Numărul femeilor care ocupă funcția de președinte al unui stat a crescut semnificativ în ultimii 20 de ani, ajungând să fie de aproape trei ori mai mare. În 2006, erau 6 femei președinte în lume. În 2016, numărul a ajuns la 10, iar în 2026 a crescut la 17 femei președinte. Printre acestea se numără femei care conduc state din Europa, Asia, Africa, America Latină și Caraibe. Totuși, femeile rămân în continuare minoritare în conducerea politică mondială.
Dar cine sunt, de fapt, cele 17 femei care conduc state? Sunt femei cu povești și drumuri foarte diferite. Cea mai tânără are 39 de ani, iar cele mai în vârstă au peste 70 de ani. Unele au intrat în politică de foarte tinere și au construit cariere de zeci de ani, în timp ce altele au ajuns la președinție după o viață profesională în afara politicii. Unele au candidat de mai multe ori până să câștige, altele au fost alese din prima încercare.
Au în comun faptul că au ajuns în cea mai înaltă funcție a statului și că, fiecare în felul său, se confruntă cu problemele țărilor lor.
Peru: Keiko Fujimori (51 de ani)
Keiko Fujimori a preluat mandatul la 28 iulie 2026, devenind prima femeie aleasă prin vot popular pentru această funcție în istoria țării. Este fiica fostului președinte al Peruului, Alberto Fujimori și a candidat la această funcție de patru ori. Are studii în administrarea afacerilor și o lungă experiență politică.
Keiko Fujimori este lidera partidului Fuerza Popular și este asociată cu dreapta politică. A promis că va pune accent pe combaterea criminalității și consolidarea securității. A susținut, de asemenea, măsuri pentru stimularea investițiilor, dezvoltarea infrastructurii și creșterea economică.
Cariera sa politică este strâns legată de moștenirea politică a tatălui său, Alberto Fujimori, care a fost președinte al Peruului între 1990 și 2000. De aceea, la preluarea mandatului, Fujimori a promis că va respecta strict perioada de cinci ani, până în 2031, afirmând că nu va încerca să rămână la putere după încheierea mandatului.
Surinam: Jennifer Geerlings-Simons (73 de ani)
Jennifer Geerlings-Simons este președinta Surinamului (una dintre cele mai mici țări din America de Sud) din 16 iulie 2025, devenind prima femeie din istoria țării care ocupă funcția de președintă.
Este medic de profesie, dar are o carieră politică de aproape 25 de ani. În 2010, a devenit președinta Adunării Naționale a Surinamului, funcție pe care a deținut-o timp de zece ani.
Pentru că țara dispune de resurse naturale importante, în special petrol, gaze și păduri, pune accent pe folosirea veniturilor provenite din petrol și gaze în beneficiul populației. De asemenea, acordă atenție sănătății, educației, dezvoltării economice și diversificării economiei, inclusiv prin agricultură și turism.
Costa-Rica: Laura Fernández Delgado (39 de ani)
Laura Fernández Delgado este președinta Costa Ricăi din 8 mai 2026 și este a doua femeie din istoria țării care ocupă această funcție. Înainte de președinție, Fernández a avut o carieră în administrație publică și politici publice. La doar aproximativ 20 de ani, a început să lucreze în Ministerul Planificării Naționale și Politicii Economice.
În campania electorală a pus un accent deosebit pe combaterea criminalității și a violenței, teme importante într-o țară care s-a confruntat cu o creștere a criminalității organizate.
A declarat că printre principalele sale priorități se numără reforma și modernizarea statului, consolidarea securității, stimularea mediului privat și atragerea investițiilor.
Bulgaria: Iliana Iotova (61 de ani)
Iliana Iotova a devenit președinta Bulgariei la 23 ianuarie 2026. A ajuns la conducerea statului prin succesiune constituțională, nu prin alegeri prezidențiale. Ea era vicepreședinta Bulgariei, funcție pe care a deținut-o din 2017 alături de Rumen Radev. După demisia acestuia, Iotova a preluat funcția de președintă.
Înainte de a intra în politică, a lucrat ca jurnalistă și prezentatoare de știri la Televiziunea Națională Bulgară. Ulterior a fost aleasă în Parlamentul Bulgariei, iar apoi a fost europarlamentară, unde s-a concentrat pe drepturile civile, protecția datelor, migrație, protecția socială și dezvoltarea regională. A fost și autoarea primului raport al Parlamentului European privind Marea Neagră și pescuitul în această regiune.
În calitate de președintă, și-a propus să acorde atenție integrării europene, securității și cooperării regionale, inclusiv rolului Bulgariei în regiunea Mării Negre și în Europa de Sud-Est.
Dominica: Sylvanie Burton (61 de ani)
Sylvanie Burton este președinta Dominicăi (o mică țară insulară din Caraibe, în Antilele Mici) din 2 octombrie 2023 și este prima femeie și prima persoană de origine indigenă Kalinago care ocupă această funcție în istoria țării.
Înainte de a deveni președintă, Burton a avut o carieră de peste 30 de ani în serviciul public, fără să fie parlamentar sau ministru ales. Alegerea sa are o importanță simbolică deosebită pentru Dominica, deoarece comunitatea Kalinago reprezintă populația indigenă a insulei. În activitatea sa, pune accent pe protejarea femeilor și copiilor vulnerabili, educația și sprijinirea tinerilor, dezvoltarea comunităților, protecția mediului.
Trinidad și Tobago: Christine Kangaloo (64 de ani)
Christine Carla Kangaloo este președinta Trinidad și Tobago din 20 martie 2023 și este a doua femeie care ocupă această funcție în istoria țării.
Este avocată de profesie, iar înainte de a deveni președintă a ocupat mai multe funcții ministeriale, inclusiv ministră responsabilă pentru servicii sociale, afaceri juridice, știință, tehnologie și învățământ terțiar. A fost, de asemenea, deputată și președinta Senatului țării. În activitatea sa prezidențială, Kangaloo pune accent pe copii, educație, cultură și apropierea instituției prezidențiale de populație. A lansat programul „Storytime”, destinat promovării lecturii în rândul copiilor, și un program „Pan Camp” la President’s House, prin care tinerii sunt încurajați să învețe să cânte la steelpan, instrument emblematic al țării.
Irlanda: Catherine Connolly (69 de ani)
Catherine Connolly este președinta Irlandei din 11 noiembrie 2025, fiind a treia femeie care ocupă această funcție.
A avut o carieră neobișnuită, combinând psihologia și dreptul. A obținut o diplomă de master în psihologie clinică, apoi a studiat dreptul și a devenit avocată. În 2004, a devenit primar al orașului natal Galway.
Este cunoscută pentru preocuparea față de justiția socială, egalitate, combaterea sărăciei și excluziunii sociale, precum și pentru atenția acordată problemelor legate de locuințe și comunităților vulnerabile.
Macedonia de Nord: Gordana Siljanovska-Davkova (73 de ani)
Gordana Siljanovska-Davkova este președinta Macedoniei de Nord din 12 mai 2024 și este prima femeie care ocupă această funcție în istoria țării. A câștigat mandatul din a doua încercare – a candidat și în 2019, dar a pierdut în turul al doilea.
Este profesoară de drept și specialistă în drept constituțional și sisteme politice. A publicat și a coautorat peste 200 de lucrări în domeniul juridic și politic și a fost implicată în proiecte ale UNDP, ONU și Consiliului Europei, inclusiv în domeniul egalității de gen și al proceselor electorale.
S-a remarcat de la începutul mandatului prin faptul că a criticat Acordul de la Prespa, prin care în 2018 țara și-a schimbat oficial numele în Republica Macedonia de Nord. În discursurile sale, subliniază ideea că este președinta tuturor cetățenilor, indiferent de orientarea lor politică.
Malta: Myriam Spiteri Debono (73 de ani)
Myriam Spiteri Debono a preluat mandatul de președintă la 4 aprilie 2024, devenind prima femeie din Gozo, cea mai mică dintre cele două insule principale ale Maltei, care ocupă această funcție. Este a treia femeie președintă din istoria Maltei.
A studiat literatură engleză și lingvistică, apoi a urmat o carieră în domeniul juridic, fiind avocată și notar. În 1996, a devenit prima femeie care a ocupat funcția de Speaker al Camerei Reprezentanților, adică președinta Parlamentului Maltei.
În discursurile sale, pune accent pe unitatea națională, demnitatea umană, familie, educație și protejarea copiilor. Un principiu important al mandatului său este solidaritatea socială și protejarea persoanelor vulnerabile.
Slovenia: Nataša Pirc Musar (58 de ani)
Nataša Pirc Musar a devenit președinta Sloveniei la 23 decembrie 2022 și este prima femeie aleasă președintă în istoria țării. A câștigat alegerile fără să fi fost anterior politiciană de partid. Înainte de a intra în politică, a avut o carieră în jurnalism, televiziune și drept.
A fost jurnalistă și prezentatoare la televiziunea publică slovenă, iar ulterior a devenit avocată și specialistă în drepturile omului și protecția datelor personale, fiind și Comisar pentru Accesul la Informații Publice și Protecția Datelor.
A fost, de asemenea, avocata Melaniei Trump în Slovenia în probleme juridice legate de utilizarea numelui și imaginii sale. Ca președintă, pune accent pe drepturile omului, statul de drept, democrație și protecția libertăților individuale.
Islanda: Halla Tómasdóttir ( 57 de ani)
Halla Tómasdóttir a preluat funcția de președintă a Islandei la 1 august 2024, fiind a doua femeie președintă din istoria țării. A câștigat alegerile din a doua încercare – prima dată a candidat în 2016, când s-a clasat pe locul al doilea. Înainte de preluarea mandatului, a fost economistă, antreprenoare, profesoară și specialistă în leadership și sustenabilitate.
A colaborat cu organizații și instituții internaționale, inclusiv UN Women și World Economic Forum. În 2007, a fondat o cunoscută companie de investiții care a urmărit promovarea unor practici financiare bazate pe responsabilitate și valori sociale. În activitatea sa publică, Halla Tómasdóttir pune accent pe egalitatea de gen, sustenabilitate, protecția mediului, antreprenoriatul și implicarea femeilor în economie și în poziții de conducere.
Insulele Marshall: Hilda Heine (75 de ani)
Hilda Heine a fost aleasă pentru prima dată președinta Insulelor Marshall în 2016, fiind prima femeie care a ocupat această funcție în istoria țării. De asemenea, a fost prima femeie care a condus un stat din Micronezia. A fost realeasă în funcție în ianuarie 2024. A fost profesoară, activistă pentru drepturile femeilor, ministră a educației și senatoare. Ea a fondat organizația Women United Together Marshall Islands (WUTMI), dedicată educației femeilor, drepturilor acestora și combaterii violenței împotriva femeilor.
O temă importantă a activității sale politice este schimbarea climatică. Deoarece Insulele Marshall sunt formate în mare parte din atoli coralieri foarte joși, creșterea nivelului mării reprezintă o amenințare majoră pentru țară.
Namibia: Netumbo Nandi-Ndaitwah (74 de ani)
Netumbo Nandi-Ndaitwah este președinta Namibiei din 21 martie 2025 și prima femeie care ocupă această funcție în istoria țării. Poreclită NNN de susținătorii săi, ea este al cincilea președinte al Namibiei. Este o veterană a SWAPO, organizație care a avut un rol important în obținerea independenței Namibiei în 1990.
Nandi-Ndaitwah are studii în diplomație, relații internaționale și administrație publică și o carieră politică de peste trei decenii. A ocupat funcții precum ministru al Mediului, ministru al Afacerilor Externe și vicepreședinte al țării.
În calitate de președintă, și-a propus să diversifice economia, să reducă șomajul și să valorifice mai eficient resursele naturale ale Namibiei, astfel încât populația să beneficieze mai mult de acestea. De asemenea, susține extinderea accesului la servicii medicale.
Tanzania: Samia Suluhu Hassan (66 de ani)
Samia Suluhu Hassan ocupă funcția de președintă din 2021 și se află în prezent la al doilea mandat. Este prima femeie care ocupă această funcție, precum și primul președinte al Tanzaniei născut în Zanzibar.
A studiat administrație publică și a lucrat în administrație și pentru World Food Programme, înainte de a intra în politică. A fost ministră, deputată și vicepreședintă. Ca președintă, susține dezvoltarea economică, atragerea investițiilor, infrastructura, turismul și promovarea femeilor în economie și politică.
La începutul mandatului, a fost apreciată pentru deschiderea climatului politic, însă ulterior a fost criticată pentru tendințe autoritare și reprimarea opoziției. În 2025, a fost realeasă într-un scrutin contestat, în care principalii candidați ai opoziției au fost împiedicați să participe.
India: Droupadi Murmu (68 de ani)
Droupadi Murmu ocupă această funcție din 25 iulie 2022 și este a doua femeie președintă a Indiei. Provine din comunitatea tribală Santhal și este prima persoană dintr-o comunitate tribală care ajunge președinte, precum și prima persoană născută în India independentă care ocupă această funcție.
A fost prima femeie din satul său care a urmat studii universitare în științe politice și economie. În 2015, a fost numită guvernatoare a statului Jharkhand. Ca președintă, susține dezvoltarea comunităților tribale, educația, egalitatea de șanse și emanciparea femeilor, cu accent pe accesul la educație, sănătate, locuințe, infrastructură și oportunități economice.
Mexic: Claudia Sheinbaum (64 de ani)
Claudia Sheinbaum a preluat mandatul la 1 octombrie 2024 și este prima femeie din istoria Mexicului care ocupă funcția de președinte. „Claudia”, așa cum îi spun simplu susținătorii ei, este fiziciană, specialistă în energie și schimbări climatice. Este coautoare a unor rapoarte ale IPCC, grupul ONU pentru schimbările climatice, care a primit Premiul Nobel pentru Pace în 2007.
În 2018, a fost aleasă Jefa de Gobierno a Ciudad de México, devenind prima femeie aleasă să conducă capitala Mexicului. Ca președintă, și-a propus programe sociale, creșterea salariilor, sprijinirea persoanelor sărace și investiții publice.
Moldova: Maia Sandu (54 de ani)
Maia Sandu este președinta Republicii Moldova din 24 decembrie 2020, devenind prima femeie aleasă președintă a Republicii Moldova. În 2024, a câștigat un nou mandat. Este economistă de profesie.
A lucrat în Ministerul Economiei, în 2012 a devenit ministră a Educației, funcție care a făcut-o cunoscută publicului larg și i-a construit imaginea de funcționară competentă și reformistă. Este apreciată de susținătorii săi pentru stilul său sobru și direct și pentru imaginea de politiciană reformistă.
Una dintre principalele sale priorități este integrarea Republicii Moldova în UE. În activitatea sa politică pune accent pe reformarea instituțiilor, combaterea corupției, consolidarea statului de drept și securitatea Republicii Moldova.
