În lunile mai și iunie 2026, Republica Moldova a fost lovită de un val de fraude telefonice, cu mii de tentative raportate și zeci de cazuri confirmate zilnic. Spațiul online era plin de mesaje de tipul „Și la mine au ajuns escrocii”, în care cetățenii povesteau cum escrocii se prezentau drept reprezentanți ai unor instituții oficiale, precum bănci, Poliția, Banca Națională a Moldovei, Serviciul de Informații și Securitate sau companii de curierat. Li se cereau codurile de acces la carduri, parole și alte date personale, sub pretextul unor situații urgente.
Fenomenul a atins un vârf în intervalul 20 mai -1 iunie, când, potrivit Poliției, au fost documentate 149 de cazuri de escrocherii telefonice și 2 911 tentative de fraudă. Peste 27,2 milioane de lei au fost sustrase din buzunarele sau de pe conturile cetățenilor în doar 12 zile.
Ce se ascunde în spatele acestui val enorm de escrocherii? De unde vin apelurile telefonice și de ce apar numere de telefon ale unor persoane reale? Unde sunt breșele digitale care le permit escrocilor să comită fraude?
„Fenomenul nu e nou, doar că el vine în valuri”
Directorul Agenției pentru Securitate Cibernetică, Mihai Lupașcu, afirmă că actualul val de apeluri telefonice frauduloase reprezintă un fenomen de criminalitate organizată internațională, nu acțiuni izolate ale unor escroci mărunți.
„Nu este vorba despre un escroc de undeva, care inventează o istorie, ci despre grupări de crimă organizată care se află, cel mai probabil, în afara țării. Fenomenul nu este nou, doar că vine adesea în valuri”, explică Lupașcu. Potrivit acestuia, infractorii își iau timp pentru a inventa scenarii noi și tot mai plauzibile, pe care le aplică într-un anumit interval de timp, atât timp cât ele funcționează.
„Am să mă refer la exemplul cu «Ruda implicată în accident», care funcționa în urmă cu vreo jumătate de an. Era foarte popular, după care în societate s-a creat deja o imunitate la scenariul respectiv și a dispărut, deoarece nu mai era eficient”, a adăugat el.
Potrivit lui, actualul val de fraude reprezintă însă „un precedent” și se deosebește de cele anterioare prin complexitate. Este vorba de o construcție care nu se rezumă la un singur apel, ci la două, formând un scenariu întreg.
Mihai Lupașcu a explicat că totul începe cu un apel inițial, în care o persoană încearcă să obțină un cod de confirmare. De multe ori, acel cod nu duce la nimic periculos pe moment, se încearcă, de exemplu, crearea unui cont pe o platformă bancară sau într-un loc unde nu există o consecință financiară imediată pentru persoana apelată.
Activitatea este suficient de dubioasă ca să trezească suspiciuni, iar la scurt timp o altă persoană sună spunând: „Ați fost victima unei tentative de furt de bani”.
Directorul instituției explică că în acest caz acești escroci se prezintă ca fiind de la instituții publice, Poliție sau diferite bănci. „Sub acest pretext, ei creează o atmosferă de urgență și grabă, spunându-i victimei că sunt disponibile doar câteva minute pentru a-și securiza contul bancar. În astfel de situații de stres, se creează premisele perfecte pentru ca persoanele să reacționeze impulsiv și rapid, fie instalând aplicații prin intermediul cărora le sunt capturate datele, fie oferind codurile de acces la card”, a spus Lupașcu.
În acest context, directorul instituției amintește ceea ce numește regula de bază a securității digitale: nicio instituție publică și nicio bancă nu va solicita vreodată prin telefon coduri de acces, parole, PIN-uri sau coduri de validare. Ele nu trebuie niciodată, în nicio circumstanță, divulgate nimănui.
„Dacă cineva vă cere astfel de informații, indiferent de pretext, acesta este cel mai clar semnal că aveți de-a face cu o fraudă. Închideți imediat apelul, pentru că este o fraudă”, subliniază el.
Un alt indiciu în cadrul valului curent este faptul că multe persoane sunt contactate în limba rusă, iar operatorul insistă să vorbească astfel. „Nicio autoritate publică și nicio bancă din Republica Moldova nu va insista să comunice doar în limba rusă”, afirmă Lupașcu.
Potrivit lui, acest lucru demonstrează că, deși tehnic apelurile pot fi simulate ca fiind efectuate din Moldova, la modul practic ele vin din afara țării. Persoanele respective sună din call-centeruri clandestine organizate în alte jurisdicții, unde autoritățile naționale nu au posibilitatea de a interveni fizic pentru a-i reține sau bloca. Din datele colectate, activitatea acestor grupări nu vizează doar Republica Moldova, ci toate țările vorbitoare de limbă rusă.
Și un al treilea indiciu al acestui val este faptul că escrocii folosesc o tehnologie numită spoofing, adică falsificarea identității apelantului. Astfel, deși apelul este efectuat de pe un anumit număr de telefon, pe ecranul victimei se va afișa un cu totul alt număr decât cel real, de exemplu numărul oficial al unei bănci, al altei persoane sau chiar al unui coleg din agenda personală a victimei, amplificând astfel încrederea acesteia.
Mihai Lupașcu spune că, în prezent, se lucrează împreună cu toți actorii din sectorul telecomunicațiilor pentru a identifica soluții tehnice care să limiteze acest fenomen și să elimine breșele exploatate de escroci. „Sper eu că, într-un termen rezonabil, vom putea închide această vulnerabilitate. Însă asta nu va elimina apelurile de la escroci, ci doar le va reduce posibilitatea de a afișa un număr diferit de cel de pe care sună”, a explicat el.
Mihai Lupașcu a precizat că Agenția pentru Securitate Cibernetică a primit deja mai multe sesizări de la cetățeni. Cu toate acestea, mandatul Agenției vizează securitatea cibernetică a sectoarelor critice și a instituțiilor statului, nu investigarea directă a fraudelor împotriva cetățenilor.
Persoanele care au fost victime ale unei escrocherii sau au identificat o tentativă de fraudă sunt îndemnate să contacteze imediat poliția, la numărul 112, și să raporteze cazul prin canalele oficiale.
„Chiar și atunci când tentativa a eșuat, este important ca ea să fie raportată. Aceste informații îi ajută pe specialiști să înțeleagă mai bine fenomenul și să identifice modalități de combatere a lui”, a concluzionat Mihai Lupașcu.
„Este posibil ca adevăratele consecințe să le vedem peste câțiva ani”
Sergiu Bozianu, expert în protecția datelor cu caracter personal, susține ideea că, în spatele acestui val de fraude telefonice, se află grupări bine organizate, care acționează în afara jurisdicției Republicii Moldova. Potrivit acestuia, nu ar fi vorba doar despre o singură rețea, ci despre mai multe grupări care au acces la baze de date ce conțin informații personale ale victimelor.
Mai mult, expertul nu exclude că în spatele acestor scheme s-ar putea afla foști angajați ai structurilor specializate sau ai serviciilor de informații, care cunosc foarte bine metodele și instrumentele folosite în domeniu, având în vedere că acestea par să utilizeze mijloace tehnice avansate, precum programe informatice specializate, care nu pot fi achiziționate în mod obișnuit, ci doar prin contracte specializate.
Totodată, aceștia mizează și pe tehnici de inginerie socială.
„Ei merg și pe o inginerie socială, în sensul că ne influențează și din punct de vedere emoțional. Ei ne captează prin subiect, prin forma de adresare, prin modalitatea prin care se face această escrocherie”, spune Bozianu.
Expertul este de părere că, spre deosebire de cazurile precedente de escrocherii, fenomenul a evoluat. Dacă anterior numerele afișate erau complet false și nu puteau fi apelate înapoi, în prezent au fost înregistrate cazuri în care persoanele au reușit să revină la același număr și să vorbească din nou cu persoana care inițiase frauda. Acest lucru sugerează existența unor mecanisme tehnice mai avansate și a unei infrastructuri bine puse la punct.
„Au fost cazuri recente când persoanele au putut să sune înapoi pe același număr și a răspuns aceeași persoană, care este fraudatorul. Ei deja au generat niște scheme foarte productive. Aceste numere aparțin unor persoane, dar ele se utilizează în acest scop, primind apeluri înapoi. Pentru că altfel nu se explică cum poți să suni înapoi și să dai peste aceeași persoană”, a adăugat el.
Un alt aspect la care atrage atenția expertul este amploarea fenomenului, care ridică semne de întrebare asupra scopurilor reale ale acestor operațiuni. El consideră că simpla colectare de bani nu explică volumul uriaș de apeluri și că o abordare axată strict pe furtul de bani de pe carduri este una „prea simplistă și prea naivă”.
„Nu poate jumătate de Moldova să fie terorizată în fiecare noapte numai ca de la toți cetățenii Republicii Moldova să ia banii de pe cont. Abordarea este mult mai largă”, a spus expertul.
El nu exclude posibilitatea ca unele dintre aceste operațiuni să aibă legătură cu activitatea politică, deoarece escrocii „au nevoie de nume, prenume, IDNP și adresă de domiciliu”.
„Eu nu aș exclude legătura cu activitatea politică. Informațiile mele pot fi utilizate pentru a deschide un cont bancar pe numele meu, prin care să se livreze bani și să se facă spălare de bani. O să mă înscrie pe o listă de partid, pe lista de susținere a unui candidat, pe o listă de protest sau ca petiționar în contextul unui referendum”, a exemplificat expertul.
De asemenea, potrivit lui Bozianu, identitățile furate pot fi utilizate pentru rularea unor sume uriașe din exterior cu scopul de a evita sancțiunile internaționale, iar victima s-ar putea trezi ulterior inclusă în rapoarte fiscale negative sau liste de sancțiuni.
În opinia sa, Republica Moldova nu dispune încă de mecanisme suficiente pentru a preveni astfel de fenomene și reacționează mai degrabă prin campanii de informare decât prin măsuri tehnice eficiente.
„În alte state există filtre mai performante, o colaborare mai bună între operatorii telecom și instituțiile de aplicare a legii, precum și capacități sporite de monitorizare a traficului de date. La noi pare că responsabilitatea este transferată aproape integral asupra cetățeanului”, afirmă el.
Totodată, el avertizează că societatea tratează prea superficial protecția datelor personale, iar copiile actelor de identitate, informațiile despre domiciliu și alte date sensibile sunt colectate și distribuite frecvent între instituții și companii, fără o evaluare serioasă a riscurilor de securitate. Ba mai mult, în unele cazuri chiar unele autorități de supraveghere insistă pe aceste metode.
„Problema nu este doar cine ne sună astăzi. Problema este ce se va întâmpla mâine cu toate aceste date colectate. Este posibil ca adevăratele consecințe să le vedem peste câțiva ani, când aceste informații vor fi utilizate în scheme mult mai complexe decât simpla fraudă financiară”, a concluzionat Sergiu Bozianu.
„Populația încearcă să trăiască într-o realitate nouă, dar nu are încă experiența necesară”
Sociologul Vasile Cantarji explică vulnerabilitatea populației în fața fraudelor prin prisma schimbărilor rapide care au loc în societate. Potrivit lui, oamenii devin mai expuși riscurilor atunci când sunt nevoiți să se adapteze unor realități noi pentru care nu au încă suficiente cunoștințe și experiență.
„Vă dau exemplu din alt domeniu, dar fenomen absolut similar, dezinformarea. De ce oamenii atât de masiv într-un timp au devenit manipulabili prin dezinformare? Pentru că lumea de distribuire a informației s-a schimbat foarte rapid și a devenit mult prea simplu accesul la fiecare creier individual. Și atunci când lucrurile se schimbă repede, populația încă nu este pregătită pentru această nouă realitate și până ea capătă imunitate, ea este mai vulnerabilă”, explică sociologul. Totuși, din observațiile sale, în prezent populația devine deja mai imună la dezinformare.
Sociologul este de părere că acest fenomen al fraudelor nu va dura foarte mult timp, „până când ne vom căpăta cunoștințele, deprinderile, intuițiile necesare pentru a nu mai cădea pradă astfel de fraude”.
„Noi acum suntem în era schimbării rapide, digitalizării rapide și tocmai se produce acest moment când populația deja încearcă să trăiască într-o realitate nouă, dar nu are încă experiență și imunitatea necesară pentru această nouă realitate și escrocii se folosesc de această temporară slăbiciune”, a mai spus expertul.
Mai mult, potrivit lui, astfel de experiențe au avut și țările din Occident, pentru că chiar dacă avem unele specificuri culturale, toți suntem oameni, toți suntem cu același psihic și „nu se naște nimeni absolut imun pentru niște realități care erau de neimaginat la momentul nașterii noastre”. „Este unul dintre cele trei principii ale dialecticii: orice acțiune naște o contraacțiune neapărat, așa că vor evolua și oamenii în capacitatea lor de a se opune, evoluează mereu și performanța statului și a instituțiilor specializate. Aici, de fapt, e vorba de o luptă continuă”, a adăugat el.
