De Gheorghe Budeanu
Alegerile din 5 aprilie 2009 au limpezit mai multe lucruri în societatea noastră. Alegătorul s-a maturizat şi a înţeles jocurile de pe eşichierul politic moldovenesc. Un exemplu convingător a fost că acest alegător a lăsat PPCD departe sub pragul electoral. Asta, dar şi transformarea de către electoratul de extremă dreaptă a lozincii „Iura! Da!” în „Iuda!” ne demonstrează că alegătorii democraţi au înţeles ceea ce unii analişti o spun de ani de zile: Iurie Roşca şi cel mai apropiat anturaj al său au jucat rolul de cal troian în Mişcarea de eliberare naţională. El a fluturat ani la rând drapele tricolore, făcând naivii să-l creadă un mare român şi anticomunist, dar, în acelaşi timp, a folosit aceşti frumoşi naivi în lucrarea sa antinaţională. Numai acel care are semnate contracte cu dracul se face azi a nu înţelege că liderul PPCD este cu conştiinţa, dar şi mâinile murdare.
Spectacolul continuă…
Imediat după evenimentele din 7 aprilie, când şeful statului rus l-a felicitat pe Voronin pentru „instaurarea ordinii constituţionale în R. Moldova”, scriam că şi Iu. Roşca merita o asemenea felicitare. Iată că mulţumirea i-a venit din partea lui Vladimir Voronin, numindu-l, prin decret prezidenţial (?) viceprim-ministru, responsabil anume de ministerele de forţă. Vă amintiţi: mulţi se întrebau pe parcursul campaniei electorale trecute unde-i Roşca, de ce nu apare Roşca în faţa alegătorilor? Chiar şi la o conferinţă de presă a PPCD despre programul electoral al formaţiunii au vorbit nişte tineri. Iar când Roşca apărea la ecranul EU TV avea o înfăţişare stranie. În seara de 8 aprilie, primul care mi-a limpezit frământările despre devastarea Parlamentului şi Preşedinţiei a fost Iurie Roşca. Apariţia sa la televiziune cu învinuiri împotriva tineretului protestatar, dar şi a partidelor de opoziţie – amintind numaidecât că aşa ceva putea să se întâmple şi în 2005, dar el a salvat situaţia -, m-a convins că lucrătura din 7 aprilie este a serviciilor secrete, la care, probabil, a pus umărul şi Roşca. Or, dacă analizezi evenimentele, nu poţi să zici că nu-i aşa.
Oare nu v-aţi întrebat niciodată de ce şi cum au apărut îndată cu explicaţii anume la EU TV – televiziune controlată de Roşca – cei doi tineri depistaţi de presa liberă că au arborat drapelele pe Preşedinţie? Mass-media libere nici până acum nu i-au putut „prinde” pentru a le solicita nişte interviuri… De ce menţionez aceste lucruri, care pot fi nişte suspiciuni? Părerea mea e că Centrul i-a dat o altă misiune liderului PPCD, după ce acesta şi-a făcut datoria şi a îngropat un partid politic format din Mişcarea de eliberare naţională. La 19 septembrie 2008, liderul PPCD semna în ziarul său – „Flux” – articolul „Stafia omului Negru se întoarce sau ce mai fac falşii profeţi învechiţi în rele?”. Era o tradiţională răfuială a lui Roşca cu Nicolae Negru, unul din ziariştii din presa liberă de la noi. Iată cum se termina acea avertizare cu pumnul: „Dar, atenţie, scârnavilor şi nătărăilor! Nu ziceţi „hop!” până nu am sărit. Nu mai e mult până departe.
P. S. Toamna se numără bobocii, iar primăvara cadavrele politice. Ţineţi-vă bine. Iar cei cu nervii slabi sunt rugaţi să părăsească sala. Urmează un număr mortal. Atenţie! Nu tremuraţi. În câteva clipe voi ieşi în scenă. Încotro priviţi, toromacilor? Iată-mă-s! Jos tristeţea! Spectacolul continuă”.
Ne întrebam atunci: ce o mai fi însemnând şi asta? Este încă o dovadă care mă face să cred că Roşca cel puţin ştia de pe atunci despre pregătirea tainicului 7 aprilie.
După trecutele alegeri parlamentare, zadarnic se bucura lumea: „Slavă Domnului, am scăpat măcar de Roşca…”. N-aţi scăpat. Spun asta deoarece în societate deja s-a lansat zvonul că, după alegerile anticipate, ar putea să se întâmple un nou 7 aprilie şi nu cred că Voronin l-a pus mai mare pe ministerele de forţă pentru a apăra acolo drepturile omului…
Până acum, proiectul Moscovei a reuşit…
La lansarea actualei campanii electorale, liderii PPCD au făcut mare tam-tam din „generozitatea” lor, anunţând că nu s-au inclus pe listele electorale pentru a lansa în politică tinerii membri de partid. Nu-i adevărat. Se pare că pe Roşca nu-l mai interesează PPCD. Alegerile din 2009 au fost ultima etapă prin care el a vrut şi a reuşit să îngroape formaţiunea politică formată cândva din Mişcarea de eliberare naţională. Am mai scris despre aceasta, la care Roşca a reacţionat dureros. Pe 19 septembrie scria în „Flux”: „Încă un gropar de doi bani al PPCD sau de ce proştii nu sunt în PPCD”, unde menţiona: „Gheorghe Budeanu de la TIMPUL s-a apucat să comită şi el texte cu iz politic. Şi ca să-i facă pe plac şefului, ce a mai putut compune decât să se agaţe din nou de PPCD. De această dată, pretextul e pragul electoral de 6 la sută propus de PPCD. Titlul aruncat în pagină sună sinistru: „Roşca va îngropa şi PPCD”. Iată ce scriam eu, printre altele, într-un articol: „De ce să nu credeţi că Roşca, susţinând aprig pragul electoral de 6%, urmăreşte lichidarea PPCD, fostul Front Popular, ca mişcare naţională şi menţinerea la putere a lui Voronin? De ce să-l îngroape astfel? Ca să pară cu mâinile curate. Cum va pune umărul pentru comunişti? PPCD, acumulând 4-5% din voturi, nu va trece pragul electoral şi voturile în cauză vor fi împărţite formaţiunilor care au ajuns în parlament. Se crede că PCRM va fi susţinut de cel mai larg electorat şi majoritatea voturilor pepecediste vor trece la comunişti. Aşa se întâmplă cu voturile tuturor partidelor rămase sub prag”.
Nu mai comentez ce s-a întâmplat cu PPCD la 5 aprilie. Nimeni nu-şi mai amintea acum de această formaţiune, dacă Voronin găsea legendarul „vot de aur” – singurul lucru care îl regretă fosta coaliţie roşu-oranj. Noi, cei care cunoaştem evenimentele de după 1989, înţelegem că Roşca, fiind plasat în fruntea Frontului Popular, a avut misiunea de a folosi împotriva României ajutorul acordat chiar de această ţară Mişcării de eliberare naţională în Basarabia. Iar ca masele să-i ofere mai multă încredere, a mai organizat proteste „antiruseşti” şi „proromâneşti”. A mai făcut-o pentru a ridica din când în când „capacul” urii naţionale împotriva ocupanţilor, în timpul cărora securitatea detecta cei mai activi naţionalişti şi studia psihologia maselor. Astfel am ajuns să vedem că cel care mobiliza masele cu strigăte „Jos comuniştii!” are una dintre cele mai importante funcţii într-un guvern comunist. Dacă lucrurile vor continua în R. Moldova aşa cum vor ruşii, Roşca va ajunge unul dintre cei mai mari antiromâni. Până acum, proiectul Moscovei de a lupta împotriva României prin intermediul unor persoane „naţionaliste” ca Roşca a reuşit. Şi pentru că a reuşit, ei îl repetă şi în cazul Uniunii Europene, prin intermediul „marelui proeuropean” Vladimir Voronin. Scopul e acelaşi – de a scoate bani din structurile europene şi de a face cât mai multe probleme acestor structuri. Va încadra Voronin R. Moldova în UE tot aşa cum Roşca a încadrat R. Moldova în România…
Dacă tăcea, măcar frumoasă rămânea…
De fapt, vroiam să scriu doar câteva cuvinte despre ziariştii care lucrează în presa lui Roşca, în special cei de la „Flux” şi EU TV. Săptămâna trecută, am fost invitat la o discuţie cu reprezentantul Ambasadei SUA la Chişinău – Kelly Keiderling – despre corectitudinea presei în campania electorală. M-am bucurat să văd acolo şi reprezentantul EU TV, director marketing, o fetiţă care mi s-a părut foarte simpatică. Nu o numesc, pentru a nu-i strica viitorul, în cazul în care va înţelege ce se întâmplă în jurul ei. A tăcut tot timpul, dar la urmă, când a venit vorba despre oferirea spaţiului de emisie pentru concurenţii electorali în campania electorală, ea a insistat să convingă gazda că partidele de opoziţie n-au persoane care să poată vorbi şi au refuzat să folosească EU TV în campania trecută. Esenţa discursului: „Doamnă Kelly Keiderling, îs cam proaste aceste partide, dacă n-au ce spune şi nu pot spune, mai învăţaţi-le”. Şi mai departe: „Ar trebui educat şi tineretul moldovenesc, deoarece, protestând pe 7 aprilie, el a răsturnat maşina EU TV…”. Ea vorbea prostii de parcă le învăţase pe de rost. Ziaristul Anatol Golea a explicat cu cazuri concrete de ce se întâmplă ceea ce se întâmplă cu EU TV. Am compătimit acea fetiţă. Dacă tăcea, măcar frumoasă rămânea…
Exemplul respectiv arată că Roşca îşi „clonează” subalternii. Bine, este vorba de o… ziaristă mai tânără, dar de ce par clonaţi şi mai bătrânii Vasile Năstase, Sergiu Praporşcic sau Igor Burciu? Ei vor continua şi în această campanie electorală să folosească viclenia şefului şi agresivitatea verbală împotriva democraţilor şi a mass-media libere. Nu cred să fie ei chiar atât de proşti şi să nu-şi dea seama că, hăcuind grosolan partidele de dreapta şi presa liberă, nu mai democratizezi societatea, faci jocul comuniştilor, iar toată lumea ştie că comuniştii nu vor fi niciodată proeuropeni şi apără aici interesele Rusiei. Măcar acest lucru îl înţelegi tu, Vasile Năstase, care erai cândva adjunctul Leonidei Lari, una dintre cele mai active basarabence împotriva ocupaţiei ruseşti? Cred că înţelegi, dar continui să pui umărul la misiunea diavolească a lui Roşca. Bine, s-ar putea să explici asta prin faptul că ai şi tu nevoie de-un ban, că ai familie şi trebuie s-o hrăneşti. Chiar şi în cazul dat, un ziarist onest n-ar accepta o asemenea… curvăreală. S-ar adresa colegilor săi din toată breasla ziaristică: „Oameni buni, n-am ce mânca! Ajutaţi-mă, pentru că nu vreau să merg împotriva conştiinţei mele…”. Sunt convins că majoritatea ziariştilor ar rupe de la propria gură şi l-ar îmbrăţişa…
Holdingul de presă al lui Roşca a început cu bani româneşti. Bucureştiul a băgat foarte mulţi bani prin Roşca în scopul creării unei prese libere în Moldova, adică pentru democratizarea republicii. Dar liderul PPCD a folosit şi continuă să folosească această presă anume împotriva democraţilor. Mai mult: coaliţia roşu-oranj a creat un păienjeniş mass-media diavolesc pentru a distruge toate forţele democratice, adică forţele proeuropene şi proromâneşti. Deci, pentru a reinstaura aici interesele Rusiei. Iată de ce au mai furat, ziua în amiaza mare, postul de radio „Antena C” şi postul de televiziune EU TV. S-a făcut asta cu concursul unui… ziarist, care astăzi conduce ministerele de forţă ale guvernului comunist. Roşca îşi continuă opera. Acum, Voronin a strigat: „Încotro priviţi, toromacilor? Iată-l!”. Chiar că moldovenii au fost „toromaci” atunci când l-au promovat şi susţinut…
