Connect with us
"
"

Economie

Cum s-a transformat Moldova în ultimii 10 ani

Publicat

pe

PE SCURT

În ultimii zece ani Republica Moldova s-a schimbat în câteva domenii. Au rămas mai puțini oameni în țară, s-au născut mai puțini și au murit mai mulți. Salariile, precum și cheltuielile, au crescut, însă rămân insuficiente. Putem vedea că a scăzut șomajul, dar și numărul pasagerilor în transportul public în Republica Moldova. 

În schimb, putem spune că au început să ne viziteze mai mulți oameni. Din 2010 numărul turiștilor s-a dublat și cei mai mulți vin din România.

PE LUNG

Populația stabilă din Republica Moldova în 2010 era de 3 563 695 de oameni. În 2019, cifra a scăzut doar cu 20 987 de oameni. Totuși, Biroul Național de Statistică a recalculat numărul populației pentru ultimii 5 ani prin aplicarea definiției internaționale privind reședința obișnuită. Asta înseamnă că numărul populației este calculat în conformitate cu datele oferite de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră privind traversarea frontierei de stat de către persoanele fizice.

Prin urmare, în 2014 numărul populației care trăia în Republica Moldova era de 2 869 226. Peste patru ani, cifra a scăzut cu aproape 140 mii de oameni. 

În ultimii 10 ani a scăzut atât numărul celor decedați cât și celor născuți. Dacă în 2010 s-au născut 30 474, atunci în 2018 s-au născut cu aproape șase mii de copii mai puțin. În 2010 au decedat 43 631, iar în 2018 – 37 303. Tot cu șase mii a scăzut și numărul căsătoriilor (26 483 în 2010 vs. 20 399 în 2018). Divorțurile au scăzut în 8 ani cu 783 și în 2018 au ajuns la un număr de 10 721

Durata medie de viață:

69 de ani  – 2010

70 de ani – 2018

Banii, viața și locurile de muncă

În ultimii zece ani, salariul mediu lunar din economia națională s-a dublat. În 2010 acesta era de 2 971,7 lei, iar în 2018 salariul mediu era de 6 150 lei. Oricum, și atunci, și acum acest salariu nu acoperă cheltuielile cetățenilor care se plâng de salarii mici și pleacă peste hotare în căutare de un loc de muncă.

Un lucru este clar, rata șomajului s-a micșorat mai mult de două ori. Dacă în 2010 rata era de 7,4%, în 2019 a ajuns la 3%.

Un moment important din toți acești ani a fost în februarie 2015 când 1 euro a ajuns să coste 24 de lei, iar 1 dolar peste 18 lei. Pentru că cinci ani înainte de acest moment, 1 euro costa peste 16 lei, iar 1 dolar costa puțin peste 12 lei. Iar astăzi 1 euro a ajuns să coste 19,6 lei, iar 1 dolar 17,5 lei.

Este important de menționat în acest capitol despre consumul mediu lunar din 2010 și 2018, pentru că, la fel ca salariile, este un lucru, pentru unii, total departe de adevăr. De exemplu, consumul mediu lunar pentru o singură persoană în anul 2010 era de 1 371 de lei, iar în 2018 era de 2407 lei. Adică, anul trecut un om a cheltuit, în mediu, 78 de lei pe zi, tot cu achitarea serviciilor, cu distracții, alimentație, îngrijire personală și altele. 

Se observă o tendință pe parcursul acestor ani la capitolul locuințe. Numărul acestora s-a triplat în 8 ani. Dacă în 2010 au fost date în exploatare 2 670 de locuințe, atunci în 2018 numărul a crescut până la 6 008.

Călătoriile

Numărul turiștilor în Republica Moldova aproape că s-a dublat în ultimii zece ani. 

161 754 turiști – 2010

323 468 turiști – 2018

Cei mai mulți turiști au venit din România (19% atât în 2010, cât și-n 2018) și din Federația Rusă. Și aici există o tendință: numărul turiștilor ruși veniți în Republica Moldova a scăzut vizibil: de la 14,8% în 2010 la 9% în 2018.

De asemenea, se atestă o tendință a călătoriilor în Moldova. Numărul pasagerilor care au zburat cu avionul a crescut cu aproape un milion. 

Putem observa că numărul pasagerilor cu trenul a scăzut considerabil cu 3 milioane. În 2018 au fost doar un milion și jumătate de pasageri. Asta ar putea să însemne că o parte din oameni și-au cumpărat mașini personale și evită să mai meargă cu transportul public. Până astăzi, în Republica Moldova sunt 645 327 autoturisme. În 2012 existau 435 432 automobile, adică cu 209 895 mașini mai puține.

Economie

Cât costă produsele ecologice de igienă pentru o lună

Publicat

pe

PE SCURT

După ce Parlamentul a votat în lectura a doua modificările de lege potrivit cărora se vor aplica amenzi pentru utilizarea și comercializarea pungilor și veselei de plastic, după ce am calculat cât costă să înlocuiești plasticul din alimentație, vă spunem cât costă produsele igienice ecologice pentru o lună.

PE LUNG

Cele mai multe produse de igienă conțin produse chimice dăunătoare mediului, dar și sunt ambalate în plastic, care la fel, este dăunător. Șamponurile, gelurile de duș, buretele de corp, aparatele de ras din plastic pe care le arunci în fiecare săptămână, absorbantele sau chiar bețișoarele de vată (chiar dacă ne par inocente) – toate acestea sunt ambalate sau conțin plastic, în unele cazuri, care nu poate fi recliclat. Prin urmare, vă propunem alternative ecologice pentru fiecare dintre ele.

Pereuța de dinți de plastic poate fi înlocuită cu cea din bambus. Sunt puțin mai scumpe decât cele obișnuite, însă le poți arunca, cu siguranță, în tomberonul cu gunoi reciclabil. Același luccru este valabil și pentru pastele de dinți a căror tuburi sunt din plastic. Există pe piața din Republica Moldova paste cu ambalaj biodegradabil care costă cel puțin 95 de lei și nu pot fi găsite în orice magazin. Dar, dacă ai drum spre Odessa, ai putea să găsești în magazinele de produse cosmetice tuburi biodegradabile cu pastă de dinți cu 80 de grivne (57 lei).

Buretele pentru duș poate fi înlocuit cu buretele din luffa (o plantă din familia castravetelui). O poți cumpăra online cu 35 de lei.

În loc de gel de duș, șampon – produse în ambalaje de plastic și cu conținut chimic, poți utiliza săpunurile artizanale făcute cu ulei de cocos, cu unt de shea, cu uleiuri esențiale și alte produse naturale. În Chișinău există artizani care vând un săpun de 100 de grame cu 55 de lei. Ei au și săpun cu luffa, prețul căruia este un pic mai mare decât cel obișnuit.

În loc de bețișoarele cu bumbac pentru urechi făcute din plastic, poți utiliza aceleași bețișoare doar că din lemn. Ele pot fi găsite în magazinele obișnuite, în magazinele de produse cosmetice sau chiar în piețe. Șervețelele umede obișnuite pot fi înlocuite cu șervețele umede biodegradabile care pot fi găsite ușor online. Prețul lor este mult mai mare față de cele obișnuite. De exemplu, pentru un set de șervețele umede biodegradabile de 30 de bucăți trebuie să plătești în jur de 60 de lei (șervețele umede obișnuite, 70 de bucăți, costă în jur de 25 de lei).

Pentru femei, absorbantele obișnuite pot fi înlocuite cu cele lavabile. Sau, o altă opțiune la fel de bună poate fi cupa menstruală. O poți găsi în unele farmacii din Chișinău sau o poți comanda online.

Din păcate, nu toate produsele de curățare sunt în ambalaje ecologice. Respectiv, în locul produselor de curățare pentru baie sau în locul balsamului pentru rufe, pastei de dinți se recurge la prepararea acestora în condiții casnice. De exemplu, o pastă de dinți poate fi preparată din argilă albă, bicarbonat de sodiu, ulei esențial de mentă. O altă rețetă testată de ecologiști pentru pasta de dinți este: 2 linguri de ulei de cocos, 1 lingură de bicarbonat de sodiu, 2 tablete măcinate de cărbune activat, 10 picături de ulei esențial de mentă. În loc de detergentul din comerț, se produce în condiții casnice detergent din nuci de săpun cu uleiuri esențiale, folosind uneori un agent de înălbire pe bază de oxigen. Poți citi despre aceste nuci de săpun aici.

Citește mai departe

Cultură

Gogol, scriitorul care a trăit 43 de ani cu frica de propriii demonii

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Nicolai Gogol a fost scriitorul care a revoluționat literatura rusă prin operele sale. A relatat perfect realitățile dure din Imperiul Rus, dar asta nu l-a ajutat să-și alunge fricile care-i umbreau viața. 

A fost considerat unul dintre cei mai talentați și misterioși scriitori ruși, care au încercat să lupte cu „demonii” din propriile gânduri. Gogol este numit un „geniu ciudat”, care avea o imaginație teribil de bogată. De obicei, trecea dintr-o extremă în alta. 

Enlarge

rubrica-cine-este
Sursa: teatrulradiofonic

PE LUNG

Nicolai Gogol s-a născut la 1 aprilie 1809. La școală era un copil tăcut, retras, nu se remarca prin anumite abilități. Singurul lucru care-l făcea deosebit erau eseurile pe care le scria pentru gazeta școlii. La vârsta de 19 ani îi este publicat poemul romantic „Hans Küchelgarten”. Însă, recenziile ironice îl întristează și-l fac să retragă din librării exemplarele nevândute și le dă foc.

După absolvirea gimnaziului, însoțit de un prieten, pleacă spre Petersburg. Acolo încearcă să-și găsească un loc de muncă, dar fără succes. Între timp își publică câteva scrieri sub nume inventate. Tot în acea perioadă, Gogol face cunoștință cu Pușkin. Această prietenie îl ajută să-și propulseze operele, pe care le publică în revista „Sovremennik” (Contemporanul), fondată de amicul său poet. Manuscrisele lui prind popularitate și criticii de literatură încep să-l aprecieze. 

Cu toate acestea, tânărul Gogol nu-și găsește liniștea. Suferă de depresie profundă, care-l face tot mai închis, trist și devotat credinței. Credea în existența spiritelor care te urmăresc. Le descria cu lux de amănunte în operele sale sperând că, astfel, va scăpa de ele. Cu același scop vizita deseori mănăstiri, biserici, unde era sfătuit să se pocăiască, pentru a-și găsi liniștea. 

Mereu i-a fost frică de moarte și ce are să urmeze după episodul numit viață. Călătorea mult, „de parcă încerca să fugă înaintea timpului, ca moartea să nu-l prindă și să reușească să se plictisească. Plictiseala poate fi mai groaznică chiar decât moartea”, scria Gogol într-o scrisoare pe care i-a trimis-o mamei sale.

Enlarge

maxresdefault
Sursa: teatrulradiofonic

Scriitorul avea multe obiceiuri și hobby-uri ciudate. Mereu mergea doar pe partea stângă a drumului, adora cărțile minuscule pe care le purta în buzunar. Pe lângă cărți, scriitorul adora dulciurile. Îi plăceau atât de mult dulciurile, încât mereu avea buzunarele pline cu bucățele de zahăr. Scria din picioare și încerca să evite să doarmă pe pat.

„Somnul este o formă modificată a morții”, le spunea el prietenilor.

Această frică s-a născut după ce a văzut cum un prieten bun de al lui a murit din cauza tuberculozei, cât timp Gogol îl veghea. Astfel, cea mai mare a nopții o petrecea pe canapea, fără să meargă la culcare. Peste câțiva ani, Gogol a scris un testament: „Nu-mi îngropați corpul până observați că apar semne clare de descompunere. Menționez acest lucru pentru că am avut mai multe morți clinice, când inima se oprea, pulsul nu se mai simțea… Înțeleg că uneori suntem prea grăbiți și neatenți, dar pentru a evita să fiu îngropat de viu, vin cu această rugăminte”.

Timp de mai mulți ani, a lucrat la cea mai renumită operă a sa „Suflete moarte”. După publicarea primului volum s-a simțit gol în interior. Nu-și putea găsi rostul și liniștea. De aceea, a plecat la Ierusalim, unde s-a rugat mult, dar nu a putut trece de această stare. Tristețea parcă îi este ușor ștearsă de dragostea lui pentru contesa Anna Vielgorskaia pe care o cere în căsătorie, însă, este refuzat. Urmează câțiva ani în care Gogol continuă să scrie mult și să se cufundă și mai mult în depresie. Un preot fanatic îi spune că trebuie să se călugărească, pentru că în caz contrar va fi supus Judecății de Apoi. 

Cu două săptămâni înaintea sfârșitului său, Gogol a început un post istovitor. Mânca foarte rar și foarte puțin și nu dormea aproape deloc. Aproape tot timpul se ruga și plângea. Într-un moment de delir, și-a aruncat pe foc cel de-al doilea volum al romanului „Suflete moarte”, pentru că avea impresia că scrierile sale i-au fost inspirate de demoni. Gogol a murit dimineața, la 2 martie 1852, la vârsta de 43 de ani. El este îngropat în pământul unei mănăstiri.

Citește mai departe

Cultură

Ce șansă a ratat R. Moldova și de ce suntem un popor vegetal. Povestește Ana Blandiana

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Renumita scriitoare Ana Blandiana s-a aflat timp de câteva zile în Republica Moldova, unde a participat la dezbateri în cadrul celui de-al doilea sezon al proiectului „Antinostalgia – privind spre viitor”, lansat de Radio Europa Liberă.

Scriitoarea a povestit despre regimul comunist, represiunile din această epocă, despre importanța memoriei și a păstrării gândirii critice „cu propriul cap”, dar și despre primul Memorial al Victimelor Comunismului și al Rezistenței din lume a cărei fondatoare este.

Totodată, renumita scriitoare a acordat un scurt interviu pentru Moldova.org, în care a vorbit despre nostalgie, rezistența prin cultură, despre șansa ratată a Republicii Moldova și de ce suntem un popor vegetal.

PE LUNG

  • În Moldova cred că sunt unii dintre cei mai nostalgici cetățeni. Ce facem cu cei care regretă destrămarea URSS?

Dar tinerii? Tinerii știu ce să regrete? Adică, ei nu au o imagine corectă a comunismului, dar una falsă au? Ce regretă?

  • V-ați întâlnit cu tinerii, care au părinți care au crescut în epoca comunismului, fără să știe despre ororile regimului… 

De asta am făcut Memorialul de la Sighet (n. r. Primul memorial al victimelor comunismului și al Rezistenței din lume ). Și de aceasta subliniam că trebuie să se facă o deosebire dintre un muzeu al comunismului cum este cel de la Praga, în care se vorbește în general cine au fost lideri, de Lenin, ș.a. și memorialul victimelor comunismului, care nu este un muzeu al luptei dintre Lenin și Troțki, dintre Gheorghiu Dej și Ana Pauker. Este un muzeu din punct de vedere al victimelor. Deci un muzeu al represiunilor comuniste. 

La drept vorbind, singurul tip de istorie adevărată a comunismului este istoria represiunii comuniste. Pentru că asta a făcut în cele din urmă comunismul, să dispară ca sistem politic -s-a bazat exclusiv pe represiune, pe forță, schimbarea oamenilor cu forța. Chiar dacă susțineau că îi obligau să fie fericiți. Oricum nu reușeau să-i facă fericiți. Dar oamenii nu trebuie obligați.

  • Dar cum să facem ca generația tânără să înțeleagă asta? Creăm un memorial, facem dezbateri?

Părerea mea e că nu avem cum să-i convingem, dacă nu reușim să-i transformăm în niște intelectuali. Adică, în niște oameni care să gândească și să asimileze cultura. Abia după ce îți dai seama, prin cultură, cum s-a născut comunismul, cum a evoluat, ce s-a întâmplat, ajungi să înțelegi și cât de monstruos a fost. Pentru că altfel toate rămân niște cifre. 600 mii de morți, atât se spune în cartea neagră a comunismului. E o cifră absolut teoretică. E important să se înțeleagă că moartea unui om este la fel de importantă ca moartea a o sută de mii de oameni. Dar pentru asta trebuie să ai o gândire critică. 

Pentru mine, rezistența prin cultură e principalul tip de rezistență. Deci, principalul este să ții vie în mintea tinerilor cultura lumii, ca să înțeleagă singuri despre ce e vorba. Nu să-i manipulezi tu, băgându-le în cap, adevărul de un fel sau de altfel. 

  • Dar ce facem cu cei de vârsta medie și mai înaintată? Mai avem șanse ca să-și schimbe poziția?

Asta cred că nu e o chestiune de politică, cât de psihologie, uneori maladivă. Îmi amintesc, după revoluție, în România, eram la țară, emisiunile de televizor erau 24 ore din 24 și tot felul de oameni apăreau la televizor. Spre surprinderea mea, un vecin al nostru țăran, nea Marin, îl ura pe unul singur din cei care apăreau la televizor – pe Andrei Pleșu. Și la început nu reușeam să înțeleg de ce îl ura pe Pleșu, de ce pe el? Și în cele din urmă am înțeles și mi s-a părut ceva extraordinar. Pleșu era omul a cărui limbaj se deosebea cel mai mult de limbajul de lemn. Era un om care vorbea extraordinar de viu și colorat și, într-un mod paradoxal, nea Marin care se obișnuise cu limbajul de lemn, nu îl înțelegea pe-al lui Pleșu. În schimb, pentru că Pleșu era un tip cu umor și mereu puțin ironic i se părea că își bate joc de el. Pentru că pe de o parte nu înțelegea ce spune și pe de altă parte înțelegea ironia. 

Pornind de la aceasta, m-am gândit că oamenilor le e mai greu să accepte chiar binele, dacă nu sunt obișnuiți cu el, decât răul cu care sunt obișnuiți. Iar celor care au ajuns în ‘89 la peste 50 de ani le era efectiv foarte greu să înțeleagă că, începând de acum încolo, ei sunt responsabili pentru tot ce li se întâmplă, ei trebuie să decidă. Înainte totul era simplu. Ceaușescu era rău, Ceaușescu era vinovat de toate, ei nu erau vinovați de nimic. Brusc, în condițiile libertății, fiecare om devine vinovat pentru ceea ce i se întâmplă. Că de el depinde asta. Ceea ce este mult mai greu. A fi liber este mult mai greu decât a nu fi liber.

  • Să nu uităm, totuși că Moldova a făcut parte din Imperiul Sovietic. Mai rămân puternice amintirile când, la școală, copiilor li se spunea că țara noastră e cea mai puternică, cea mai mai mare. Iar acum sondajele arată că opțiunile pentru UE și Uniunea Euroasiatică sunt cam la același nivel…

Este clar că capacitatea de manipulare a forțelor retrograde procomuniste, pro-uniunea sovietică este imensă. De ea depinde foarte mult. Ca să nu mai zic că deocamdată ei au și banii să plătească votanții. 

Dar din ceea ce îmi ziceți dvs., mă impresionează faptul că înainte locuitorii Uniunii Sovietice puteau să fie mândri că fac parte dintr-un imperiu. Era evident că acest imperiu conținea nenumărate popoare oprimate, inclusiv poporul rus și nimeni nu se îndoia de aceasta. Un imperiu bazat pe opresiune, ca să nu mai zic în cazul Basarabiei, unde era o populație care fuseseră ocupată ca să ajungă în acest imperiu…

  • Acum România este țară liberă și Republica Moldova la fel. Credeți că am valorificat pe deplin potențialul nostru?

Acum doi ani, ați avut șansa nesperată să vă schimbați destinul. La alegerile de acum doi ani, dacă alegerile acelea ieșeau pro-europene, ați fi fost primiți în Uniunea Europeană. Ceea ce era un noroc nesperat, pentru că aveați temele nefăcute. Și România a fost primită cu temele nefăcute și încet-încet și le-a făcut. 

  • Sunteți autoarea următoarelor rânduri „Eu cred că suntem un popor vegetal, cine a văzut vreodată un copac revoltându-se?”. De ce credeți că suntem un popor vegetal?

Pentru că nu suntem un popor violent. Cred că din fire suntem mai pașnici decât alții. De aceea mai manipulabili.

  • E de bine sau de rău?

E de rău.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

EconomieO zi în urmă

Cât costă produsele ecologice de igienă pentru o lună

PE SCURT După ce Parlamentul a votat în lectura a doua modificările de lege potrivit cărora se vor aplica amenzi...

Cultură2 zile în urmă

Ce faci în weekend? Învață să crești plante, discută despre prieteniile online sau mergi la un concert pe întuneric

PE SCURT În acest weekend îți propun să mergi la o întâlnire la Primăria Chișinău unde îți vei putea exprima...

Ecologie3 zile în urmă

Cum poți transforma plasticul într-o avere

PE SCURT Avem o problemă cu plasticul. Zilnic producem tone de deșeuri din care reciclăm doar 10%, iar restul ajunge...

Partidul Democrat din Moldova3 zile în urmă

Candu’s 5. De ce a plecat fostul speaker din PDM și ce planuri au cei 6 ex-democrați

PE SCURT Andrian Candu, urmat de Sergiu Sîrbu, Grigore Repeșciuc, Vladimir Cebotari, Eleonora Graur și Corneliu Padnevici, a părăsit partidul...

Social4 zile în urmă

Satul moldovenesc unde oamenii s-au unit împotriva violenței

PE SCURT Fiecare sat și oraș trebuie să aibă un plan de acțiuni concrete prin care să prevină violența în...

Cultură4 zile în urmă

Gogol, scriitorul care a trăit 43 de ani cu frica de propriii demonii

PE SCURT Nicolai Gogol a fost scriitorul care a revoluționat literatura rusă prin operele sale. A relatat perfect realitățile dure...

Cultură4 zile în urmă

Ce șansă a ratat R. Moldova și de ce suntem un popor vegetal. Povestește Ana Blandiana

PE SCURT Renumita scriitoare Ana Blandiana s-a aflat timp de câteva zile în Republica Moldova, unde a participat la dezbateri...

Advertisement

Politică

PoliticăO săptămână în urmă

O zi reușită pentru Blocul ACUM în Parlament. Cum a decurs ședința de astăzi

PE SCURT Deputații Blocului ACUM au depus astăzi în plenul Parlamentului o moțiune simplă împotriva ministrului de Externe, Aureliu Ciocoi....

PoliticăO săptămână în urmă

Ministru suedez la Chișinău: Vrem să vedem oameni concreți puși după gratii pentru frauda bancară

PE SCURT Suedia este pregătită să ofere asistență inițiativelor de reformă din Republica Moldova și va urmări îndeaproape progresul acestora,...

Politică2 săptămâni în urmă

Cât au costat 14 deputați ex-comuniști și cine l-a denunțat la CNA pe Sergiu Sîrbu. Povestește Voronin

PE SCURT Președintele Partidului Comuniștilor Vladimir Voronin susține că cei 14 deputați care au plecat în decembrie 2015 din PCRM,...

Istorie2 săptămâni în urmă

BBC la Ziua Independenței în Transnistria: Sărbătoarea unei națiuni care nu există

PE SCURT „Emoția lor colectivă a fost aproape palpabilă în această zi surprinzător de caldă din septembrie. Sărbătorirea Zilei Independenței...

Politică2 săptămâni în urmă

După zece ani pauză, militarii noștri vor defila pe Piața Roșie la 9 mai. Și alte decizii ale Guvernului RM de azi

PE SCURT Pacienții asigurați vor avea acces la un număr mai mare de servicii medicale, iar directorii instituțiilor medico-sanitare publice...

Politică2 săptămâni în urmă

Plahotniuc nu are nevoie de viză în SUA pentru că deja este acolo. Ce mai spune Andrian Candu despre PDM

PE SCURT Fostul lider al PDM Vlad Plahotniuc se află acum în SUA, chiar dacă a fost desemnat public de...

Politică2 săptămâni în urmă

Ce riscă fostul șef al SIS pentru expulzarea ilegală a profesorilor turci

PE SCURT Fostul director al Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Vasile Botnari, va sta pe banca acuzaților pentru abuz...

Advertisement

Opinii

februarie 2020
L Ma Mi J V S D
« ian.    
 12
3456789
10111213141516
17181920212223
242526272829