4 ani de DCFTA / Ce s-a schimbat de când RM a semnat Acordul de Asociere cu UE

Cu patru ani în urmă, R. Moldova și Uniunea Europeană semnau Acordul de Asociere, care a dus la crearea unei Zone de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA) între ambele părți. Oportunitățile oferite de DCFTA în acești ani au permis creșterea exporturilor și crearea a cel puțin 15 000 de locuri de muncă noi în țara noastră.

Pentru a marca această aniversare, mai multe întreprinderi regionale, asociații de afaceri și antreprenori s-au întrunit la Comrat. Oamenii de afaceri din Găgăuzia au vorbit despre cum i-a sprijinit UE în dezvoltarea afacerilor lor și ce impact a avut implementarea DCFTA în activitatea pe care o desfășoară.

Cu ce se mănâncă DCFTA

În esență, crearea Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător a avut drept scop eliminarea barierelor tarifare și non-tarifare din calea comerțului dintre Moldova și UE. Potrivit unei analize Expert-Grup, după patru ani de implementare a DCFTA, Uniunea Europeană rămâne cel mai important și de încredere partener comercial pentru producătorii autohtoni.

Enlarge

RBU9939
Antreprenorii și-au împărtășit experiența în cadrul evenimentului desfășurat la Comrat

Peste 2/3 din totalul exporturilor moldovenești ajung în UE, iar creșterea netă a acestora a ajuns la 367 milioane de euro în perioada 2015-2017. Această majorarea a dus la crearea a cel puțin 15 000 de noi locuri de muncă în țara noastră. Specialiștii de la Expert-Grup consideră că în lipsa DCFTA, bugetul nostru de stat ar fi pierdut peste 7 miliarde de lei în venituri, iar sectorul privat ar fi pierdut cel puțin 320 milioane de euro în investiții în capital fix.

2/3 din exporturi ⇒ UE

367 mln euro creștere

15 000 locuri noi de muncă

7 mlrd lei din buget – pierderi EVITATE

320 mln euro din sectorul privat – pierderi EVITATE

„Potențialul oportunităților oferite de DCFTA pentru întreprinderile moldovenești încă urmează a fi pe deplin explorat. Accesul liber pe piața Uniunii Europene oferă companiilor oportunitatea de creștere, iar noi le încurajăm să depună toate eforturile în acest sens”, spune Vasile Plămădeală, consilier pe probleme de comerț în cadrul Delegației UE în R. Moldova.

Enlarge

RBU0881
Vasile Plămădeală, consilier al Delegației UE în R. Moldova

„De aceea este esențial ca autoritățile moldovenești să sprijine întreprinderile în valorificarea deplină a avantajelor oferite de DCFTA prin crearea unor condiții mai bune pentru afaceri și implementare reformele necesare legate de comerț”, adaugă acesta.

„Ce soldat nu vrea să fie general?”

De aceeași părere este și Ivan Cambur, directorul executiv al Asociației businessmanilor din Găgăuzia „Next”. Acesta afirmă că, până acum, DCFTA a reprezentat o experiență pozitivă pentru oamenii de afaceri din Găgăuzia. „Multe companii din regiune au primit ajutorul Uniunii Europene. Cred că acest acord oferă un mare stimul pentru ca tinerii să rămână în țara lor și să investească. Este important că antreprenorii cu idei de start-up-uri și cei aflați la început de cale sunt sprijiniți”, susține Ivan Cambur.

Acesta crede că, în ultimii patru ani, antreprenorii din Găgăuzia, dar și din restul țării au putut afla câte oportunități de finanțare există și mai ales, că acestea sunt accesibile. În plus, oamenii care au avut curajul să pună pe roate o afacere au înțeles că există șanse reale de a ajunge pe piețe internaționale.

„Ce soldat nu vrea să fie general? Multe companii nu se uitau la businessul lor ca la unul internațional, dar în ultima vreme au început să se gândească și să se orienteze către piețele din afară. Remarc că accesul la informație a crescut. În acești ani s-au organizat multe vizite de studiu peste hotare.”

Întreprinderile din diferite regiuni ale țării, prezente la evenimentul de la Comrat, și-au împărtășit experiența în accesarea granturilor europene și în folosirea oportunităților oferite de DCFTA. Larisa și Gheorghe Cerven, proprietarii unei mici vinării din Vulcănești, Găgăuzia, povestesc cum au reușit să reducă factura la energie, datorită unui grant european. Cu banii primiți, aceștia au cumpărat și instalat panouri solare pe acoperișul hanului lor. „În plus, datorită acestui sprijin, noi am reușit să creăm cinci locuri noi de muncă în vinărie și alte cinci locuri de muncă în hanul turistic. Lucrătorii noștri sunt toți locuitori din Vulcănești și acum ei își pot construi un viitor acasă”, spune Larisa Cerven.

Enlarge

karagani-1
Larisa și Gheorghe Cerven, proprietarii unei mici vinării din Vulcănești, Găgăuzia. FOTO: Facebook

Potențialul DCFTA nu a fost explorat pe deplin

Contrar așteptărilor, cele mai mari efecte ale liberalizării comerțului cu UE s-au observat în cazul exportului de agroalimentare, deși inițial aceste produse nu erau considerate suficient de competitive pe piața UE. Astfel, exportul de agroalimentare a crescut cu 44%, față de creșterea cu 11% a exportului industrial, se arată în analiza Expert-Grup.

Acordul de liber schimb a avut și implicații macroeconomice mai profunde, impulsionând creșterea economică, a veniturilor bugetare, importurilor și investițiilor, precum și a ocupării. Astfel, contribuția DCFTA la creșterea exporturilor spre UE, estimată la 410 milioane USD între 2015-2017, a impulsionat creșterea Produsului Intern Brut cu 7% sau circa 1,5 miliarde USD.

Economiștii susțin că potențialul DCFTA încă nu a fost explorat definitiv, mai ales că prima perioadă de implementare a fost marcată de criza bancară, criza politică, dar și de seceta din 2015. „Prin urmare, în anii următori efectele DCFTA vor putea fi mult mai semnificative”, se menționează în analiza specialiștilor Expert-Grup.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.