Arnota – mănăstirea de pe culme (FOTO)

Acolo unde ai impresia că ai putea să atingi cerul cu mâna, iar vulturii mai că ţi-ar mânca din palmă, pe Muntele Căpăţânii, la altitudinea de 840 de metri, stă de veghe Mănăstirea Arnota (de maici). Drumul spre ea e unul pieziş, cu fel de fel de bifurcaţii şi nici pomină de indicatoare. Noroc de GPS, că de altfel precis am fi hălăduit ore bune pe căile încurcate. De altfel, de la Chişinău până la Mănăstirea Arnota sunt peste 620 de kilometri, iar din Râmnicu Vâlcea (reşedinţă de judeţ) – cam 50 km.

Mănăstirea „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” de la Arnota este ctitoria de seamă a lui Matei Basarab. Aici, în vechea biserică, se află şi cripta Domnitorului Ţării Româneşti (între 1632 şi 1654). Sfântul locaş, de la ctitorie şi până acum, e considerat unul din cele mai reprezentative monumente istorice şi de artă religioasă din spaţiul românesc.

Ctitorie voievodală, încadrată într-un peisaj natural deosebit, îşi are pornirile în 1633, când Matei Vodă a şi început ridicarea faimosului locaş sfânt de pe Muntele Căpăţânii. Legenda spune că Domnitorul, după o luptă cu turcii, în care nu a câştigat, fiind urmărit de aceştia, a ajuns pe creasta muntelui. Însă, negăsind scăpare şi-a schimbat hainele cu un arnăut, care a şi fost omorât de ieniceri.

Întru amintirea arnăutului care i-a salvat viaţa, dar şi întru mărirea Celui de Sus şi a Sfinţilor Arhangheli Mihai şi Gavriil, ocrotitorii săi, a ridicat din 1633 până în 1636 Mănăstirea Arnota. Matei Basarab a zidit nu doar biserica, dar şi clopotniţa şi chiliile pentru călugări. Specialiştii care au efectuat săpături nu exclud că Domnitorul a construit sfântul locaş pe locul altuia mult mai vechi.

La 1705 – 1706, Sfântul Constantin Brâncoveanu a renovat biserica, i-a adăugat pridvorul cu turlă, pe care l-a şi pictat (pictura, însă, nu a rezistat în timp). Totodată, a schimbat uşile prin altele din lemn de castan. Pentru că a fost afectat de cutremurul de la 1838, întregul complex monastic este restaurat între 1852-1856, la dispoziţia Domnitorului Barbu Ştirbei. Peste aproape opt decenii sunt executate ale lucrări de renovare.
 

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.