE SCURT Biroul Politici de Reintegrare a anunțat că au fost ridicate unele restricții de circulație pentru locuitorii satelor din...

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană / Autoritățile separatiste vor achita compensații de 23 euro antreprenorilor

PE SCURT În săptămâna trecută în regiunea transnistreană a fost prelungită starea de urgență, un bebeluș a fost testat pozitiv...

Advertisement

Opinii

iulie 2020
L Ma Mi J V S D
« iun.    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031