Judecătoarea Curții Supreme de Justiție a SUA, Ruth Bader Ginsburg, o cunoscută luptătoare pentru drepturilor femeilor, a murit vineri din cauza complicațiilor provocate de cancerul de pancreas, a anunțat instanța. Ruth Bader Ginsburg, cunoscută și ca RBG, avea 87 de ani.
Ginsburg a fost numită în această funcție în 1993 de președintele Bill Clinton și, prin munca ei, a oferit în mod constant voturi progresive asupra celor mai provocatoare probleme sociale, inclusiv dreptul la avort, căsătoria între persoane de același sex, dreptul la vot, imigrație sau asistența medicală.
Opinii separate
O parte proeminentă a carierei sale o constituie opiniile separate pe care le-a scris în cazuri-cheie pentru justiția din SUA. În 2007 cazul lui Lilly Ledbetter, care a descoperit că a avut de-a lungul anilor un salariu mai mic decât colegii săi bărbați de la compania Goodyear, a atras atenția presei. Deși judecătorii Curții Supreme de Justiție au argumentat că aceasta s-a adresat prea târziu în instanță, Ruth Bader Ginsburg a scris o opinie separată în care argumenta că este vorba despre discriminare. A făcut o adresare către Congres, care a acționat în 2009 pentru a elimina discriminarea salarială în SUA.
În 2015 a condus blocul liberal care a votat pentru legalizarea căsătoriilor între persoanele de același sex în SUA.
Ginsburg a obținut un statut similar unui rock star și a fost supranumită „Notorious R.B.G.”. Vorbind la evenimente din toată țara în fața unui public liberal, era întâmpinată cu aplauze în picioare în timp ce vorbea despre viziunea ei asupra legii.
De-a lungul carierei sale a luptat cu discriminarea sexuală, pe bază de rasă și altele.
Luptă politică pentru justiția din SUA
Moartea ei – cu mai puțin de șapte săptămâni înainte de ziua alegerilor – deschide o luptă politică pentru viitorul instanței. Ginsburg i-a spus nepoatei ei că vrea ca înlocuitorul ei să fie numit de către următorul președinte, scrie NPR. „Cea mai mare dorință a mea este să nu fiu înlocuită până nu va fi numit un nou președinte”, i-a dictat ea nepoatei sale Clara Spera cu câteva zile înainte de moarte. „A trăit o viață uimitoare. Ce mai poți spune?”, a declarat vineri președintele Donald Trump, aflând despre moartea ei. „A fost o femeie uimitoare, indiferent dacă ești de acord sau nu, a fost o femeie uimitoare care a trăit o viață uimitoare.”
Candidatul democrat la președinție, Joe Biden, a numit-o pe Ginsburg „un gigant al justiției” și o „figură iubită”, spunând vineri seara că oamenii „ar trebui să se concentreze pe pierderea din domeniul justiției și pe moștenirea durabilă lăsată de ea”. „Dar nu există nicio îndoială, permiteți-mi să fiu clar, că alegătorii ar trebui să aleagă președintele și președintele ar trebui să aleagă justiția pe care Senatul să o ia în considerare”.
Obama, într-un mesaj de doliu pentru Ginsburg, a cerut ca republicanii din Senat să respecte standardele stabilite în 2016, când i-au blocat candidatura. „De-a lungul unei cariere îndelungate – în calitate de neobosit specialist în domeniul judiciar și jurist incisiv – judecătoarea Ginsburg ne-a ajutat să vedem că discriminarea pe bază de sex nu este despre un ideal abstract de egalitate, ci că are consecințe reale pentru noi toți. Este vorba despre cine suntem – și cine putem fi”, a spus Obama într-un comunicat.
El a adăugat: „Ruth Bader Ginsburg a luptat până la capăt, învingând cancerul, cu o credință neclintită în democrația noastră și în idealurile sale. Așa ne amintim de ea. Dar a lăsat, de asemenea, instrucțiuni cu privire la modul în care dorea ca moștenirea ei să fie onorată. În urmă cu patru ani și jumătate, când republicanii au refuzat să organizeze audieri sau să voteze pentru Merrick Garland, ei au inventat principiul conform căruia Senatul nu ar trebui să ocupe un loc deschis în Curtea Supremă înainte ca un nou președinte să depună jurământul. Principiul de bază al legii – și al justiției de zi cu zi – este acela că aplicăm regulile în mod consecvent și nu pe baza a ceea ce este convenabil sau benefic în acest moment.
Credea că va munci până la 90 de ani
Ginsburg a încetat din viață înconjurată de familia ei, la domiciliul ei din Washington, DC. O înmormântare privată va avea loc la Cimitirul Național Arlington. Ginsburg a avut cinci crize de cancer, dintre care ultima a reapărut la începutul anului 2020, când o biopsie a arătat leziuni la ficat. Ea a spus că chimioterapia are „rezultate pozitive” și că poate menține o rutină zilnică activă. „Am spus adesea că voi rămâne membră a Curții, atâta timp cât îmi voi putea face treaba din plin”, a spus ea într-o declarație din iulie 2020. „Rămân pe deplin capabilă să fac asta”. În 2019, ea a dezvăluit că că îi place să fie ocupată chiar și atunci când luptă împotriva cancerului. „De fiecare dată am constatat că, atunci când sunt activă, mă simt mult mai bine decât dacă aș fi întinsă și mi-aș fi plâns de milă”, a spus ea în cadrului unui eveniment. Ginsburg credea că va lucra până la 90 de ani.
De o statură mică, putea scrie opinii care trezeau reacții aprinse în toate taberele. Înainte de alegerea președintelui Donald Trump, Ginsburg a declarat pentru CNN că el este un „falsificator” și a menționat că „a scăpat ușor pentru că nu și-a depus declarațiile fiscale”. Ulterior, ea a spus că regretă comentariile, iar Trump a sfătuit-o să se recuzeze în cazurile unde este implicat el. Nu a făcut asta niciodată. În schimb, în 2011, președintele Barack Obama a evidențiat-o pe Ginsburg într-o ceremonie la Casa Albă. „Este una dintre preferatele mele”, a spus el atunci.
Postul vacant îi oferă lui Trump oportunitatea de a consolida în continuare majoritatea conservatoare din Curte și de a instaura în scaunul deținut până acum de o femeie un judecător care ar putea conduce Curtea spre dreapta politică.
Și-a câștigat reputația de „judecătorul judecătorilor”
Ginsburg a fost bine cunoscută pentru munca ei înainte de a ocupa postul de judecător la Curtea Supremă. A lucrat ca avocată a Uniunii Americane pentru Libertăți Civile și a devenit arhitecta unei strategii legale de trimitere a dosarelor în judecată, care garantau respectarea celui de-al 14-lea amendament ce vizează egalitatea de gen.
„Am avut norocul să fiu în viață și să fiu avocată la sfârșitul anilor 1960, când, pentru prima dată în istoria Statelor Unite, a fost posibil să convingem cu succes instanțele judecătorești că societatea va beneficia enorm dacă femeile ar fi tratate la fel ca bărbații”, a spus ea.
După ce a venit la Curtea Supremă, Ginsburg și-a câștigat reputația de „judecătorul judecătorilor” pentru claritatea opiniilor sale, care au oferit îndrumări directe instanțelor inferioare. La Curtea Supremă, ea a fost probabil cea mai cunoscută pentru opinia pe care a scris-o în cazul Statele Unite versus Virginia, o decizie care a susținut că politica de admitere pentru bărbați la Institutul Militar Virginia, finanțat de stat, era neconstituțională pentru că interzicea admiterea femeilor.
„Încălcarea constituțională în acest caz este excluderea categorică a femeilor de la o oportunitate educațională extraordinară oferită bărbaților”, a scris ea în 1996. Ginsburg s-a confruntat cu discriminare ea însăși, când a absolvit facultatea de drept în 1959 și nu a putut găsi un birou unde să se angajeze.
No truth without Ruth (nu există adevăr fără Ruth)
La sfârșitul anilor ’70 și începutul anilor ’80 și-a câștigat statutul de eroină din partea mișcării feministe. Apăruseră tricouri cu mesajul „No truth without Ruth” (nu există adevăr fără Ruth) și unele fete își făceau tatuaje cu chipul ei. „Este absolut evident că judecătoarea Ginsburg a devenit un idol pentru generațiile mai tinere”, a declarat judecătoarea Elena Kagan în 2014. „Impactul ei asupra Americii și a dreptului american a fost extraordinar”.
„Ca executor judecătoresc și apoi ca judecător, ea a schimbat fața legii antidiscriminare a SUA”, a spus Kagan. „Se poate lăuda că a făcut legea acestei țări să funcționeze pentru femei și, făcând acest lucru, mi-a făcut posibilă cariera”.
Sursa:
