Connect with us
"
"

Alegeri

„Chișinău pentru toți, Chișinău pentru tine”. Ion Ceban s-a lansat în campania electorală pentru funcția de primar de Chișinău

Publicat

pe

PE SCURT

Candidatul PSRM Ion Ceban s-a lansat astăzi în campania electorală pentru alegerile locale 2019 în municipiul Chișinău.El a menționat că, în cazul alegerii sale, va fi primarul dedicat orașului 24 de ore și că va lua numai decizii, care vor face Chișinăul „un oraș unde noi cu toții vrem să trăim”.

„Voi fi primarul, care ia decizii și își asumă răspundere, în anumite situații, uneori chiar și de criză. Vă asigur – voi lua numai decizii, care vor face Chișinăul un oraș unde noi cu toții vrem să trăim”, a declarat Ion Ceban.

PE LUNG

Candidatul socialist a menționat va colabora cu primarii din toate țările pentru a aduce noi experiențe și proiecte care sunt necesare pentru dezvoltarea orașului Chișinău.

El a adăugat că, din experiența sa de consilier municipal, știe că în Primăria Chișinău nu a fost până acum foarte mare deficit de resurse financiare și că, de fapt, „foștii manageri ai primăriei nu au știut cum să stabilească corect prioritățile pentru investiții”.

Ion Cena a mai spus că vine la primărie să determine schimbarea Chișinăului, transformarea capitalei într-un oraș în care toți vor să trăiască. „Voi munci dedicat pentru că anume Chișinăul e orașul unde vrem împreună să întâlnim liniștit bătrânețile, să vedem copiii și nepoții noștri sănătoși și fericiți. Știu ce poate fi făcut. Știu cum să fac”, a mai spus el.

El a menționat că indiferent de preferințele politice, locuitorii municipiului au aceleași probleme, de aceea va prezenta în scurt timp un angajament propriu public, dar și al întregii echipe.

Jurnalistă și știristă din fașă, convertită în om creativ din obligație. Are o memorie fără de preț și păstrează în ea detalii picante despre toți politicienii din Moldova, dar și membrii redacției.

Politică

Ce se întâmplă în Belarus? De ce se teme ultimul dictator din Europa?

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Dictatura lui Alexandr Lukașenko, președintele Belarusului, s-ar putea încheia după alegerile prezidențiale din 9 august, susțin mai mulți experți politici din întreaga lume care urmăresc campania electorală din singura țară din Europa care are în frunte un dictator. 

Alexandr Lukașenko conduce țara deja de 26 de ani, timp în care a instaurat cenzură, dictatură și reguli pe care oamenii se tem să le încalce, ca să nu fie arestați. De multe ori, OSCE l-a învinuit pe Lukașenko pentru încălcarea drepturilor fundamentale ale omului, iar cele cinci scrutine electorale la care a câștigat cu o diferență enormă nu au fost recunoscute de OSCE, precum și de SUA, declarându-le alegeri falsificate. Cu toate acestea, Lukașenko continuă să-și construiască imperiul, pe care-l percepe ca propria gospodărie. A schimbat Constituția, astfel asigurându-se cu și mai multe împuterniciri care să-i permită să desființeze Parlamentul, ca să fie ales unul nou. Ceea ce a și făcut de multe ori, înlăturând opoziția și înaintând în funcții de conducere persoane loiale lui. Cu toate acestea, oamenii se pare că îl respectau și nu se opuneau, iar cei care se pronunțau împotriva lui erau arestați sau amenințați. 

PE LUNG

Situația a luat o altă întorsătură, însă, când cu câteva săptămâni înainte de alegeri Comisia Electorală Centrală (CEC) din Belarus refuză să înregistreze doi dintre cei mai puternici contracandidați: pe Victor Babariko și Valerii Țepkalo. La 14 iulie oamenii ies la un protest pașnic. Câteva mii de oameni se adună lângă clădirea CEC și stau cuminți în rând, ca să scrie plângere împotriva deciziei CEC. Rândul s-a extins pe o lungime de mai mult de un km. CEC înregistrează doar 500 de plângeri, după care își închide ușile. Oamenii se îndreaptă atunci la oficiul poștal ca să trimită plângerile pe adresa CEC-ului, dar și acesta este închis. Aceștia sunt așteptați de forțele de ordine echipate cu bâte care lovesc violent în toți care le ies în cale. În acea zi, peste 120 de persoane din Minsk au fost arestate, printre aceștia fiind și câțiva jurnaliști care lucrau. 

Este arestat și bloggerul cunoscut Serghei Tihanovschi, care în luna mai a lansat un flash-mob-ul „Să nimicim gândacul de bucătărie” și care a anunțat că vrea să se înscrie în cursa electorală. După arestearea lui Serghei, Svetlana Tihanovschi, soția lui, decide să se înscrie în cursă ca formă de protest. Dacă la început oamenii lui Lukașenko i-au permis acest lucru, fiind ferm convinși că va aduna puțin voturi, se pare că oamenii din Belarus au susținut-o.

Trei femei împotriva unui dictator misogin

Lucrurile au devenit și mai serioase în momentul în care alte două femei: Maria Colesnicova (coordonatoarea grupului lui Babariko) și Veronica Țepkalo (soția lui Valerii Țepkalo) au venit în susținerea Svetlanei. Astfel, trei femei puternice și supărate pe fărădelegile comise de președintele belarus îi declară război cunoscutului misogin care consideră că rolul femeii este doar să nască, să crească copii și să aibă grijă de armonia din familie, afirmând că „femeia este prietenul omului”.  Cele trei femei luptă pentru țară și pentru drepturile fundamentale: libertate și adevăr. În doar câteva săptămâni, numărul susținătorilor acestui nou Bloc a crescut, ceea ce l-a forțat pe Lukașenko să ceară să fie făcute anumite modificări în Constituție, care să stipuleze că „președintele statului poate fi doar persoana care a făcut serviciul militar”. Această propunere nu a fost susținută. 

„Noi vrem să le dăm oamenilor speranța că lucrurile se pot schimba. Și vrem să demonstrăm că într-un timp foarte scurt putem să ne unim și să opunem rezistență”, a declarat Svetlana, în cadrul unui interviu de la Dojdi. Cele trei femei se arată convinse că de această dată Lukașenko nu va putea obține 50%+1 de voturi decât în cazul în care puțini vor participa la vot sau vor fi falsificate 15-20% din buletine. „De aceea, noi îi îndemnăm pe toți belarușii să se ridice de pe canapele și la 9 august să participe la alegeri”, spune Maria Colesnicova. „Cu cât mai mulți vom fi, cu atât mai dificil le va fi să deseneze cifre și arunce voturi false”, o completează Veronica Cațepcala.  

Astfel, alegerea Svetlanei în funcția de șefă a statului ar fi, de fapt, învingerea dictatorului, o dovadă că oamenii nu mai vor să accepte realitățile impuse de Lukașenko. Cu toate acestea, Svetlana susține că în cazul în care va câștiga alegerile prezidențiale nu va ocupa mult timp această funcție. „După înlăturarea dictatorului vor fi organizate din nou alegeri prezidențiale corecte și democratice, unde să câștige cel mai puternic”, spune ea. Cu toate acestea, analiștii politici sunt siguri că chiar dacă Lukașenko va fi învins, lupta nu se va încheia atât de ușor, mai ales că în funcții de conducere sunt puse persoane loiale lui. 

Frica față de proteste

Svetlana Tihanovschi afirmă că o sigură dată, când mergea să depună cererea de înscriere la alegeri, a primit un apel telefonic anonim în care i s-a recomandat să revină acasă, pentru că în caz contrar ar putea fi arestată, la fel ca soțul ei, iar copii să ajungă la orfelinat. „Dar nu am renunțat, pentru că am perceput-o ca pe o sperietoare și nu mă gândesc că actualele autorități ar  putea cădea atât de jos”, spune ea, deși trece cu vederea cazul când la alegerile trecute Andrei Sannicov, un alt contracandidat al lui Lukașenko, a fost arestat împreună cu soția lui, pentru că ar fi organizat și participat la „tulburări în masă” în seara scrutinului. 

„Dacă vă uitați pe internet și la televizor unde se spune că aceste arestări sunt o comandă politică, să știți că nici nu mai am ce vorbi cu voi. Nu e o comandă politică”, a spus Lukașenko în cadrul unei întâlniri cu forțele de ordine. Tot atunci, la 24 iulie, Lukașenco a declarat că autoritățile nu ar dori să recurgă la utilizarea unităților militare în timpul unor eventuale proteste în țară, „dar se poate întâmpla orice”, a subliniat el, adăugând că toate războaiele au început anume cu proteste de stradă și demonstrații. 

Alexandr Lukașenko este în fruntea statului din 1994. Nu se știe câte persoane sunt, de fapt, dispuse să-l voteze și în acest an, pentru că în Belarus nu sunt organizații independente care să facă sondaje de opinie care să nu fie dictate de către autorități. Cu toate acestea,  potrivit sondajelor efectuate la începutul verii de către două instituții mass-media independente, doar 3% dintre respondenți au spus că au să-l voteze pe actualul președinte al Belarusului. 

Citește mai departe

Politică

Din banii noștri: Final de sezon politic. Sezonul epidemiologic continuă

Publicat

pe

De către

Săptămâna curentă, din punct de vedere politic, a durat doar o singură zi. Situația amintește de sezonul final din Game of Thrones, unde conform „ritmului” serialul ar fi trebuit să se termine pe la sezonul al 12-lea sau 13-lea, de fapt, totul a fost grăbit în ultimele două episoade din sezonul 8. La fel și în serialul politicii moldovenești, unde în ziua de luni toate bombele care ar fi trebuit să explodeze în timpul săptămânii au fost detonate într-o după amiază.

Întâi, situația politică, legată de moțiunea de cenzură înaintată Guvernului condus de Ion Chicu, s-a „dezamorsat” prin respingerea acesteia. Apoi, sezonul politic s-a terminat cu închiderea sesiunii Parlamentare. În continuare, urmează o vacanță în care scenariștii pregătesc cel mai probabil următorul sezon care va avea ca plot alegerile prezidențiale și cine știe, poate și alegeri  parlamentare anticipate. Dar să le luăm pe rând.   

 Luni, 20 iulie

Ziua de luni a avut de toate. Întâi, înainte de ședință s-a anunțat că în cel mai „convenabil mod” cu putință, doi deputați de la Partidul Șor s-au îmbolnăvit de COVID-19. Ulterior, majoritatea a anunțat rapid desfășurarea ședinței Parlamentului, în timp ce deputații din Partidul Șor dădeau testele la coronavirus. Până la ora 14:00, când începuse ședința, doar trei deputați lipseau din plen, unul din circumstanțe obiective (Ilan Șor, anunțat în căutare deja de un an de zile) și alții doi din circumstanțe medicale (Vladimir Vitiuc și Igor Himici, anunțați drept bolnavi de COVID). 

Mai multe despre ședința de luni seara puteți citi în „Rezumat din Parlament”. Niște spoilere aici – moțiunea nu a trecut, obținând doar 46 de voturi din 51. Totodată a fost închisă sesiunea de primăvară, tot în grabă. 

Politic, respingerea moțiunii, la pachet cu închiderea sesiunii, pare să fi trimis toți deputații în vacanță. Marea problemă însă este că nimeni nu se poate duce din țară, așa că, în continuare, sezonul politic deși este încheiat, poate pregăti surprize. 

Marți, 21 iulie

Ziua de marți a fost de mahmureală. Ședința de luni s-a terminat în jurul orei 23:00, iar abia a doua zi am avut anumite deznodăminte. Întâi de toate, Andrian Candu a promis „surprize” și faptul că Fracțiunea sa va propune mai multe proiecte pentru „o sesiune extraordinară” a legislativului. Conform procedurii, o asemenea sesiune poate fi inițiată la cererea a 26 de deputați, dar pentru a începe ședința este nevoie de 51 de deputați. 

Deputații ȘOR au anunțat a doua zi că doar cei doi deputați anunțați de ieri sunt infectați de COVID-19. Au fost testați Reghina Apostolova, Marina Tauber, Violeta Ivanov, Denis Ulanov, Vadim Fotescu și Petru Jardan. Toate rezultatele au fost negative. Nimeni nu știe rezultatul lui Ilan Șor. 

Oficial, până acum au fost 5 cazuri de deputați infectați de COVID. Teoretic, cei 5 pot să-și facă propria fracțiune, sau măcar un grup parlamentar pentru început. 

Miercuri, 22 iulie

Ziua de miercuri a fost ziua emisiunilor. Ion Chicu a dat un interviu pentru AGORA, Zinaida Greceanîi a fost la NTV Moldova – o raritate pe scena politică. Și Diacov a fost la JurnalTV, iar Vlad Bătrîncea la TV8 și Andrei Năstase tot la TV8, dar la altă emisiune. De fapt, principalele idei pe care le scoatem din aceste emisiuni au fost următoarele teze și poziții ale partidelor:  

  1. PSRM: Moțiunea dacă trecea – era haos 
  2. PSRM: Faptul că moțiunea nu a trecut dăunează opoziției. 
  3. PDM: A fost o încercare disperată
  4. Bătrîncea: „Alianța haosului” a eșuat. 
  5. PAS/PPDA: Noi îi batem la prezidențiale. 
  6. Chicu: Noi o să guvernăm pentru popor. 

Joi, 23 iulie

Între timp în Moldova politicienii se dau în judecată reciproc. Ies la iveală mai multe detalii despre procesul prin care Maia Sandu l-a dat în judecată pe prim-ministrul Ion Chicu, pentru că ultimul a afirmat că Maia Sandu a votat pentru concesionarea aeroportului către Avia-Invest. Maia Sandu spune că așa ceva nu s-a întâmplat și cere 100 de mii de lei, pentru a fi donați unor familii cu mai mulți copii. 

Deputata Pro-Moldova Ruxanda Glavan anunțat că îi va da în judecată pe deputații Bogdan Țîrdea și Vladimir Odonostalko, ambii socialiști, pentru unele acuzații făcute de ultimii în adresa primei. 

Tot în această zi, Ministerul rus de interne l-a anunțat în căutare pe primarul de Bălți Renato Usatîi – o decizie asupra aplicării unui mandat de arest „in absentia” urmând să fie luată în curând. Usatîi s-a declarat nevinovat și l-a acuzat pe Dodon că ar fi orchestrat „prin intermediul amicilor săi” un dosar penal politic la Moscova.

Vineri, 24 iulie 

Tradiția știrilor de vineri, în care este implicat Plahotniuc, continuă. Astfel, o cerere de dare în căutare a fostului președinte al PDM, Vlad Plahotniuc, de către autoritățile moldovenești a fost respinsă de către Interpol.  

Igor Dodon pregătește o emisiune nouă „Președintele Răspunde”, de această dată, invitând jurnaliștii la el, la Condrița, complex care aparține statului și unde Dodon se află doar în virtutea funcției pe care o deține. Acesta a spus într-un teaser că „va face un tur prin sere jurnaliștilor, dar, nu le va da tușonka”. 

Între timp, în Moldova

Între timp, în această săptămână, am trecut de cifra de 3000 de angajați ai sistemului medical infectați cu COVID-19, din momentul începerii pandemiei. Dintre aceștia 975 încă se află la tratament. 

Până în prezent în Moldova au decedat din cauza pandemiei 721 de persoane, 35 în această săptămână. 

Totodată, starea de urgență în sănătatea publică a fost prelungită până pe data de 31 august. =

Schemele din anii precedenți ar putea să aibă efecte foarte dure pentru Moldova. Astfel, noi riscăm să plătim circa 900 de milioane de euro în urma procedurii de reziliere a contractului cu AviaInvest, compania care concesionează aeroportul din Chișinău. Totodată, alte 50 de milioane de lei ar urma să fie cerute de firma care organiza programul moldovenesc cu „cetățenia prin investiție”. 

Citește mai departe

Alegeri

Pandemia, pretext pentru a restricționa votul în diasporă? Soluții

Publicat

pe

De către

Pe data de 10 iulie 2020, în cadrul emisiunii „Președintele răspunde” Igor Dodon a făcut o declarație despre următoarele alegeri prezidențiale, planificate pentru data de 1 noiembrie 2020. 

Cu votul în străinătate mi se pare că anul acesta o să fie destul de dificil, și în est și în vest, pentru că dacă o să fie al doilea sau al treilea val de Covid-19, multe țări nu o să permită deschiderea secțiilor de votare. Cel mai probabil votul va fi în interiorul țării. Asta e situația”. 

Potrivit experților, Dodon ar încerca în acest mod să pregătească terenul pentru a justifica deschiderea unui număr redus de secții peste hotare, în special în țări unde diaspora nu îi este atât de favorabilă din punct de vedere electoral. 

„Chiar și Igor Dodon înțelege că dacă peste hotare o să voteze mai puțini, el o să aibă șanse mai mari să câștige. Preferabil, pentru el e să fie șase mii de secții în Rusia, chiar dacă acolo o să vină doar câte un singur alegător și desigur nici una în Marea Britanie, Germania, Italia și altele”, a spus expertul organizației WatchDog.MD, Valeriu Pașa .

Ce atribuții în deschiderea secțiilor are Dodon?

Decizia de deschidere a unor secții de vot peste hotare se ia de către CEC, în colaborare cu Guvernul Republicii Moldova, care, printr-o hotărâre de Guvern aprobă decizia și dă banii. Decizia de obicei este argumentată de anumite calcule pe care le au despre concentrarea de cetățeni în anumite regiuni din anumite țări, date întocmite de către Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene. Totodată, suplimentar se mai fac și sondaje și cereri cu privire la înregistrarea suplimentară, tot pentru a argumenta dacă unele secții merită sau nu deschise. 

Astfel, pentru Parlamentarele din 2019 au fost deschise în afara țării 125 de secții de vot, iar în 2016, la prezidențiale au fost 100 de secții de vot peste hotare. Pentru că în turul II la prezidențialele din 2016 au fost cazuri în care mai mulți cetățeni nu au putut vota din cauza epuizării buletinelor de vot, s-a luat decizia ca în acele secții să fie ridicat numărul de buletine de la 3000 la 5000. 

Din alineatele de mai sus probabil ai înțeles deja că președintele nu are nici o atribuție în acest proces. Președintele nu se poate implica decât la nivel de contact cu cetățenii din diasporă și contact cu autoritățile din alte țări pentru a facilita procesul de deschidere a unor secții. Șeful statului are atribuții în politica externă, iar negocierea deschiderii secțiilor de vot pentru ca mai mulți cetățeni să voteze este una din ele. 

Dar atribuțiile președintelui se opresc aici din punct de vedere Constituțional. 

Context cu semne de întrebare

Declarația lui Dodon a venit și în contextul în care cu o zi înainte fostul său partid politic, al cărui lider informal încă este, promova în Parlament o inițiativă de modificare a Codului Electoral care ar fi venit să diminueze durata zilei de vot cu două ore. Astfel, în noua redacție a Codului Electoral, ziua de vot începe la ora 8:00 și se termină la ora 20:00, față de 7:00 și 21:00 cât este acum. 

Unul din argumente referitoare la micsorarea orelor de vot a fost dat de către socialistul Vlad Bătrîncea. 

„Sunt sute de cazuri când oamenii la unele secții de votare, membrii ai comisiilor, nu rezistă fizic. Leșină. Sunt cazuri când poliția caută să semneze procesul verbal de aceea că omul fizic nu a rezistat, s-a dus acasă.”, a zis acesta.

Grija socialistului față de funcționarii electorali a fost imediat taxată de către deputații din opoziție. „Odată în patru ani vă pătrunde această grijă față de cei care leșină. Asta e o minciună, colega, în stilul vostru al propagandei”, a spus deputatul PAS, Igor Grosu. 

Cât de reală este restricționarea votului?

Declarațiile președintelui, puse în contextul inițiativei PSRM, au stârnit mai multe semne de întrebare și în rândurile experților din domeniul electoral. Întrebat de Europa Liberă de declarația lui Dodon cu privire la secțiile de vot de peste hotare, expertul Pavel Postică, director al ONG-ului Promo-Lex, care are o tradiție bogată în ceea ce privește monitorizarea procesului electoral, spune că „ar fi imposibil”. 

„Orice stat al lumii nu poate interzice desfășurarea procesului electoral în incinta ambasadelor și consulatelor. Poate la secțiile suplimentare să fie unele restricții, interdicții sau limitări. Dar cel puțin în sediul misiunilor diplomatice, votul în străinătate cu siguranță va fi și trebuie să fie pus în aplicare. Tocmai de asta, în condiții de pandemie, este necesar de examinat posibilitatea desfășurării scrutinului pe parcursul mai multor zile”, a spus acesta. 

Votul pe mai multe zile, mai ales în contextul pandemiei este o propunere cu care este de acord și expertul Watchdog.md, Valeriu Pașa. 

Cum au organizat alții votul în pandemie? 

„În Polonia de exemplu, s-a votat practic doar prin poștă la alegerile care au fost zilele trecute (prezidențiale, turul II n.r.). Doar unele țări care au permis, gen Croația s-au deschis secții de vot. Tot a depins în funcție de ce a dat țara respectivă. Asta în primul rând. În al doilea rând, nici autoritățile poloneze nu au prea vrut să asigure dreptul la vot al cetățenilor din diaspora, tot de frica faptului că cel de la guvernare s-a temut să nu piardă fotoliul dacă era mai permisiv cu votul diasporei. Cam asta ar fi situația și la noi”, a spus Valeriu Pașa. 

Alegerile poloneze urmau să aibă loc în luna mai a acestui an, dar au fost amânate pentru luna iulie 2020. Opoziția poloneză în general a cerut a cerut amânarea alegerilor până în 2021. A existat și inițiativa de a organiza votul integral prin poștă, însă această prevedere cădea sub incidența unei decizii anterioare a Curții Constituționale care interzicea schimbările la legislația electorală cu mai puțin de 6 luni înainte de scrutin. 

Pe timp de pandemie și în Statele Unite anumite alegeri în interiorul partidelor au fost organizate prin corespondență. Votul prin corespondență este practicat în mai multe state, dar recent a ajuns ținta atacurilor președintelui Donald Trump, care spune că „se recoltează voturi pentru democrați”, atunci când unii activiști merg la alegători pentru a-i încuraja să voteze. 

La alegerile prezidențiale din 2016, de exemplu, în unele state precum California, aproape 90% din alegători au votat prin poștă. În statul Washington și Oregon, toate alegerile au fost organizate pe bază de vot prin corespondență în 2016. 

Mai multe zile de vot? 

În România recent Camera Deputaților a adoptat un proiect care prevede prelungirea duratei de vot la trei zile – vineri, sâmbătă și duminică – pentru românii din diaspora. Vineri se votează între orele locale 12–21, iar sâmbătă și duminică între orele 7–21. De asemenea, românii din străinătate care se află la rând sau în secția de votare la ora 21, când se închid secțiile, pot să voteze până la maximum ora 23:59. 

În Macedonia, care urmează să aibă alegeri pe 15 iulie 2020, în mijlocul pandemiei, procesul de vot se va desfășura doar cu „respectarea procedurilor stricte” referitoare la pandemie. Cetățenilor din grupurile de risc și celor infectați cu COVID-19 li se va permite să voteze și pe 13 și 14 iulie. Alegerile peste hotare se desfășoară timp de trei zile, în raza secțiilor de vot deschise în cadrul ambasadelor. 

Experiența de organizare a alegerilor în Pandemie poate fi preluată chiar și din Rusia. Timp de 5 zile, de pe 25 iunie până pe 1 iulie rușii s-au putut deplasa la secțiile de vot, pentru a vota în cadrul unui referendum de modificare a Constituției care îi dădea posibilitate lui Putin să candideze la alte două mandate de președinte, după 2024. Alegătorilor li se măsura temperatura la intrarea în secția de vot, iar muncitorilor din secțiile de vot li se dădea echipament de protecție și se încuraja distanțarea socială. 

Chiar dacă rezultatele au fost puse la îndoială, chiar și această experiență ar putea fi luată drept exemplu de către autoritățile noastre, dacă ceea ce își doresc cu adevărat este să asigure dreptul propriilor cetățeni la vot. 

Cum funcționează votul prin corespondență în România

România, care s-a confruntat cu aceleași probleme ca și Republica Moldova în ceea ce privește organizarea alegerilor în diasporă (de exemplu aglomerări la secțiile de vot), a implementat la alegerile prezidențiale din 2019 votul prin corespondență. Pentru prima oară la acest serviciu s-au înregistrat doar de 41 de mii de persoane, asta în timp ce sursele neoficiale spun că peste hotarele țării locuiesc 3,6 milioane de români (inclusiv cetățeni ai R. Moldova). 

La alegerile prezidențiale din România, care au avut loc pe 10 și 25 noiembrie, procedura a început încă de pe parcursul anului 2019. Astfel, până pe 15 septembrie românii s-au putut înregistra pe un site creat de organele electorale de la București (în prezent este deschisă procedura cu privire la votul românilor din străinătate privind alegerea senatului și a camerei deputaților din 2020, asta deși o dată încă nu a fost stabilită). Tradițional însă, acest deadline final de înregistrare nu trebuie să treacă de mai mult de 15 zile înainte de începerea perioadei electorale. 

Alegătorul completează formularul ce conține mai multe date personale, iar după o confirmare vor primi prin poștă următoarele materiale: 

  • două plicuri exterioare, marcate distinct pentru fiecare tur de scrutin, prevăzute cu elemente de siguranță care să asigure sigilarea, în care sunt introduse plicul interior și certificatul de alegător;
  • două plicuri interioare și două autocolante, marcate distinct pentru fiecare tur de scrutin;
  • două certificate de alegător, marcate distinct pentru fiecare tur de scrutin;
  • instrucțiuni privind exercitarea dreptului de vot, în care se indică și termenul în care alegătorul trebuie să depună în cutia poștală sau la oficiul poștal documentele 
  • două buletine de vot, marcate distinct pentru fiecare tur de scrutin;
  • un autocolant cu adresa biroului electoral pentru votul prin corespondență din țară pe care alegătorul care a optat pentru transmiterea votului prin corespondență în țară îl va aplica pe plicul exterior.
  • Alegătorul poate opta pentru trimiterea plicului în țară sau în străinătate. În țară, costurile sunt acoperite de stat, iar dacă se optează pentru transmiterea la birourile electorale din străinătate sau prin curier, costurile sunt acoperite de alegător. Plicul se poate depune și la secțiile deschise în ambasade sau consulate.

Plicurile exterioare sigilate trebuie expediate cu suficient timp înaintea datei votării, pentru a asigura livrarea acestora până la 3 zile înaintea datei votării, inclusiv, la sediul biroului electoral pentru votul prin corespondență. Plicurile ajunse după această dată nu vor mai fi luate în calcul.

De asemenea, pentru diaspora, statul Român a permis organizarea a mai multor zile de vot (vineri, sâmbătă și duminică) dar și deschiderea a mai multor secții peste hotare. 

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Sănătate2 ore în urmă

4 august 2020. COVID-19, PE SCURT: 60 de paturi noi la Spitalul Raional Ialoveni și încă mai mulți copii infectați

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Social22 de ore în urmă

Trei știri bune din Moldova: Banca de alimente, restart la cultură și o nouă destinație turistică

Banca de alimente pentru persoanele social-vulnerabile Misiunea Socială „Diaconia” a lansat la sfârșitul lunii iulie prima Bancă de Alimente. Asta...

Sănătate22 de ore în urmă

Istoria a trei femei cu dizabilități mintale care s-au mutat la casa lor

Nadejda stă la masă și coase de zor. De dimineață a reușit să termine de confecționat trei măști. La 60...

SocialO zi în urmă

3 august 2020. COVID-19, PE SCURT: 120 de cazuri noi și 8 decese

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Externe2 zile în urmă

Trendul „challenge accepted” de pe Instagram nu a apărut în Turcia

Pe la jumătatea lunii iulie, pe Instagram a pornit o mișcare care promova solidaritatea între femei. #WomenSupportingWomen și „challenge accepted”...

Social4 zile în urmă

Istoria „pristroicilor” și de ce sunt încă o problemă „anexată” blocurilor vechi din oraș

„Pristroica” este numită construcția anexată unui bloc de locuit, de cele mai multe ori fără acceptul autorităților sau vecinilor. Este...

Politică4 zile în urmă

Pe banii noștri. Se schimbă Constituția de tot sau numai „oleacă”?

Politica moldovenească nu pare să fie în vacanță în această săptămână, deși vinerea trecută era anunțat sfârșitul „sezonului politic”. De...

Advertisement

Politică

Politică7 zile în urmă

Ce se întâmplă în Belarus? De ce se teme ultimul dictator din Europa?

PE SCURT Dictatura lui Alexandr Lukașenko, președintele Belarusului, s-ar putea încheia după alegerile prezidențiale din 9 august, susțin mai mulți...

Politică2 săptămâni în urmă

Din banii noștri: Final de sezon politic. Sezonul epidemiologic continuă

Săptămâna curentă, din punct de vedere politic, a durat doar o singură zi. Situația amintește de sezonul final din Game...

Politică2 săptămâni în urmă

Veteranii regimului separatist: „În caz de agravare a situației, ca și acum 30 de ani, vom apăra patria”

PE SCURT Protestele veteranilor de pe Nistru de săptămâna trecută au generat reacții printre veteranii regiunii transnistrene. Primii și-au manifestat...

Politică2 săptămâni în urmă

Rezumat din Parlament: Moțiune respinsă și despre cum și-au luat vacanță la miez de noapte

Parlamentarii au discutat astăzi în total 9 proiecte pe ordinea de zi. Cu un randament de 11%, parlamentarii au reușit...

Alegeri3 săptămâni în urmă

Pandemia, pretext pentru a restricționa votul în diasporă? Soluții

Pe data de 10 iulie 2020, în cadrul emisiunii „Președintele răspunde” Igor Dodon a făcut o declarație despre următoarele alegeri...

Politică4 săptămâni în urmă

Pe banii noștri: un deputat în căutarea identității și două partide care s-au lansat în gaming și aplicații mobile

La începutul acestei săptămâni Parlamentul părea că nu se putea trezi. Era luni dimineața, iar în acel moment, exista cam...

Politică4 săptămâni în urmă

Rezumat din Parlament: angajarea răspunderii și minus două ore de democrație

Pe ordinea de zi ședinței au fost puse inițial 42 de proiecte de legi. Printre acestea au fost și alte...

Advertisement

Opinii

august 2020
L Ma Mi J V S D
« iul.    
 12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930
31