1. În primul rând, ne asigurăm de credibilitatea sursei. IPCC, entitatea care a publicat raportul, este acronim pentru Intergovernmental Panel on Climate Change, în română – Grupul interguvernamental de experți în evoluția climei. Este o organizație creată de ONU, membrii căreia nu fac cercetări sau studii, ci revizuiesc periodic toată literatura științifică din domeniu. Grupul a fost creat cu scopul de a evalua riscurile încălzirii globale cauzate de omenire și a obținut un premiu Nobel pentru pace în 2007.
2. IPCC a publicat în total 6 rapoarte până în prezent, dar ultimul este cel mai tranșant și folosește un limbaj dur, menit să determine liderii lumii să ia măsuri urgente.
3. Pentru prima dată ONU spune clar și tare că încălzirea globală este cauzată fără echivoc de activitatea umană.
4. Un viitor cu temperaturi mult mai înalte este garantat, iar temperaturile cresc mult mai rapid decât ne așteptam. Din cauza emisiilor de CO2 și de gaze cu efect de seră temperatura medie anuală ar putea crește cu 1.5°C în comparație cu societatea preindustrială. De ce aceste 1.5 grade sunt importante? Pentru că, spun oamenii de știință, dacă temperatura va crește mai mult de atât vor fi cauzate schimbări permanente în sistemele globale.
5. Consecințele încălzirii globale sunt vizibile deja: incendii, inundații și valuri de căldură. Aceste fenomene vor fi tot mai dese și vor afecta tot mai multe părți ale lumii.
6. Dacă nu facem nimic, atmosfera va continua să se încălzească și ar putea ajunge la o creștere de 4°C până în 2100, ceea ce ar face o mare parte din teritoriul globului practic imposibil de locuit din cauza condițiilor meteorologice tot mai violente și a zonelor care vor deveni deșert. Concentrația de CO2 a atins cele mai înalte cote în ultimele 2 milioane de ani.
7. Situația nu e roz, dar dacă acționăm acum, am putea minimiza efectele încălzirii globale. Raportul a fost publicat pe 9 august, cu puțin timp înainte de Conferința Națiunilor Unite privind schimbările climatice care va avea loc la Glasgow în octombrie, numită COP26. Ultimul mare efort de a ajunge la un compromis referitor la încălzirea globală a avut loc la Paris în 2015. Totuși, măsurile negociate atunci sunt departe de a fi puse în practică.
8. Limbajul științific e greoi și inaccesibil. E complicat să-ți imaginezi ce înseamnă cu adevărat o încălzire a planetei cu 1.5 grade sau 4 grade. Acest articol din Times ar putea să-ți dea o idee despre cum ar putea arăta viitorul dacă nu acționăm acum. Este bazat pe cartea Noi alegem viitorul. Iată un scurt pasaj. „E anul 2050. Primul lucru pe care îl observi e calitatea aerului. În foarte multe părți ale lumii aerul e fierbinte, greoi și, în funcție de zi, plin de particule. Ochii ți se umezesc deseori și ai senzația că tușești fără oprire. Nu mai poți ieși afară ca să respiri aer proaspăt. În schimb, înainte de a deschide ușile și geamurile dimineața, verifici pe telefon cum va fi aerul azi. Când furtunile și valurile de căldură se amestecă poate deveni periculos să ieși afară fără o mască specială, pe care doar unii își pot permite să o cumpere.”
9. Deși e posibil ca apariția acestui raport și cele descrie mai sus să-ți cauzeze mai multă anxietate (am scris aici cum să-i faci față), ceea de ce avem nevoie acum este să acționăm și să cerem liderilor noștri să ia încălzirea globală în serios. De asemenea este foarte probabil că tot mai multe proteste vor izbucni în întreaga lume, în special în preajma COP26. Poți participa la aceste manifestări pașnice pentru a atrage atenția asupra problemei.
10. Niciun politician din Moldova nu a venit cu un mesaj ca reacție la acest raport. Deși cei mai mari emițători de gaze cu efect de seră din lume sunt China, SUA, UE, India, Russia, Brazilia, Indonezia, Iran și Canada, încălzirea globală nu ține cont de granițe și toate zonele lumii vor fi afectate într-un fel sau altul. Conform celui de-al cincilea raport al IPCC lansat în 2014 pe teritoriul Republicii Moldova temperatura medie anuală va constitui 11,1 – 11, 6C. Cu toate astea în ultimii 5 ani temperatura deja a depășit 12C. Într-un raport publicat de World Resources Institute, Moldova se află pe primul loc în topul țărilor cu risc ridicat de secetă.
