După ce am publicat investigația în care vorbim despre cum directorul unui spital clinic municipal din Chișinău hărțuiește sexual angajatele, autoritățile au declarat că „se investighează”, însă fără să ofere mai multe detalii, pentru a nu fi periclitat mersul investigației. Totuși, la discuția publică pe marginea acestui subiect, organizată de Coaliția Națională „Viață fără violență”, Vladimir Bolocan, șeful adjunct al Direcției generale asistență medicală și socială, a explicat ce au făcut autoritățile.
Bolocan a ținut să califice fenomenul hărțuirii sexuale ca unul grav și prezent în mai multe sisteme. Acesta a mai povestit că vinerea trecută, pe 1 decembrie, a fost o ședință în cadrul Ministerului Sănătății. „O să divulg cât pot, ca lumea să înțeleagă și să nu își creeze o impresie falsă că autoritățile nu fac nimic. S-a făcut o comisie gender. Și-a propus să studieze fenomenul per se și să întreprindă măsuri sistemice pentru a-l combate. În cadrul comisiei s-a făcut un grup de lucru responsabil de cazul acesta, pentru a elabora următorii pași”, a declarat șeful adjunct al Direcției.
Acesta a recunoscut că „eu chiar nu am suficiente cunoștințe și pregătire pentru a reacționa rapid și exact pentru cel puțin a contracara aceste lucruri”. Bolocan a invitat organizațiile nonguvernamentale prezente la discuție să semneze împreună un memorandum „ca să avem o comunicare cu ONG-urile care luptă nemijlocit cu acest flagel, ca să putem învăța și noi și să putem să-i învățăm pe alții”.
Cât despre suspendarea din funcție a presupusului hărțuitor, Bolocan a declarat că „este imposibilă suspendarea din funcție. M-am consultat cu juriștii și mi s-a spus că prevederea legală cu privire la suspendarea din funcție a fost declarată neconstituțională. Ori noi nu avem dreptul să întreprindem măsuri ilegale. Pentru că, în momentul în care, încălcând legea – scoți pe cineva din funcție -, dă în judecată și apoi câștigă și revine în funcție.”
Totuși, Legea cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public spune că funcționarul public poate fi suspendat din funcție pe durata anchetei de serviciu, dacă exercitarea în continuare a atribuțiilor de către acesta ar putea afecta desfășurarea obiectivă a anchetei și rezultatele acesteia.
Dar, „oficial, anchetă pe numele acestei persoane nu este. Și pot să vă spun și motivul – directorul este în concediu. Revine din concediu, revenim la anchetă”, a declarat Bolocan.
Ludmila Oleinic, reprezentanta Ministerului Sănătății; Georgeta Carasiucenco, jurnalistă Moldova.org; Vladimir Bolocan, șeful adjunct al Direcției generale asistență medicală și socială.
„Trebuie să fie o participare din partea întregii societăți, nu doar autoritatea publică”
La eveniment a fost prezentă și o reprezentantă a Ministerului Sănătății, Ludmila Oleinic, care, a ieșit să răspundă la telefon și nu s-a mai întors la eveniment. Mai devreme, specialista a răspuns la întrebarea: „cine se face responsabil în asemenea situații? Când apar asemenea istorii în spațiul public, ce face Ministerul Sănătății?”
Ludmila Oleinic, consultantă principală în Direcția Coordonare Politici Publice și Integrare Europeană, a spus că Ministerul are un grup de lucru care investighează ce s-a întâmplat la IMSP Spitalului Clinic Municipal „Sfântul Arhanghel Mihail”. „Dar țin să menționez că sigur orice violență, inclusiv hărțuire, violență sexuală, dacă au loc, dacă se întâmplă, ele trebuie raportate, trebuie comunicate conducerii. Respectiv, pentru ca să fie luate atitudini și respectiv noi încurajăm ca situația în care reprezentantele genului feminin se confruntă la locul de muncă cu asemenea situații neplăcute sau neconforme codului deontologic, să nu le fie frică să comunice, să se adreseze, să raporteze”, a declarat Oleinic.
„Vorbind, în general, de Republica Moldova, ca să fie vreun impact în ceea ce ține de implementarea legii, aici trebuie să fie o participare din partea întregii societăți, nu doar autoritatea publică. Toți trebuie să fie parte la acest proces ca să fie un rezultat scontat și ca să extirpăm asemenea atitudini, comportamente nedemne…”, a declarat reprezentanta ministerului.
Securitatea victimelor
La discuție a mai fost invitată și Poliția Republicii Moldova, însă niciun reprezentant al instituției nu a fost la eveniment. „Nu au venit, pentru că sunt ocupați, pentru că au alte evenimente mai importante. Și cunoașteți că tot ce ține de dreptul femeilor și încălcările drepturilor femeilor – nu sunt probleme importante, mai ales când există cazuri de hărțuire sexuală. Deci, unii reprezentanți care sunt direct responsabili de investigare, de reacție la aceste cazuri, nu au venit.”, a spus Veronica Teleucă, președinta Coaliției Naționale „Viață fără violență”.
Pe stânga – Daniela Josan, jurista Centrului de Drept al Femeilor; Veronica Teleucă – președinta Coaliției Naționale „Viață fără violență”
„Ne bucurăm de faptul că începem să scoatem tot mai mult rufe murdare în public, contrar convingerilor din societate. Pentru că la noi se crede că în familiile de gospodari și gospodine nu se scot rufele murdare în public, gunoiul se ascunde sub preș”, a adăugat Teleucă.
La discuție a fost prezentă și Daniela Josan, juristă la Centrul de Drept al Femeilor, care a povestit despre victimele hărțuirii sexuale. „Aceste femei vin la noi speriate, intimidate și fără nicio încredere în viitor. Pentru că aceste persoane se tem că pot fi alungate de la locul de muncă, își pot pierde profesia și toți anii în care au investit și au devenit extrem de bune profesioniste. Și întrebarea «de ce nu te-ai adresat la șef?», ea spune: «unde e garanția că dacă mă adresez la șef, eu o să pot face ceva?»”, povestește Josan.
Jurista spune că persoana nu o să vină niciodată la superiori, pentru că nu are nicio garanție că o să fie protejată. „Aceste femei au nevoie de consiliere psihologică, pentru că orice act de hărțuire sexuală creează o traumă. Un sindrom post-traumatic o face să nu poată lucra normal, să aibă anxietate, să se teamă că pe dânsa cineva o urmărește, să nu poată dormi, că o să fie chemată la cabinet. Ori din informații din umbră, am înțeles că acolo se caută foarte aprig cine sunt femeile care au îndrăznit să vorbească.”
E important ca femeile să vorbească
Este important ca femeile să vorbească, pentru că fiind mai multe, acestea devin mai puternice, a spus jurnalista Georgeta Carasiucenco. „Femeile trebuie să vorbească despre ceea ce li se întâmplă, să nu se teamă. Pentru că cu cât mai multe vorbim despre această problemă, cu atât mai puternice suntem. Cu cât mai multe voci suntem, cu atât mai rezistente suntem. Pentru că împreună putem să facem o schimbare și femeile să se ducă la lucru fără să le fie frică că ar putea să fie chemate în cabinetul directorului sau al aliaților acestora. Noi vrem să anunțăm că astăzi va fi depusă o plângere din partea mai multor femei la organele de drept în care vor fi sesizate despre hărțuirea sexuală și alte abuzuri comise în spital”, a declarat jurnalista Moldova.org.
Fotografii de Tatiana Beghiu
