Luni, 30 martie, Iniţiativa Civică pentru un Parlament Curat a făcută publică lista candidaţilor ce nu corespund criteriilor integrităţii morale, stabilite de societatea civilă. Peste 200 de candidaţi de pe nouă liste de partid au fost monitorizaţi de jurnalişti. Evaluarea a fost realizată în baza crite¬riilor elaborate de cele şapte ONG-uri, membre ale Iniţiativei, şi agreate de partidele politice.
Acestea sunt: comportament împotriva statului de drept; adminis¬trare defectuoasă; utilizarea resurselor administrative în folos personal sau de partid; utilizarea poziţiei de serviciu în interes personal sau de familie, pro¬tecţionism; avere necorespunzătoare veniturilor legale; impozite/amenzi neachitate; traseism politic. În final, s-a constatat că 47 dintre candidaţi nu corespund acestor criterii. În fruntea topului, s-au plasat candidaţii pepecedişti şi cei comunişti – ultimii, tocmai 30 la număr. Lista integrală poate fi găsită pe www.moldovacurata.md.
PPCD
Iurie Roşca, vicepreşedinte al parlamentului
Potrivit declaraţiei cu privire la venituri din anul 1997 depuse la CEC de către candidatul Iurie Roşca în campania electorală din martie 1998, acesta avea venituri doar din salariul de deputat şi nu deţinea niciun fel de bunuri mobile şi imobile. În anul 2004, CCCEC, în răspunsul la interpelarea unui deputat în parlament, enumără lista bunurilor din proprietatea deputatului I. Roşca: trei loturi de pământ şi cinci case de locuit în centrul capitalei, un automobil, cote importante în capitalul social a patru SRL-uri şi al unei fundaţii. O comisie parlamentară de anchetă a stabilit într-o hotărâre a parlamentului din 2004 că I. Roşca, contrar prevederilor constituţionale, desfăşura activităţi comerciale în bază patentei de întreprinzător. În 2009 presa a scris că unul dintre SRL-urile în care I. Roşca deţinea 70% din capitalul social s-a eschivat mai mulţi ani de la achitarea plăţilor fiscale către stat pentru introducerea pe teritoriul RM a unui echipament de milioane de lei, datorii de care a fost scutit până la urmă după amnistia fiscală anunţată de preşedintele V. Voronin în anul 2007. A fost anchetat în repetate rânduri pentru acte de huliganism şi violenţă, inclusiv la adresa propriilor angajaţi, a colegilor de partid şi a organelor de ordine publică. Este deputatul supus celor mai multe proceduri de ridicare a imunităţii din istoria parlamentului RM.
Vlad Cubreacov, deputat
În 2002 capătă notorietate internaţională în urma unei dispariţii misterioase, circumstanţele şi cauzele acesteia fiind neelucidate. Presa a scris că, în 2005, V. Cubreacov a obţinut apartament într-un bloc nou, în centrul Chişinăului, cu trei odăi şi suprafaţa de aproximativ 100 mp, prin înscrierea într-o listă a parlamentarilor care pretindeau la locuinţe construite de o agenţie de stat, al cărei scop era sprijinirea păturilor defavorizate ale societăţii la procurarea locuinţelor. La momentul înscrierii în această listă, el deţinea deja un apartament cu două odăi în Chişinău, o casă de vacanţă şi un lot de pământ de 11 ari în Ialoveni, precum şi un alt lot de pământ de 6,08 ari în Chişinău. În 2008, presa menţionează că V. Cubreacov s-a înscris din nou în lista deputaţilor care au solicitat obţinerea unei locuinţe, într-un bloc nou, la un preţ de doar 310 euro per mp, în timp ce valoarea de piaţă a unei astfel de locuinţe era aproape triplă.
Ştefan Secăreanu, deputat
Presa a scris că, în 2005, Şt. Secăreanu a obţinut apartament într-un bloc nou, în centrul Chişinăului, cu trei odăi şi suprafaţa de aproximativ 100 mp, prin înscrierea într-o listă a parlamentarilor care pretindeau la locuinţe construite de o agenţie de stat, scopul căreia era sprijinirea păturilor defavorizate la procurarea locuinţelor. La momentul înscrierii în această listă, el deţinea deja un apartament în Chişinău. În 2008, presa menţionează că Şt. Secăreanu s-a înscris din nou în lista deputaţilor care au solicitat obţinerea unei locuinţe, într-un bloc nou, la un preţ de doar 310 euro per mp, în timp ce valoarea de piaţă a unei astfel de locuinţe era aproape triplă. În octombrie 2008, Şt. Secăreanu, şeful Comisiei parlamentare pentru drepturile omului, a cerut organelor judiciare să verifice activitatea „Pro TV Chişinău”, acuzând acest post de „subminarea intereselor naţionale ale R. Moldova”. Gestul a fost calificat de către societatea civilă ca un atac fără precedent asupra presei.
PCRM
Vladimir Voronin, preşedinte al RM şi prim-secretar al CC al PCRM, funcţie la care nu a renunţat pe perioada celor două mandate de şef al statului
În septembrie 2000, în cadrul unei şedinţe a parlamentului, deputatul V. Voronin a numit „drapel fascist” simbolul naţional al RM, Tricolorul. Prin declaraţiile sale în calitate de preşedinte al RM, V. Voronin a determinat condamnarea ţării noastre de către CEDO în cauza Ilaşcu şi alţii contra Moldovei şi Rusiei, prin care RM a fost obligată să plătească despăgubiri în mărime de apropare 200 mii de euro. V. Voronin a promulgat o lege prin care a fost stabilită restricţia deţinerii du¬blei cetăţenii, contribuind la condamnarea RM de către CEDO şi obligarea statului să plătească despăgubiri de câteva mii de euro.
Preşedintele V. Voronin a fost acuzat public de presiuni asupra justiţiei şi asupra organelor de drept, care au demarat anchete şi dosare la comandă împo¬triva oponenţilor politici. Presa de la Chişinău a scris şi a publicat documente care atestă că la indicaţiile şefului statului s-au făcut presiuni asupra agenţilor economici. Presa a scris că şeful statului şi-a subordonat o serie de medii de informare: posturi TV şi de radio, ziare, agenţii de presă şi portaluri web. Potrivit presei, zborurile efectuate pentru de¬plasările peste hotare ale şefului statului în ultimii doi ani au fost asigurate de către o companie aeriană privată, cu care s-au încheiat 18 contracte, fără lici¬taţie publică, valoarea totală a cărora este de peste 7,5 mln. lei. În 2006 presa a scris că în perioada exercitării interimatului funcţiei de primar general al muni¬cipiului Chişinău de către V. Ursu, PCRM, condus de V. Voronin, i-a fost transmis în folosinţă gratuită şi fără organizarea licitaţiei publice un teren în centrul capitalei pentru con¬strucţia noului sediu al acestui partid. Experţii imobiliari evaluează acest teren la peste 3 mln. euro. Ulterior, presa a scris că Banca de Economii, cu capital majoritar de stat, a creditat PCRM în mărime de 22 mln. lei pentru construcţia clădirii. V. Voronin a utilizat masiv resursele adminis¬trative în campaniile electorale din 2005, 2007 şi 2009. Potrivit rapoartelor LADOM şi ale Coaliţiei pentru alegeri libere şi corecte, şeful statului a folosit transportul de serviciu, escorta şi echipele de secu¬ritate pentru a se deplasa la întâlnirile cu alegătorii. În campaniile electorale, soţia sa, Taisia, a împărţit cadouri alegătorilor. În anul 2008, V. Voronin, în calitate de preşe¬dinte al RM, a promulgat o lege prin care a favorizat-o direct pe soţia sa. Legea a scutit de taxe construcţia mai multor centre sociale de către Aso¬ciaţia Obştească „Concordia. Proiecte Sociale”, care, potrivit presei, este patronată de soţia şefului statu¬lui, Taisia Voronin.
În presă s-a scris mult despre fiul Oleg al preşedintelui V. Voronin, care desfăşoară afaceri prospere în perioada exercitării mandatului de şef al statului de către tatăl său. Astfel, firma „Mold¬construct Market”, în care este angajat Oleg Vo¬ronin, a câştigat multiple licitaţii pentru lucrări publice în condiţii avantajoase. Oleg Voronin este şi preşedintele Consiliului de Administraţie al Băncii comerciale „Fincombank”, în cadrul că¬reia deţin acţiuni şi alţi membri ai familiei Voro¬nin. Potrivit presei, de la preluarea mandatului de preşedinte al RM de către V. Voronin, mai mulţi agenţi economici şi structuri de stat au fost nevoite să-şi transfere conturile de la alte bănci la „Fincombank”. Tot pe conturile acestei bănci au ajuns şi sursele financiare adunate de la populaţie în cadrul diferitor campanii sociale, inclusiv cea de reconstrucţie a Mănăstirii Căpriana. Presa a scris în 2005 despre Centrul de Medi¬cină Estetică „Medazur”, patroana căruia este fiica Valentina a lui V. Voronin. Operaţiile es¬tetice ale pacienţilor clienţi ai „Medazur” se efectuau la Centrul de Neurologie şi Neurochirurgie, condus de socrul Valentinei – Ozea Rusu. Potrivit presei, de la pacienţi se percepeau taxe de 1000-1500 dolari în contul „Medazur”, pe când în bugetul Centrului de Neurochirurgie se transferau doar câteva sute de lei.
Marian Lupu, preşedinte al parlamentului
În 2002, un raport al Curţii de Conturi a constatat că M. Lupu, activând în cadrul Ministerului Economiei şi Reformelor, a admis „încălcarea actelor normative în vigoare, lipsa analizei proceselor de implementare a proiectelor finanţate de către organizaţiile internaţionale, implementarea şi monitorizarea nesatisfăcătoare a proiectelor de asistenţă tehnică, organizarea şi coordonarea insuficientă a activităţii Reprezentanţelor comercial-economice ale RM peste hotare”. În acelaşi an, presa a scris că Marian Lupu, deţinând funcţia de ministru-adjunct al Economiei, a încercat să promoveze interesele Uzinei metalurgice de la Râbniţa, controlată de regimul separatist de la Tiraspol. Cazul a fost discutat la Consiliul coordonator de luptă cu corupţia, convocat de preşedintele V. Voronin. În 2007 presa a difuzat informaţia că, în perioada campaniei electorale pentru alegerile locale din 2007, M. Lupu a fost atenţionat de CEC să nu mai utilizeze funcţia pe care o deţinea pentru promovarea candidaţilor PCRM. În campania electorală din 2009, M. Lupu a utilizat maşina de serviciu, escorta şi echipele de securitate în interesul partidului, contrar prevederilor legislaţiei electorale.
Zinaida Greceanâi, prim-ministru
În calitate de ministru al Finanţelor, Z. Greceanâi a atras condamnarea RM la CEDO în cauza „Oferta Plus”, în urma căreia statul a fost obligat să plătească despăgubiri în mărime de 2,5 mln. euro. La fel, Ministerul Finanţelor, în perioada cât Z. Greceanâi s-a aflat la conducerea acestuia, a contribuit la condamnarea RM de către CEDO în cauza „Unistar Ventures Gmbh”, statul fiind obligat să achite prejudicii de peste 6,5 mln. euro. Rapoartele Curţii de Conturi relevă că, în perioada cât a fost condus de Z. Greceanâi, Ministerul Finanţelor a promovat scutirea de la plata taxei pe valoare adăugată a anumitor agenţi economici şi a acordat scutiri de impozitul pe venit unor agenţi economici cu investiţii străine. Totodată, Curtea de Conturi a reţinut că Ministerul Finanţelor, încălcând condiţiile acordului de credit încheiat cu Comunitatea Europeană, n-a rambursat la timp creditorului străin împrumutul, deşi agenţii economici-beneficiari au achitat datoriile integral şi în termenele stabilite. Ca rezultat, bugetul de stat a suportat cheltuieli suplimentare în sumă de 5,7 mln. dolari. În campania electorală din 2009, Z. Greceanâi a utilizat maşina de serviciu, escorta şi echipele de securitate în interesul partidului, contrar prevederilor legislaţiei electorale.
Anatolie Popuşoi, director al Agenţiei de Stat „Moldsilva”
În 2000, în calitate de preşedinte al Partidului Democrat Agrar din Moldova, A. Popuşoi a făcut declaraţii publice de susţinere a regimului separatist de la Tiraspol. În special, A. Popuşoi a pledat pentru federalizarea statului şi schimbarea denumirii RM în Federaţia Moldovei şi Transnistriei. Rapoartele Curţii de Conturi din 2004 şi 2006 au constatat mai multe încălcări, printre care gestionarea neeficientă a mijloacelor financiare, utilizarea neeficientă a patrimoniului de stat la unele întreprinderi aflate în gestiune şi alte încălcări ale legislaţiei admise în cadrul Agenţiei de Stat „Moldsilva”, în perioada cât a fost condusă de A. Popuşoi, prin care statul a fost prejudiciat de milioane de lei. Raportul Procuraturii Generale pentru anul 2007 a menţionat grave încălcări admise la paza şi protecţia fondului silvic, din cauza lipsei de responsabilitate a autorităţii silvice fiind admise tăieri ilicite ale arborilor. În 2007 şi 2009 presa l-a învinuit pe A. Popuşoi de utilizarea poziţiei de serviciu în interes personal şi de partid.
Dmitri Todoroglo, deputat
Potrivit Curţii de Conturi, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare a admis multiple încălcări ale legislaţiei în perioada în care a fost condus de D. Todoroglo, aducând statului prejudicii de milioane de lei. Deşi în 2004 a fost găsit vinovat de scumpirea pâinii, în anul următor a fost ales deputat pe listele PCRM. În campania electorală 2005 a utilizat resursele administrative în interes de partid.
Vadim Mişin, deputat
A fost acuzat de mai multe ori în presă de protecţionism, imixtiune în activitatea justiţiei, utilizarea poziţiei de serviciu în interes personal şi de grup, legături cu lumea interlopă. V. Mişin este vinovat de condamnarea RM la CEDO în cazul Guja pentru violarea art. 10 al Convenţiei (libertatea de exprimare), guvernul fiind obligat să achite despăgubiri în valoare de 18 mii euro. Într-un alt caz, femeia de afaceri Eugenia Duca l-a acuzat public pe Vadim Mişin că ar fi influenţat justiţia, din care cauză dânsa a pierdut mai multe procese în instanţele naţionale, iar ulterior RM a fost condamnată de CEDO pentru încălcarea drepturilor la un proces echitabil şi la proprietate. Potrivit presei, în anul 2008, la propunerea lui V. Mişin, în proiectul Legii privind secretul de stat a fost introdusă o prevedere, potrivit căreia „datele despre persoanele care colaborează sau au colaborat confidenţial cu organele de informaţii vor fi secretizate pentru un termen nelimitat”.
Vasile Iov, deputat
În perioada în care V. Iovv se afla la conducerea Ministerului Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor, Curtea de Conturi a stabilit un şir de încălcări în cadrul acestui minister, prin care a fost prejudiciat statul cu milioane de lei. Controlul asupra eficienţei utilizării creditului de 28,6 mln. dolari, acordat de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare pentru reabilitarea drumurilor, a constatat că Vasile Iovv, fiind ministru, a favorizat anumite firme la obţinerea unor contracte de efectuare a lucrărilor de reabilitare a drumurilor.
