Connect with us
"
"

Economie

Ce a făcut UE pentru cetățenii Republicii Moldova? 7 istorii scurte

Publicat

pe

În ajunul celebrărilor tradiționale dedicate Zilei Europei, tragem linia ca să vedem care sunt rezultatele prieteniei dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană.

În zece ani, principala destinație pentru mărfurile și serviciile moldovenești a devenit Uniunea Europeană. Valoarea exporturilor a crescut de la 165,3 mil. USD de la 1,86 mild. USD. Cele mai mari beneficii în urma liberalizării comerțului cu UE au fost observate în cazul exporturilor de agroalimentare. Peste 2 milioane de moldoveni au profitat până în prezent de posibilitatea de a călători fără vize în statele membre ale UE.

Deși cifrele sunt mai mult decât optimiste, nimic nu redă mai bine realitatea decât istoriile concetățenilor noștri, care au beneficiat direct de susținerea Uniunii Europene:

  1. Vitalie Burlacu, programator de profesie și cu școală de medicină în spate, este cunoscut în Moldova pentru produsele de marochinărie care îi poartă numele. În atelierul lui activează 60 de angajați, care produc zilnic zeci de articole din piele naturală. Pentru că nu a rupt legăturile cu Republica Italiană, unde a lucrat în construcții timp de cinci ani, de acolo vin 99% din partenerii săi, precum și materia primă sau tehnologia de producție. Gențile, centurile și alte accesorii din piele naturală marca „Vitalie Burlacu” au ajuns în România, Belgia, Franța și alte state europene. „Exportul și importul, în ultima perioadă este foarte lejer. Nu țin minte când am fost ultima dată la vamă ca să mă arăt. Dacă, de exemplu, marfa ar veni dintr-o țară non-europeană, achitând taxele, am suporta cheltuieli suplimentare.”
  2. De mai bine de cinci ani, datorită suportului financiar oferit de UE, majoritatea locuitorilor din Vărvăreuca, r. Florești, au apă potabilă în casă, pot folosi baia și mașina de spălat. De conectarea la apeduct se bucură și Eugenia Zăbica, șefa Centrului Comunal din sat. Dânsa nu va uita niciodată cât de dificil și provocator era procesul de preparare a mâncării pentru bătrânii de la centru.
  3. Tatiana Chebac este avocată și militantă pentru drepturile femeilor și cele ale refugiaților. Datorită oportunităților oferite de UE, precum Erasmus+, în anii săi de studenție, aceasta a făcut voluntariat și a participat în proiecte internaționale care au avut un rol crucial în dezvoltarea sa. „Apariția Erasmus+ și Departamentul Tineretului din cadrul Consiliului Europei care a început să finanțeze astfel de oportunități a șters granița dintre copii din familiile social vulnerabile și cei cu părinți care ar putea investi în ei, povestește Tatiana.
  4. Deși se puteau descurca pe cont propriu, cinci întreprinderi agricole din Moldova au decis să-și unească forțele în Cooperativa de Întreprinzători „Select Fruit”, pentru a-și menține cota de vânzări pe o piață unde concurența este tot mai acerbă. Odată cu asocierea, aceștia au reușit să ajungă la impresionanta suprafață de 229 de hectare de livezi și au investit împreună într-un spațiu de păstrare și ambalare a fructelor, de ultimă generație. Pentru achiziționarea frigiderului, aceștia au accesat un credit în valoare de 570 000 de euro, oferit de UE, prin intermediul programului „Livada Moldovei”. Cu o capacitate de circa 1700 de tone, frigiderul deschide ușile spre rulajul dublu prin pre-răcirea fructelor din diferite sezoane (mere de vară și de toamnă, cireșele, prunele). De exemplu, acesta a creat oportunitatea de comercializare a 2500 de tone de mere, 600 de tone de prune și cireșe – 200 de tone.
  5. După ce a muncit în SUA, a înțeles că viața poate fi dulce și acasă. Este vorba despre tânărul apicultor din satul Costești, Nicanor Negru. Acesta și-a început afacerea cu miere în aprilie, 2014. Avea doar 100 de familii de albine, însă datorită propriei ambiții și ajutorului oferit de UE, acesta și-a transformat activitatea într-o afacere profitabilă. Tânărul a investit în afacerea sa circa 100 de mii de euro, dintre care și suport financiar de la partenerii europeni. Rezultatele nu au întârziat să apară. Anul trecut, de exemplu, acest a exportat circa 500 de tone de miere. Acum scopul acestuia este să certifice prisaca sa ca fiind Bio, ceea ce simplifica procesul de vânzare și va crește și prețul produselor.
  6. „Să fii antreprenor în Republica Moldova înseamnă să lupți, să fii foarte puternic. Este o provocare foarte mare!”, spune Marina Andreev, o tânără din Transnistria. Asta nu a oprit-o să-și creeze o afacere în satul Ustia, r. Dubăsari, creând astfel locuri noi de muncă pentru femeile din mediul rural. Cu patru ani în urmă, imediat ce a absolvit facultatea, tânăra a obținut un grant oferit de UE, fără de care, crede ea, ar fi deja parte a numeroasei diaspore moldovene. Astăzi, datorită acestei oportunități, 15 femei din satul Ustia lucrează în cadrul întreprinderii de confecționare a uniformelor de muncă, rămânând alături de familiile lor.
  7. „Nu vom uita niciodată ziua în care au aprins luminile”, povestește emoționat primarul satului Congaz, Mihail Esir despre iluminatul stradal într-o porțiune a localității. Datorită susținerii UE, în localitate au fost instalați 500 de stâlpi de iluminat și 36 km de cabluri. Luminile nocturne au atras și atenția celor din localitățile vecine, care au poreclit Congazul „Las Vegas”.

Economie

Eficiența și succesul stau în asociere! Cunoaște povestea GdP AGROASPECT GRUP din satul Floreni, raionul Ungheni

Publicat

pe

De către

Unul dintre factorii de progres cert în dezvoltarea durabilă a agriculturii și a mediului rural din Moldova este reprezentat de înființarea și dezvoltarea grupurilor de producători agricoli performante și echitabile, creatoare de valoare adaugată pentru membrii acesteia.

Un grup de producători este o asociere de oameni care au un interes comun. Deși în țara noastră nu prea există obișnuința de a lucra în grup pentru un interes comun, dar și preconcepția că dacă celălalt pierde, eu câștig, și invers, o parte din fermieri de la noi au ajuns la concluzia că nu au o altă șansă să reziste competiției și să-și sporească competitivitatea pe piaţa unică europeană decât asociindu-se.

Unul din acești fermieri este Anatol Plăcintă, un agricultor din satul Floreni, raionul Ungheni, care a venit cu inițiativa de a crea, împreună cu alți 4 producători agricoli – o formă de asociere a agricultorilor având scopul comun de a creşte veniturile prin îmbunătăţirea capacităţii tehnice şi de management a membrilor acesteia.

Astfel, în anul 2014 a fost fondat grupul de producători AGROASPECT GRUP. Specialitatea sau activitatea principală a grupului este creșterea fructelor și strugurilor de masă. „Nu a fost dificil de a-i găsi și convinge pe viitorii membri să înființăm o afacere comună. După formarea grupului de producători am avut cu toții o evoluție pozitivă, împreună am devenit mai puternici și mai competitivi pe piața de desfacere”, ne spune administratorul GdP, Anatol Plăcintă.

Privitor la beneficiile, dar și inconveniențele asocierii în GdP, fermierul menționează că sunt mai multe avantaje decât dezavantaje: „Împreună putem mări volumele de producere, iar vânzările decurg mai eficient. Tot împreună am construit depozitul frigorific care ne-a dat posibilitatea să avem un timp mai îndelungat de vânzări pentru a analiza piața de desfacere și a avea prețuri mai mari a producției de fructe”.

Construcția depozitului frigorific pentru păstrarea fructelor și strugurilor de masă cu o capacitate de 1000 de tone a fost realizată în anul 2015 cu suportul Proiectului Agricultura Competitivă în Moldova, care este implementat de Unitatea Consolidată pentru Implementarea și Monitorizarea Proiectelor în domeniul agriculturii, finanțate de Banca Mondială.

Știam că este destul de complicat, pentru a construi un depozit frigorific este nevoie de investiții masive. Am pornit de la o idee, neavând careva informații la acea etapă că vom avea un suport din partea proiectului MAC-P. Cu sprijinul lor și cu efortul nostru am construit un depozit frigorific cu capacitatea de 1000 de tone care ne permite să păstrăm produsele recoltate în toamnă ca să le putem vinde cu un preț mai mare. 65% a fost investiția celor 5 agenți economici și 35% a fost contribuția proiectului MAC-P”, spune Anatol Plăcintă.

Astfel, GdP dispune de un depozit frigorific cu o capacitate de 1 000 tone, un stivuitor și o linie de sortare. Acum agricultorii au aproximativ 60 de hectare de plantații multianuale, iar volumul anual al producției agricole este de 200 de tone. Perioada de depozitare disponibilă este de 6 luni (noiembrie – aprilie).

Piețele externe de desfacere a fructelor și strugurilor marca AGROASPECT GRUP sunt primordial Federația Rusă, Belarus și Romania, unde exportul se face prin intermediari din Republica Moldova. „Ne dorim să diversificăm piețele de export. Am avut mai multe deplasări peste hotare și am văzut că lucrurile s-ar putea de făcut și altfel, există niște cerințe, niște standarde europene pe care noi trebuie să le respectăm. E nevoie de livrat mere care au un aspect corespunzător, de exemplu în ceea ce privește culoarea, să aibă o culoare mai intensă. Apoi aceste mere să fie trecute prin linia de sortare, unde să aibă toate un diametru aproximativ egal. Dorința noastră nu este să vindem foarte scump, dar să vindem ca să avem plusvaloare, să ne putem menține și încă să ne dezvoltăm”, adaugă agricultorul.

Membrii AGROASPECT GRUP țin legătura și cu alte grupuri de producători. „Comunicăm cu colegii din alte grupuri de producători, facem schimb de experiență, ceea ce ne permite să creștem nivelul de cunoștințe referitor la protecția plantațiilor, la modul de gestionare a grupului”. Pentru a lua decizii comune, membrii grupului se întâlnesc în funcție de necesitățile care apar, dar nu mai rar de o data pe lună.

În total în cadrul grupului de producători muncesc 140 de lucrători, 35 dintre ei activează permanent, iar 105 sunt lucrători sezonieri. Angajații AGROASPECT GRUP provin din 10 localități. Din momentul creării GdP, numărul de angajați a crescut. „Orice loc de muncă este o bucurie pentru noi și pentru comunitate”, ne zice Anatol Plăcintă. În fiecare întreprindere membră a grupului de producători muncesc doi sau mai mulți membri de familie, iar agricultorul spune că în așa mod le este mai simplu de gestionat activitatea.

Membrii GdP tind să se alinieze noilor tehnologii ce apar în domeniul agriculturii și care pot aduce valoare adăugată atât întreprinderilor pe care le gestionează fiecare membru în parte, cât și grupului de producători în ansamblu. Administratorul AGROASPECT GRUP concluzionează că este loc de mai bine. „Preconizăm să mai invităm câțiva membri care au această dorință de asociere, să ne dezvoltăm, să mai procurăm niște utilaje pentru recoltare și post-recoltare. Gândurile sunt frumoase și pozitive, și chiar am început pregătirile pentru înființarea unor plantații superintensive și moderne, cu plase antigrindină și irigare care ne vor aduce avantaje cantitative și calitative și care ar diminua riscuri cum ar fi seceta sau grindina”, afirmă agricultorul.

COVID-19 a avut un efect nesemnificativ pentru GdP, spun membrii acestuia. Producția din recolta anului 2019 a fost vândută, iar pentru anii 2020-2021, membrii grupului planifică implementarea noilor tehnologii de prelucrare a produselor pentru a primi o plusvaloare și a fi competitivi pe piața externă.

Valoarea grantului acordat de MAC-P  – 190 913 USD
Valoarea proiectului – 424 306 USD

Pe lângă sprijinul financiar pe care l-au primit pentru construcția depozitului frigorific, GdP este recunoscător și pentru suportul experților din cadrul proiectului MAC-P. „Pe tot parcursul perioadei de formare a grupului de producători, MAC-P ne-a îndrumat cum să procedăm corect. Am beneficiat de multiple instruiri la mai multe seminare, conferințe, consultații și deplasări, unde am avut ocazia să ne școlarizăm ca manageri. Toate acestea ne-au dat un imbold să fim mai puternici, mai optimiști și mai competitivi. Suntem recunoscători proiectului, care dă rezultate, și cu siguranță – unul dintre cele mai reușite proiecte care activează în Republica Moldova. Am conștientizat că împreună se pot face investiții durabile, avem avantaje în accesarea resurselor financiare care se oferă din diferite surse de finanțare”, a menționat administratorul AGROASPECT GRUP.

Citește mai departe

Economie

Coronavirusul seacă industria vinului

Publicat

pe

PE SCURT

Până la pandemia de coronavirus, sectorul vitivinicol din Republica Moldova era în plină dezvoltare. În anul 2019, Moldova a exportat 15,67 milioane decalitri de vin, iar valoarea totală a exportului a depășit trei miliarde de lei. Cel mai mult vin moldovenesc a ajuns în China, România și Federația Rusă. 

În țara în care viticultura reprezintă 7% din totalul de exporturi și 3% din PIB-ul țării, pandemia de coronavirus a lovit dur în micii producători, dând peste cap și planurile marilor jucători din industrie.

Dar cum se descurcă alte țări la capitolul vin în pandemie? Ca să înțelegem asta, am tras cu ochiul la sectorul vitivinicol din Ungaria. La ei, chiar dacă sectorul HoReCa e în blocaj, vinăriile mici stau mai bine la vânzări decât vinificatorii noștri.

PE LUNG

Aproape cinci întreprinderi vinicole au fost nevoite să-și suspende temporar activitatea, întrucât angajații au fost infectați în număr mare cu COVID-19. 

Pe 25 aprilie, satele Etulia și Cișmichioi din raionul Vulcănești au fost plasate în carantină, după ce patru locuitori, angajați la Vinăria Etulia, parte a grupului de vinării Bostavan, au fost depistați pozitiv la COVID-19. După asta, s-a decis testarea tuturor angajaților și rudelor angajaților la COVID-19 – 174 de persoane, dintre care 77 erau infectate.

Enlarge

IMG_6349
Foto: Wine of Moldova

„Produsele vitivinicole nu sunt de primă necesitate

83% din vinul produs anul trecut în Republica Moldova a fost exportat. Datele pentru luna martie arată că exporturile au scăzut cu 9% după volum și cu 11% în ce privește valoarea, față de aceeași perioadă a anului 2019. 

Potrivit estimărilor Oficiului Național al Viei și Vinului (ONVV) în acest an exportul produselor vitivinicole poate scădea cu 30% sau chiar 50% comparativ cu 2019. 

Șefa Serviciului politici și reglementări în domeniul produselor sectorul vitivinicol din cadrul Ministerului Agriculturii, Liliana Dascaliuc, spune că în primele trei luni ale anului 2020 exportul s-a redus cu 20%, însă datele sunt preliminare. Viticultura va fi afectată așa cum o să fie afectată toată agricultura. Și nu doar agricultura, dar toată industria. Vinul, produsele vitivinicole nu sunt de primă necesitate”, comentează specialista.

Zero venituri

Vlada Vutcarău este co-fondatoare a vinăriei urbane ATU, o afacere de familie, care produce până la 40 de mii de sticle pe an. Pandemia de coronavirus și starea de urgență a redus vânzările în proporție de 90%, iar turismul înregistrează zero venituri. Vorbim de foarte mari pierderi. Noi continuăm să producem, dar încasările vin din vânzări și nu din producere”, explică Vlada.

Enlarge

foto-ATU-winery-facebook
Foto: Facebook/ ATU Winery

Totuși, un aspect pozitiv pe care-l vede tânăra este că business-ul s-a mutat online și „că ne-am întors cu fața spre producătorul local. Cumpărând de pe piața locală, investim în oamenii noștri și banii rămân aici pe loc, în țară”.  

88% dintre companiile din Republica Moldova sunt afectate negativ de scăderea cererii la produse și servicii, spune un studiu al Camerei de Comerț Americane.  

Așa că, autoritățile au creat niște măsuri de susținere a agenților economici, inclusiv a vinăriilor. Printre acestea se numără reducerea cotei TVA de la 20% la 15% pentru sectorul HoReCa. 

Co-fondatoarea vinăriei ATU, Vlada Vutcarău, spune că măsurile statului de a-i susține, nu-i prea ajută pe ei.

„Noi nu primim vizitatori, respectiv nu generăm TVA. Scutirea asta, acum, nu ne dă nimic, pentru că noi oricum încasări nu avem, nu avem din ce economisi acele 5% ca să le distribuim la salarii.”

Ea mai crede că măsurile anunțate de autorități „sunt jocuri politice și statul se eschivează să-și asume o răspundere. Poate nu își permite financiar”.

O problemă nu vine niciodată de una singură, crede co-fondatoarea vinăriei. Seceta din anul acesta o îngrijorează la fel de mult. „Vom vedea la toamnă ce o să culegem, pentru că acolo va fi criza și mai mare.”

Enlarge

vinurile-ATU-foto-facebook-ATU-winery
Foto: Facebook/ ATU Winery

Porumb în loc de struguri

Pe 10 aprilie, Comisia pentru Situații Excepționale a emis Dispoziția Nr. 16. Unul dintre puncte reglementează mecanismul de subvenție a agenților economici. Întreprinderile care şi-au sistat total sau parţial activitatea vor ar urma o subvenţie în mărimea sumei achitate a impozitului pe venit dar și alte contribuții sociale.

Directorul Combinatului de vinuri „Mileștii Mici”, Viorel Garaz, se întreabă dacă statul va avea resurse financiare ca să subvenționeze întreprinzătorii. „Atât timp cât agenții economici nu funcționează sau funcționează într-o măsură foarte redusă, contribuțiile lor la buget vor fi foarte mici. Dacă subvențiile nu vor fi achitate imediat, ulterior companiile se vor închide și nu vor mai avea nevoie de ele”, explică specialistul. 

Combinatul de vinuri „Mileștii Mici” a produs în 2019 aproape 1,2 milioane de sticle de vin, dintre care aproape 60% au fost exportate. În urma loviturii date de pandemie, compania a înregistrat o scădere de 60% din vânzări pe piața locală. Exporturile au scăzut cu 40%, iar de pe 8 martie, vinăria nu a fost vizitată de niciun turist.

„Planurile noastre pentru următorul an sau pentru următorii doi ani au fost date peste cap: de a extinde restaurantul, de a procura transport electric, de a sădi viță de vie, de a deschide o rețea de magazine. Banii au mers la achitări de chirie, salarii, dar și alte plăți.”

Și pentru că COVID-ul ne-a mâncat bugetul pentru vița-de-vie, semănăm 36 ha de porumb în loc de Fetească

Geplaatst door „Mileștii Mici” op Maandag 11 mei 2020

De asemenea, vinăria a fost nevoită să întrerupă contractele cu mai mulți angajați pensionari, numărul lucrătorilor s-a redus de la 206 la 142. „Nu avem posibilitatea să achităm pensionarilor șomajul tehnic, ei măcar au pensie, dar tinerii care nu au pensie și stau acasă cu copiii… Am decis să le achităm lor măcar ceva”, explică Viorel Garaz.

Galeriile subterane „Mileștii Mici” sunt situate la o adâncime de 85 m și au o lungime totală de 200 km. Ele adăpostesc aproape 2 milioane de sticle, motiv pentru care a ajuns în Cartea Recordurilor Guinness, drept cea mai mare colecție de vinuri din lume după numărul de sticle

Provocări de-a lungul timpului

Dar starea de urgență din Republica Moldova nu e prima lovitură asupra vinificatorilor. În 2006, Rusia a interzis importul de vinuri, întrucât nu ar fi făcut față normelor sanitare. Pe atunci, aproape 80% din totalul producției de vin era exportat în Rusia. Estimările au arătat că pierderile în urma embargoului au depășit 100 de milioane de dolari.

Apoi, în 2013, cu trei luni înainte de semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, Rusia a instituit embargo asupra vinurilor moldovenești.

Criza lovește în toți, inclusiv în producătorii de vinuri. Un sector cu 150 mii de locuri de muncă, cu exporturi de 3…

Geplaatst door Andrei Cibotaru op Zondag 5 april 2020

Este o criză care ne afectează pe toți și trebuie să ne punem umărul, să consumăm un pic mai mult vin local. În spatele unei sticle de vin stă o industrie întreagă: stau viticultorii care au crescut strugurii, stau oamenii care lucrează la producție, vinificatorii, oamenii din laborator, stă o industrie a sticlei, industria ambalajului de carton, stau oameni care se ocupă de designul etichetelor și așa mai departe. Cumpărând o sticlă de vin, de fapt, se susține acest lanț pentru mai multe subsectoare”, a comentat autorul blogului finewine.md și expert în vinuri, Andrei Cibotaru.

Cum se descurcă Ungaria?

În timp ce consumul de alcool pe cap de locuitor a crescut în Ungaria în timpul pandemiei coronavirusului, măsurile restrictive care afectează sectorul ospitalității au pus vinăriile maghiare într-o situație financiară dificilă. Cu toate acestea, vinăriile mici, de familie, care de obicei își vând produsele direct clienților din beciurile lor, au reușit să-și crească veniturile.

Guvernul maghiar a anunțat stare de urgență la jumătatea lunii martie și la scurt timp au fost impuse restricții la programul de lucru al magazinelor mici și al unităților de catering. Cu toate acestea, mulți proprietari au ales să își suspende complet activitatea, ceea ce a afectat indirect mulți furnizori, cum ar fi comercianții de alimente și băuturi. Acest lucru a avut un impact și asupra vinăriilor, care joacă, adesea, un dublu rol, deoarece operează săli de degustare, pe lângă vânzarea produselor pe piață. Astfel, acestea au fost lovite de criză de două ori.

Organizația profesională care-i reprezintă pe vinificatori și pe viticultori, Consiliul Național al Comunităților de Vinuri (HNT), a reacționat rapid la situație: într-o săptămână, a inițiat o campanie online și un serviciu numit „Palackposta2020”, care în traducere înseamnă „sticlă prin poștă”. Consiliul a încurajat vinăriile să se înregistreze în mod voluntar pe această platformă care permitea cumpărăturile online și livrarea la domiciliu. Pentru vinificatori, a fost cumva dificil să utilizeze platforma și chiar din primele momente părerile au fost împărțite. Mulți au considerat această mișcare un spectacol, în timp ce alții au considerat că este o lovitură pentru comercianți. Alții cred că nu există o publicitate mai proastă pentru vinul maghiar în această situație de criză.

Compania Pannon Borbolt și-a început activitatea cu comercializarea de vin online, dar în ultimii ani, aproape 80% din veniturile sale provin din intermedierea relațiilor dintre unitățile de catering și vinării. Odată cu sistarea temporară a serviciului de catering, restul de 20 la sută din activități se pare că au reușit să salveze compania, care a început să se concentreze din nou pe vânzarea de vinuri online.

„Vindem pachete, ceea ce înseamnă că consumatorii pot alege între ofertele mai multor crame. În plus, infrastructura noastră logistică a fost deja dezvoltată, astfel încât prețurile noastre sunt mult mai prietenoase”, a declarat Dusán Filákovity, administratorul companiei. Nu consideră că inițiativa PalackPosta este o concurentă, a adăugat el.

Criza nu afectează în mod egal fiecare vinificator, afirmă József Schunk, viticultor și președintele Regiunii viticole Pécs și membru al Consiliul Național al Comunităților de Vinuri (HNT). Vinăriile mici care și-au vândut produsele direct au reușit să-și crească vânzările. Totuși, veniturile din industria ospitalității (hoteluri, restaurante și cafenele) au ajuns practic la un blocaj, ceea ce afectează în mod natural vinăriile mai mari. O altă dificultate este că festivalurile și evenimentele mari, care au devenit surse de venit foarte importante și pentru vinăriile mai mici, au fost anulate. Pierderile de venituri și dezvoltarea stocurilor vor trebui remediate în acest sector, iar Consiliul le monitorizează pe ambele, a spus el. Promovarea vinului poate ajuta pe ambele fronturi.

Zoltán Győrffy, redactorul-șef al revistei de gastronomie și vin Pécsi Borozó, a trebuit să ia o decizie dificilă la jumătatea lunii martie. Revista este publicată în fiecare trimestru în ultimii zece ani, însă din cauza pandemiei, ediția de vară nu va fi tipărită. Agenții de publicitate și-au scos reclamele, iar piața de vinuri, de care depinde editorul, s-a oprit.

„Anul acesta, care promitea că să fie cu multe evenimente, s-a schimbat într-o clipă”, a spus jurnalistul. El și echipa sa au mutat degustările de vin online. Acum, au degustări tematice pe Zoom în fiecare săptămână, iar prezența online a revistei a crescut. Deși, evident, aceste soluții nu sunt perfecte, este încă prea devreme pentru a spune cum pandemia va schimba piața de vinuri și modul în care funcționa aceasta până acum.


Acest articol face parte din proiectul media crossbroder „Off the beaten track” lansat de n-ostHlidaci PesSzabadpecsKrytyka Polityczna și Moldova.org. Proiectul este finanțat de fondul internațional Visegrad.
Citește mai departe

Ecologie

Cum să faci bani cu ajutorul unor râme

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Producem săptămânal deșeuri organice care în loc să fie compostate ajung la groapa de gunoi, unde poluează mediul, solul și apele subterane. Autoritățile ridică din umeri, declarând că încă nu găsesc soluții, însă, mai mulți antreprenori din diferite țări au înțeles ce pot face cu resturile vegetale.

De exemplu, o jurnalistă din Canada și-a deschis o mică fermă de viermi, care prelucrează resturile vegetale, transformându-le în îngrășăminte naturale și necesare pentru îmbogățirea solului cu toate elementele de care acesta are nevoie. Astfel, femeia aa reușit să câștige bani, dar și să aibă grijă de Pământ.

PE LUNG

„Viermii sunt o soluție excelentă pentru deșeurile organice. Ei accelerează procesul de compostare, reduc deșeurile și creează un sol valoros de plantare”, a declarat Kim Andersson, expert în salubritate și durabilitate la Institutul de Mediu din Stockholm, în cadrul unui interviu pentru The Guardian.

Urmând aceste sfaturi, o jurnalistă din Canada și-a deschis „o fabrică de viermi” chiar la balcon. „Am luat o găleată de plastic, am găurit-o, am pus acolo 12 viermi, așchii de lemn, foi de ziar și resturi vegetale, iar periodic agitam containerul”, povestește jurnalista, care a recurs la această tehnologie pentru că nu găsea în oraș o fabrică cu viermi.

Göteborg, al doilea oraș ca mărime din Suedia, folosește site-ul său web pentru a sfătui rezidenții să-și producă propriul compost folosind râme. Avantajul fiind nu doar compostul gratuit, dar și reducerea costurilor pentru transportarea deșeurilor, care este scump în unele țări.

Mai mulți antreprenori din lumea întreagă au descoperit această nișă și resursele aproape nelimitate de hrană și au deschis o afacere cu viermi. Râmele se reproduc atât de repede, încât puteți începe afacerea cu doar câteva sute de râme, pe care să le hrăniți bine și îngrijiți,  iar drept rezultat să vă bucurați de compost calitativ, pe care să-l vindeți în țară și peste hotare.

Un exemplu bun este și o întreprindere din Moldova. În urmă cu câțiva ani, Valeriu Andreiciuc, președintele Asociației Obștești „Pomul vieții”, a fondat o fabrică de producere a biohumusului, prin folosirea viermilor și a deșeurilor organice rămase de la cantina socială. Ideea a fost să promoveze principiile unei economii circulare: deșeurile de bucătărie sunt „mâncate” de colonii de râme și transformate în fertilizator natural. Biohumusul obținut este folosit pentru a cultiva plante, iar acestea, din nou, sunt utilizate în alimentare.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Politică14 ore în urmă

Rezumat din Parlament: angajarea răspunderii și minus două ore de democrație

Pe ordinea de zi ședinței au fost puse inițial 42 de proiecte de legi. Printre acestea au fost și alte...

Social16 ore în urmă

Turist în Moldova: Duruitoarea Veche, Râșcani

Duruitoarea Veche este una din cele mai cunoscute destinații turistice din Republica Moldova. Totuși, ne-am gândit că s-ar putea să vrei...

Social23 de ore în urmă

9 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: 195 cazuri noi de infectare și zece decese

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Economie2 zile în urmă

Cât costă să-ți reînnoiești încălțămintea

Sigur ai și tu măcar o pereche de încălțăminte preferată, pe care o porți cu plăcere, dar care ajunge într-o...

Social2 zile în urmă

„Raiul” sovietic și turnătorii. Interviu cu Viorica Olaru-Cemîrtan, Doctoră în istorie

Viorica Olaru-Cemîrtan este istorica care a cercetat luni în șir arhivele ascunse de sovietici despre deportările din Basarabia, a discutat...

Cultură2 zile în urmă

Neesențialii: artiștii

Ei sunt oamenii care și-au pus talentul și toată dedicarea la bătaie și au încercat să-și creeze o viață bună...

Social2 zile în urmă

8 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: 330 cazuri noi de infectare și 11 decese 

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Advertisement

Politică

Divertisment3 zile în urmă

Va interzice Putin curcubeul?

PE SCURT Pe 3 iulie, la o întâlnire dintre Vladimir Putin și membrii grupului de lucru pentru amendamentele la Constituție,...

Politică7 zile în urmă

Protest în regiunea transnistreană: „Noi nu vă limităm în totalitate”

PE SCURT Pe 2 iulie, în Râbnița a avut loc un protest după ce așa-zisele autorități transnistrene au anulat permisele...

Politică2 săptămâni în urmă

Ce înseamnă schimbările în Constituția Rusiei și cum ar putea influența regiunea transnistreană. Explicăm

PE SCURT De pe 25 iunie până pe 1 iulie are loc referendumul pentru modificarea Constituției Federației Ruse. În regiunea...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Trei sate moldovenești din stânga Nistrului au trecut în subordinea Tiraspolului?

PE SCURT Așa-zisele autorități transnistrene anunță că aproape 80% dintre cazurile de COVID-19 au fost tratate.  Thomas Mayr Harting, reprezentantul...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. „Discriminare. Autoritățile moldovenești nu au anulat bacalaureatul pentru studenții din regiune”

PE SCURT Astăzi, 16 iunie, în regiunea transnistreană, se încheie starea de urgență, însă restricțiile rămân în vigoare. Acest lucru...

Istorie1 lună în urmă

„Politicienii folosesc divizarea în societate, manipulând cu preferințele alegătorilor”, spune o doctoră în Științe Politice

PE SCURT Instalarea stării de urgență pare că a amplificat problemele politice și divergențele existente în societate, la fel ca...

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană: Tiraspolul sugerează că s-a descurcat mai bine decât Chișinăul

PE SCURT Biroul Politici de Reintegrare a anunțat că au fost ridicate unele restricții de circulație pentru locuitorii satelor din...

Advertisement

Opinii

iulie 2020
L Ma Mi J V S D
« iun.    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031