Connect with us
"
"

Istorie

25 de palme pe care le-am primit în ultimii zece ani

Publicat

pe

Deciziile Curții Constituționale, cedarea cotei BEM și concesionarea aeroportului, AIE-urile și omorul de la Pădurea Domnească. Au fost atât de multe încât e greu să le numărăm.

La final de deceniu, am încercat să ne amintim promisiuni, decizii și acțiuni care au bulversat societatea, au creat confuzii, au trezit nedumeriri, critici și proteste. Pe parcursul ultimilor zece ani, cetățenii țării au fost martori la numeroase sfidări venite din partea politicului și instituțiilor statului, „afiliate politic”. Moldova.org le-a selectat pe cele mai relevante, pe care le-a numit „palme date societății”. Acestea probabil vor constitui un motiv de a ne aduce aminte de dictonul „Fiecare popor își are conducătorii pe care îi merită”.

1.

Deciziile Curții Constituționale din 7- 9 iunie 2019

Curtea Constituțională a anunțat pe 7 iunie că a expirat termenul limită în care Parlamentul, ales pe 24 februarie și validat pe 9 martie, putea forma Guvernul. Curtea calculase că termenul constituțional de „trei luni” prevăzut pentru formarea Guvernului înseamnă de fapt „90 de zile” și că acesta a expirat pe 7 iunie, și nu pe 9 iunie. Pe 8 iunie, Blocul ACUM și PSRM au semnat un acord temporar de colaborare și formare a unei majorități parlamentare, în urma căruia în funcția de președintă a Parlamentului a fost votată Zinaida Greceanîi, iar în cea de șefă a Guvernului a fost desemnată Maia Sandu. Imediat după aceasta, Curtea Constituțională a emis mai multe hotărâri prin care a anunțat că toate legile și hotărârile adoptate de Parlament în acea zi se declară neconstituţionale. Pe 9 iunie, Curtea Constituțională a decis suspendarea președintelui Igor Dodon, iar Pavel Filip a fost desemnat „președinte interimar”.  După ce Partidul Democrat a anunțat că se retrage de la putere, pe 15 iunie, Curtea Constituțională și-a anulat deciziile și avizele din perioada 7-9 iunie. Ulterior, Comisia de la Veneţia a publicat un aviz, în care a menționat că CCM și-a încălcat propriile proceduri în luarea hotărârilor respective, dar şi principiul imparţialităţii faţă de partidele politice. Comisia a amintit că rolul Curţii este să fie echidistantă faţă de partide şi să acţioneze ca un arbitru imparţial în cazul unei confruntări între partide.

2.

Președintele, suspendat din funcție „pentru cinci minute”

În 2017, Curtea a stabilit că refuzul președintelui de a-și executa obligațiile constituționale de confirmare a unui ministru „constituie imposibilitate temporară de a-și exercita atribuțiile și justifică instituirea interimatului funcției” de către președintele Parlamentului sau de prim-ministru, pentru exercitarea acestei obligații constituționale a șefului statului.Altfel spus, Curtea Constituțională a stabilit că președintele nu are drept de veto în numirea în funcție a unui ministru, iar semnătura șefului statului pe decretul de confirmare este doar una formală.  În perioada 2017-2018 Igor Dodon a fost suspendat temporar din funcție de cinci ori, iar decretele respective erau semnate de președintele Parlamentului Andrian Candu. Suspendatul pentru „cinci minute” a devenit subiect de glumă pentru reprezentanții societății civile și experți, care declarau că Igor Dodon poate pretinde la includerea în Cartea recordurilor Guiness pentru că, cel mai probabil, este singurul președinte din lume înlăturat de la putere de atâtea ori. În decembrie 2018, Igor Dodon amenință că va scoate lumea în stradă dacă viitorul Parlament, va decide să-l suspende din funcție pentru a șasea oară.

3.

Scandalul interceptărilor

O investigație RISE Moldova a descoperit o întreagă operațiune de interceptare și filare a opozanților guvernării democrate, care s-a desfășurat în ultimii ani. Aceasta s-a desfășurat sub paravanul a trei dosare penale trase la indigo, pornite în baza unor mesaje pe Facebook sau declarații la conferințe de presă. Sub lupa procurorilor și a polițiștilor au nimerit 52 de persoane, inclusiv politicieni, reprezentanți ai societății civile și chiar jurnaliști. După venirea la guvernare, reprezentanții Blocului ACUM au stabilit că informațiile sunt veridice, declarând că numărul persoanelor filate de fosta guvernare a fost mult mai mare. Pe lângă interceptarea convorbirilor telefonice, unora le-a fost monitorizată și viața privată. În locuințe le-au fost instalate microfoane și camere video. Ulterior, Igor Dodon a declarat că în anul 2018 au avut loc 10 mii interceptări, dintre care 600 la solicitarea SIS, iar în 2019 – 3 300, dintre care 200 la solicitarea SIS Majoritatea interceptărilor au fost inițiate de Ministerul Afacerilor Interne. Pe marginea scandalului interceptărilor au fost inițiate cauze penale pe numele a patru colaboratori ai MAI, trei procurori și patru judecători.

4.

Dualitatea puterii 

În perioada 8-15 iunie 2019, în Republica Moldova a avut o dualitate a puterii. Pe 9 iunie Curtea Constituțională a decis suspendarea președintelui Igor Dodon, iar Pavel Filip, în calitate de premier cu mandatul expirat, a fost desemnat „președinte interimar”. Pavel Filip a anunțat dizolvarea Parlamentului și semnarea decretului prin care a stabilit data alegerilor anticipate – 6 septembrie 2019. Aceasta după ce pe, 8 iunie, PSRM și blocul ACUM (care au împreună 61 de mandate de deputat din totalul de 101) au învestit, împreună, un nou Guvern, condus de Maia Sandu – un Guvern nerecunoscut de Curtea Constituțională.  În prima sa ședință, Parlamentul moldovean s-a întrunit pe întuneric, deoarece angajații tehnici nu au venit la serviciu. Premierul în exercițiu Pavel Filip a declarat și el că nu acceptă noul Guvern învestit și nu intenționează să cedeze fotoliile noilor miniștri ales. Liderul PDM Vlad Plahotniuc a acuzat socialiștii de încercarea de a uzurpa puterea. După o săptămână Partidul Democrat din Republica Moldova (PDM) a decis în sfârșit să cedeze puterea guvernului învestit de majoritatea ACUM – PSRM.

5.

Anularea mandatului de primar ales a lui Andrei Năstase

În luna iunie 2018, Judecătoria Chișinău a anulat rezultatele alegerilor locale anticipate pentru fotoliul de primar de Chișinău, câștigate cu 52,57% din voturi de liderul PPDA Andrei Năstase. Mandatul acestuia nu a fost validat pe motiv că ar fi făcut campanie electorală pe rețelele de socializare în „ziua tăcerii”.  Andrei Năstase s-a adresat către alegători pe Facebook ca să participe la vot. În turul doi el s-a confruntat cu socialistul Ion Ceban. „Nu se confirmă legalitatea alegerilor locale noi ale primarului general al municipiului Chișinău din data de 20 mai 2018 – 3 iunie 2018”, se arăta în hotărârea pe care a adoptat-o judecătoarea Rodica Berdilo,  la ora 21:50, după aproape trei ore de deliberare. Decizia Judecătoriei Chișinău de invalidare a scrutinului electoral a fost criticată dur de experți locali, ambasadori și reprezentanți ai unor foruri internaționale. Decizia a rămas în vigoare şi după ce a fost contestată în instanțele superioare. Andrei Năstase s-a plâns la CtEDO. La un an și trei luni, mandatul lui Andrei Năstase de primar al Chișinăului a fost validat. Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău a casat, hotărârea Judecătoriei Chișinău, din 19 iulie 2018 și a luat o altă decizie prin care a validat mandatul de primarul general al municipiului Chișinău al lui Andrei Năstase.

6.

Expulzarea profesorilor turci

În dimineața zilei de 6 septembrie 2018, șapte cetățeni turci, profesori și angajați ai liceului Orizont, au fost ridicați din casele lor de către angajați ai Serviciului Informații și Securitate și duși într-o direcție necunoscută. Pe parcursul zile instituțiile statului au catalogat acțiunea drept „expulzare”, „extrădare”, „declararea unui străin indezirabil”. „Șapte cetățeni străini, suspectați de legături cu o grupare islamistă, grupare despre care există indici că desfășoară acțiuni ilegale în mai multe țări, au fost declaraţi indezirabili de către organele competente şi expulzaţi de pe teritoriul Republicii Moldova” , a anunțat SIS.  Cei șapte cetățeni turci, care locuiau de mai mulți ani pe teritoriul țării noastre, au fost duși în Turcia cu un avion charter. Acolo au fost condamnați la ani grei de închisoare. Imediat după operațiunea de expulzare, înalți oficiali europeni au cerut autorităților moldovene să respecte „statul de drept și toate procedurile judiciare” în legătură cu acest caz. Pe 11 iunie 2019, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a emis o hotărâre prin care declară că R. Moldova a încălcat drepturilor cetățenilor turci și a decis că guvernul va trebui să achite câte 25 de mii de euro pentru fiecare dintre cetățenii turci, ale căror drepturi au fost încălcate. Când a fost întrebat despre decizia CtEDO, fostul președinte al Parlamentului Andrian Candu a declarat: „Viața e viață. Multă sănătate tuturor, dar cert este faptul că Guvernul Republicii Moldova trebuie să execute decizia Curții Europene a Drepturilor Omului”.

7.

Adoptarea sistemului electoral mixt

În vara anului 2017, Parlamentul adoptă proiectul de lege privind sistemul mixt de vot. Acesta prevede ca 50 de deputați să fie aleși pe liste de partid, iar 51 – direct de cetățeni, în circumscripții uninominale. Sistemul mixt adoptat de deputații socialiști, democrați și popular-europeni și a fost criticat de Comisia de la Veneția, Uniunea Europeană și Statele Unite. Astfel, Comisia Europeană a spus că această schimbare contravine direct recomandările Comisiei de la Veneția și ODIHR, care au avertizat că reforma electorală nu se bucură de consens.PPDA și PAS au criticat proiectul. Într-o declarație comună, Federica Mogherini și  Johannes Hahn spuneau că UE consideră cu tărie că orice schimbare a sistemului electoral trebuie să întărească democrația, să fie bazată pe un consens larg între forțele politice. După formarea noii majorități parlamentare și învestirea Guvernului Sandu, Parlamentul a adoptat în vara anului 2019 în lectura a doua revenirea la vechiul sistem de alegere a deputaților pe liste de partid, anulând sistemul mixt. 

8.

Învestirea Guvernului Filip

La 20 ianuarie 2016, în jurul orei 12:00 a fost publicată ordinea de zi a ședinței Parlamentului care viza acordarea votului de încredere Guvernului. La acea oră nu fusese făcut public nici proiectul programului de activitate al Guvernului și nici lista membrilor Guvernului propus. La ora 16:40, Parlamentul unde PDM deținea majoritatea, a acordat vot de încredere candidatului Pavel Filip și Cabinetului acestuia. Guvernul a fost votat într-o ședință ce a durat circa 30 de minute, în care prim-ministrul desemnat a citit discursul timp de 8 minute, iar în alte 2 minute a prezentat lista Executivului. În mod arbitrar, a fost omisă sesiunea de întrebări și răspunsuri. Programul de activitate și lista Guvernului nu au fost dezbătute. Mai mult, procedura de depunere a jurământului de către membrii Guvernului a avut loc tot pe 20 ianuarie, pe ascuns, la miezul nopții, după ce anterior publicul a fost anunțat oficial că depunerea jurământului va avea loc în altă zi. Nici măcar purtătorul de cuvânt al președintelui țării nu a cunoscut până în ultima clipă despre momentul depunerii jurământului. Mii de protestatari au înconjurat Parlamentul, scandând lozinci împotriva deputaţilor. Ei cereau alegeri parlamentare anticipate. Ulterior, protestatarii au intrat cu forţa în sediul Parlamentului, au avut loc altercaţii. Tot în cadrul protestelor, Mihai Ghimpu, liderul PL, a fost îmbrâncit şi lovit de protestatari.

9.

Ilan Șor devine primar de Orhei

Fiind cercetat penal în dosarul privind furtul miliardului și aflându-se în arest la domiciliu, pe 21 mai 2015, Ilan Șor a fost înregistrat în cursa electorală pentru funcția de primar al orașului Orhei Îndată după ce a fost înregistrat în calitate de candidat din partea mișcării „Ravnopravie”, el a fost eliberat sub control judiciar, pentru ca să se poată implica în campania electorală. Analiștii politici au calificat atunci implicarea lui în politică drept intenție de a scăpa de arestul la domiciliu. La scrutinul din 14 iunie, Ilan Shor a câștigat detașat alegerile cu 61,97% din voturi, În 2017 a fost condamnat de prima instanță la 7 ani și jumătate de închisoare.. În pofida acuzațiilor, Ilan Șor pleda nevinovat și își continua activitatea politică. Mai mult, a obținut și un mandat de parlamentar, În 2019 el a primit certificatul de integritate pentru a candida la alegerile parlamentare. ANI nu a constatat încălcări care să nu-i permită lui Șor să ocupă o funcție publică. Potrivit acestuia, Șor era integru și nu avea averi nejustificate, chiar dacă era principalul figurant în raportul Kroll, privind jaful din sistemul bancar. Ilan Şor a părăsit țară în pofida interdicției aplicată de instanța, după ce PDM s-a retras de la guvernare.

10.

Fake news: 30 de mii de sirieni ai Maiei Sandu și 11 case ale lui Andrei Năstase

 Cel mai cunoscut caz de fake news în Republica Moldova, devenit deja clasic, a fost subiectul din campania electorală pentru prezidențialele din 2016, cu cei „30 de mii de sirieni”. Potrivit „legendei”, Maia Sandu ar fi avut o înțelegere cu cancelarul german Angela Merkel privind găzduirea a 30 mii de migranți sirieni. Cazul mitului cu „30 mii de sirieni” a devenit o problemă pentru Maia Sandu în momentul când a fost difuzat de o televiziune cu acoperire națională și cu audiență mare, deși Maia Sandu reacționase la acest fals mai devreme, la o dezbatere TV. Maia Sandu a combătut mitul fără a lăsa loc gol. Un caz similar prezintă  o altă știre falsă, cea despre cele 11 case ale lui Andrei Năstase. Liderul PPDA a precizat în cadrul mai multor dezbateri, evenimente și întruniri că este vorba despre fapt de locuința sa dintr-o suburbie a Chișinăului, dar și locuințele mamei și socrilor săi, însoțite de acareturile din jur.

11.

Republica Moldova, aproape trei ani fără președinte

Republica Moldova a rămas fără președinte în 11 septembrie 2009, când fostul şef al statului, Vladimir Voronin, şi-a anunţat demisia, în legătură cu expirarea celui de-al doilea mandat al său. În acelaşi an, Parlamentul a încercat, fără succes, de două ori să-l aleagă în această funcţie pe liderul PDM, Marian Lupu. Pe data de 28 noiembrie 2010, ca urmare a incapacităţii Parlamentului de a alege şeful statului, au fost organizate, din nou, alegeri parlamentare anticipate. În final, pe data de 16 martie 2012, în Parlamentul Republicii Moldova a fost votată candidatura fostului preşedinte al CSM Nicolae Timofti în funcţia de preşedinte. Criza constituţională a durat în ţara noastră circa doi ani şi jumătate (din septembrie 2009 până în primăvara lui 2012) şi care ar fi putut include R.Moldova în Cartea Recordurilor (Guiness Book).

12.

Deciziile Guvernului și Parlamentului luate la sediul PDM

Pe timpul guvernării PDM (2016-2019), cele mai răsunătoare proiecte sociale, economice și politice destinate cetățenilor erau anunțate  la sediul PDM, de către liderii democrați în special Vlad Plahotniuc, după ședințele tradiționale de partid unde participau exponenții democrați și membrii Guvernului de atunci. Întrebat în 2018, cât de corect este acest fenomen, Pavel Filip a răspuns că este ceva normal,pentru că Vlad Plahotniuc  este liderul de partid care și-a asumat guvernarea acestei țări. Totuși, în 2019, după retragerea PDM de la guvernare, fostul premier Pavel Filip a recunoscut că era deranjat de faptul că, Vlad Plahotniuc era cel care anunța cetățenii despre proiectele lansate și implementate de către Cabinetul de miniștri pe care îl conducea la acea vreme. 

13.

Multiplelele identității ale lui Vlad Plahotniuc: „Sunt extraterestru”

În 2011 Adevarul.md anunța că Vladimir Plahotniuc, pe atunci prim-vicepreşe­­dintele Parlamentului şi unul dintre cei mai bogaţi oameni din R.Moldova, apărea în documentele oficiale ale României cu o altă identitate, Vlad Ulinici. Întrebat de jurnaliști la acest subiect Plahotniuc a răspuns: „Sunt extraterestru”. În 2019, după ce Vlad Plahotniuc a părăsit țara, presa a aflat că fostul președinte al PDM deține dublă identitate și în Republica Moldova, cu acte valabile, eliberate pe numele „Novak Vladislav Vladimir”. Centrul Naţional Anticorupţie a anunţat că a sesizat Centrul Cooperare Poliţienească Internaţională (INTERPOL) despre acest fapt.  Igor Dodon a mai anunțat că organele de drept și de anchetă vor examina legalitatea emiterii autorizațiilor de către fostul director SIS, Vasile Botnari, pentru a face lumină în cazul dublei identități a lui Vlad Plahotniuc.

14.

Legea „cetățeniei prin investiții”

În 2018, Parlamentul a votat legea privind acordarea cetățeniei prin investiții, un mecanism prin care cetățenii străini puteau obține cetățenia Republicii Moldova. „Legea cetăţeniei prin investiţii a R. Moldova este unul dintre proiectele care au creat condiţii prielnice pentru spălarea banilor la nivel internaţional”, constata Transparency International-Moldova într-un raport. Organizația a declarat că, prin inițierea proiectului, s-a încercat legalizarea mijloacelor financiare provenite din scheme de spălare de bani precum „furtul miliardului” și „spălătoria rusească”. Asemenea modele de acordare a cetățeniei sunt criticate de oficialii europeni, iar unele țări deja au renunțat la aceste programe. Legea a fost criticată dur de PAS și PPDA. În vara anului 2019,  Guvernul a instituit un moratoriu asupra acestei legi pentru o perioadă de patru luni. 

15.

Privatizarea Air Moldova 

În 2018, guvernarea democrată anunță concurs pentru privatizarea companiei Air Moldova. La concurs a participat o singură companie, prețul a fost simbolic, iar dosarul de privatizare a fost incomplet. Agenția Proprietății Publice de la Chișinău a anunțat cumpărarea operatorului național Air Moldova de către Civil Aviation Group, o firmă formată de compania Blue Air din România și un grup de investitori din Republica Moldova. Civil Aviation Group urma să achite 50 de mil. lei în buget și prelua datoria de 1,2 miliarde lei a companiei Air Moldova. După un an,  s-a constatat că fosta întreprindere de stat Air Moldova, care deținea o cotă de piață de 44%, a fost privatizată în condiții netransparente. La un an de la privatizare, compania se află în aceeași situație financiară proastă. Totodată, ajutorul de stat de 75 de milioane de lei, acordat în 2017 pentru salvarea companiei, nu a fost încă întors. 

16.

Cedarea cotei statului la BEM 

În vara anului 2013, cota statului la Banca de Economii s-a redus de la 56% la 33%.Cedarea cotei statului era explicată de autorităţi prin faptul că noul investitor este obligat să investească în bancă 1 miliard de lei, dintre care 80 de milioane de lei – o emisie suplimentară, 600 de milioane de euro – creditul şi 300 milioane – sub forma unei răscumpărări a creditelor neperformante. În iulie 2013 Veaceslav Negruța susținea că i-a expediat prim-ministrului de atunci Iurie Leancă o scrisoare în care i-a descris scenariul privind cedarea cotei statului la Banca de Economii. Deși era cu titlu urgent, un răspuns a venit peste cinci săptămâni când decizia era deja luată. Răspunsul a fost că decizia aparține unei comisii speciale care va examina cazul, dar deciziile deja erau luate. Pe 1 august (2013) șapte companii, dintre care patru off-shore și doi reprezentanți ai statului, au semnat un acord prin care aproba cedarea cotei statului. 

17.

Concesionarea Aeroportului 

Oficial, decizia de concesionare a aeroportului a fost luată în ultima zi de mandat al Guvernului iFilat II, pe 30 mai 2013. Contractul a fost semnat însă la 30  august. Motivul invocat – profitul era prea mic pentru a se putea face investiții în modernizarea absolut necesara a aeroportului. Câștigătoarea concursului a fost desemnată S.R.L. „Avia-Invest. Contractul presupunea și păstrarea „taxei de modernizare a aeroportului” de 9 euro pe care o achită la plecare fiecare persoană ce ajunge în sala de așteptare a aeroportului. De atunci compania concesionară Avia Invest, afiliată lui Ilan Şor condamnat de prima instanţă în dosarul fraudei bancare, şi-a schimbat de câteva ori proprietarii. În 2013 când a fost fondată cotele părți erau împărțite în mod egal de Aeroportul Habarovsk şi o companie din Rusia. Ulterior compania rusă şi-a vândut cota de 50 la sută din acţiuni unui proprietar din Marea Britanie cu doi fondatori în zone off-shore. În cea mai recentă tranzacţie, din 19 august 2019, „Avia Invest” a fost cumpărată de o firm NR Investments Limited.

18.

Atacuri raider asupra sistemului bancar al Moldovei din 2011-2013

În 2011, premierul moldovean Vlad Filat a anunţat despre un atac raider concertat asupra sistemului bancar al ţării, „menit să destabilizeze situaţia politică de la Chişinău”. În septembrie 2011, se vorbea despre o tentativă de preluare a unui pachet de acţiuni de 28% de la Moldova-Agroindbank şi transferarea acestora unor companii din zonele off-shore, în urma unui litigiu fals arbitrat în Rusia. De asemenea, s-a încercat şi preluarea forţată de către companiile off-shore a 78% din acţiunile Universalbank, a 16% din acţiunile Băncii de Economii şi a 5% din acţiunile Victoriabank. În aprilie 2012, Ministerul Finanţelor anunţa despre un atac raider ce a avut loc asupra Băncii de Economii spre finele lunii martie 2012. În urma acestui atac, 18,54% acţiuni ale BEM au fost transferate către alţi proprietari, tranzacţie ce a avut loc în mod ilegal.

În noiembrie 2012, a fost confirmată informaţia potrivit căreia un nou atac raider a avut loc asupra Moldova-Agroindbank. De această dată, se încercase preluarea forţată a 28% din acţiuni prin intermediul unor instanţe din Ucraina. În mai 2013, în presă apare se vorbește despre un nou atac raider împotriva Moldova-Agroindbank. Acesta ar fi avut loc în perioada martie-mai 2013, când 7 persoane juridice străine, înregistrate în Cipru, Letonia şi Marea Britanie au realizat tranzacții de achiziţionare a acţiunilor emise de Moldova-Agroindbank

19.

Filat, plimbat pe banii lui Usatâi 

Renato Usatîi a finanţat o deplasare de lux a ex-premierului Vlad Filat la München, Germania, pentru a vedea live finala Champions League din mai 2012. Cei doi au călătorit împreună cu acelaşi avion privat, au locuit în acelaşi hotel de cinci stele şi au stat în aceeaşi lojă VIP de pe Allianz Arena din München. Deşi anterior, când deţinea funcţia de prim-ministru, Filat a negat că ar fi mers, după şapte ani de la apariţia informaţiilor în presă, fostul premier Vlad Filat a recunoscut că a primit această invitaţie de Usatîi şi aceasta a fost acceptată.

20.

Ion Muruianu: Jurnaliștii „câini turbați”

 În 2010, preşedintele Curţii Supreme de Justiţie Ion Muruianu i-a numit pe jurnalişti „câini turbaţi, periculoşi pentru societate” în discursul rostit la adunarea generală a judecătorilor. El a făcut declaraţia în contextul discuţiilor foarte tensionate despre judecarea tinerilor în comisariatele de poliţie după protestele violente din aprilie 2009.„Un rol diabolic şi distructiv în această afacere îl joacă mass-media, care, fiind prin definiţie dulăi de gardă ai societăţii, se transformă, uneori, să-mi fie scuzare, în câini turbaţi care devin periculoşi pentru întreaga societate, prin minciunile pe care ei le răspândesc”.Ulterior, un grup de jurnaliști a trimis o scrisoare deschisă președintelui parlamentului Republicii Moldova Mihai Ghimpu, cerându-i  să pună pe ordinea de zi chestiunea demiterii din functie a presedintelui Curții Supreme de Justiție. El a fost demis peste patru luni.

21.

Recensământul din 2014

Recensământul populației și locuințelor a avut loc 12-25 mai 2014. Rezultatele finale ale numărătorii populației trebuiau prezentate în termen de 27 de luni de la organizare – respectiv pe 25 august 2016.  După 24 de luni de la organizare, BNS anunța că au fost prelucrate 9% din chestionare și preconiza validarea datelor până la sfârșitul anului 2016, urmând ca datele finale ale recensământului din 2014 să fie prezentate în martie 2017 – cu o întârziere de 7 luni față de data stabilită prin lege. Pentru organizarea recensământului au fost cheltuite 89 de milioane de lei moldovenești, echivalentul a 5 milioane 235 mii de euro. Recensământul a fost criticat pentru  organizare defectuoasă. Mai mulţi experţi se întrebau în ce măsură 11 mii de operatori vor reuși să colecteze eficient datele care la recensământul din 2004 au fost colectate de 44 de mii de operatori? Presa a mai semnalat un număr impunător de persoane care au rămas nerecenzate.

22.

Furtul miliardului

În  2014, Republica Moldova a devenit scena unui scandal internațional. Aceasta după  ce în urma unei scheme frauduloase din Banca de Economii, prin intermediul Băncii Sociale și UNIBANK, a fost scos din sistemul bancar moldovenesc aproximativ un miliard de dolari. Pentru a salva situația, guvernarea a mai luat două decizii (prin premierii Iurie Leancă și Chiril Gaburici) de acordare a garanțiilor de stat pentru acoperirea găurii din sistemul bancar, iar pentru investigarea cazului a fost invitată compania Kroll. În final,„jaful secolului” a dus la lichidarea celor trei bănci, La inițiativa, Blocului ACUM a creat o nouă comisie parlamentară privind frauda bancară, care a arătat  că suma devalizată din sistemul bancar care apare în raportul Kroll este cuprinsă între 900 de milioane și un miliard de dolari, însă există suspiciuni că suma prejudiciului ar putea fi mult mai mare. Comisia a constatat beneficiarii finali principali ai furtului bancar au fost „grupările Plahotniuc, Șor și Filat”.

23.

Miliardul furat pe spatele cetățenilor

În 2016, Guvernul condus de Pavel Filip a decis să pună miliardul furat pe spatele cetățenilor, prin procedura de asumare a răspunderii Guvernului în fața Parlamentului. Proiectul prevedea convertirea în datorie de stat a creditelor de urgență, în mărime de 13,5 miliarde de lei moldovenești, transferate de Banca Națională a Moldovei către trei bănci devalizate în urma jafului bancar din 2014. Cetățenii vor trebui să întoarcă  în următorii 25 de ani – cu tot cu dobândă, aproximativ 21 de miliarde de lei moldovenești. Aceasta înseamnă că fiecare copil născut în Republica Moldova va datora statului din prima zi de viață 4000 de lei (182 euro)..Interesant este faptul că în primii 10 ani sumele sunt mult mai mici decât cele pe care statul va trebui să le verse în conturile BNM în ultimii 10 ani.

24.

Alianța pentru Integrare Europeană

După alegerile anticipate din 29 iulie 2009, partidele democratice care au acces în Parlament: Partidul Liberal Democrat, Partidul Liberal, Partidul Democrat, Alianța „Moldova Noastră” semnează o declarație privind constituirea Coaliției de guvernare „Alianța pentru Integrarea Europeană”. Formațiunile politice au reușit să trimită comuniştii în opoziţie. Noua construcție politică avea cinci obiective majore restabilirea statului de drept, depășirea crizei social – economice, descentralizarea puterii, reintegrarea teritorială a Republicii Moldova, Integrarea europeană a Republicii Moldova. „Cu fisuri, alianța beton” a guvernat trei ani. Tragicul caz „Pădurea Domnească” a arătat însă că betonul era putred, iar tensiunile din cadrul AIE au luat amploare. Au început neînțelegerile între partide, care în multe cazuri de multe ori semănau mai mult cu reglări de conturi din lumea interlopă. Pe 15 februarie, PLDM și PCRM l-au dat jos din prezidiul Parlamentului pe Vlad Plahotniuc, iar pe 5 martie a fost însă demis Guvernul Filat 2.  Partidele democratice au mai făcut o încercare. La 30 mai 2013 Vlad Filat, Marian Lupu și Ion Hadârcă au semnat acordul de constituire a Coaliției pentru Guvernare Pro-Europeană, după care a urmat Alianța pentru Integrare Europeană III, creată la 23 iulie 2015 care a fost dizolvată în 20 ianuarie 2016, atunci când după o criză politică PDM și PL au format singuri guvernul. Pe parcursul acestor ani, majoritate parlamentară și guvernau au încercat să dea speranţa cetăţenilor că, după mai bine de opt ani de guvernare comunistă, se poate de trăit mai bine, construind o societate modernă. Dar au constituit una din cele mai mari deziluzii ale societății.

25.

Cazul Pădurea Domnească

Cazul „Pădurea Domnească” în urma căruia a fost împușcat Sorin Paciu a avut loc pe 23 decembrie 2012, la o vânătoare organizată de un grup de 30 de persoane. Incidentul a fost ascuns de presă, fiind adus în fața opiniei publice peste două săptămâni de către liderul Mișcării Antimafie, Sergiu Mocanu. Din grupul de vânători au făcut parte procurorul general Valeriu Zubco, judecătorul Gheorghe Crețu, președintele Curții de Apel Chișinău, Ion Pleșca, vicepreședintele Curții, Gheorghe Crețu, membrul Consiliului Coordonator al Audiovizualului, Nicolae Damaschin și alte persoane. Toți liderii politici au declarat că au aflat despre acest caz din presă. În urma acestui scandal procurorul general Valeriu Zubco, și-a dat demisia, de asemenea, au plecat din funcții directorul „Moldsilva”, Ion Lupu. Scandalul a dus la destrămarea Alianței pentru Integrare Europeană și la căderea Guvernului Filat 2. De asemenea, printr-o decizie a Curții Constituționale, fostul premier Vlad Filat, lider al PLDM, nu a mai putut reveni în funcția de premier.  Gheorghe Crețu a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare fiind găsit vinovat de lipsirea de viață din imprudență.

Este angajată în domeniul media încă din 1999. Timp de 14 ani, a fost reporter la Agenția de Stat Moldpres, apoi a lucrat la Flux și portalul Arena. Face parte din echipa Moldova.org din 2014.

Partidul Democrat din Moldova

Candu’s 5. De ce a plecat fostul speaker din PDM și ce planuri au cei 6 ex-democrați

Publicat

pe

De către

PE SCURT
Andrian Candu, urmat de Sergiu Sîrbu, Grigore Repeșciuc, Vladimir Cebotari, Eleonora Graur și Corneliu Padnevici, a părăsit partidul și fracțiunea democrate și urmează să creeze un grup parlamentar separat. Dacă urmează a fi format și un nou partid, nu se știe. Candu a rugat jurnaliștii să-și permită să fie surprinși.

PE LUNG
Această dimineață, fostul speaker Andrian Candu a anunțat în cadrul unui briefing de presă că părăsește Partidul Democrat și fracțiunea parlamentară alături de alți 6 colegi.

Pentru că mesajele din discursul lui Andrian Condu s-au repetat pe alocuri, l-am deconstruit mai jos:

DE CE ERAU ÎN PARTID

„Partidul Democrat a fost un partid pentru oameni și pentru republica Moldova. A fost o forță ce a jucat mereu un rol extrem de important pentru viitorul țării. O forță ce a asigurat echilibrul pe scena politică din țară și a înclinat balanța spre dreapta, determinând R.Moldova să se semneze Acordul de Asociere cu UE și să meargă pe calea integrării europene. PDM a fost o echipă puternică și profesionistă și a demonstrat eficiența în guvernare prin fapte și nu prin vorbe. Partidul cu cel mai mare număr de primari și cea de-a doua fracțiune parlamentară, astăzi, cu regret, își pierde de eficiență, importanță și devine practic invizibil, intrând într-o amorțeala din care nu se mai trezește.”

DE CE PĂRĂSESC PARTIDUL

„Evoluțiile din partid și din fracțiunea parlamentară, dezamăgesc oamenii care și-au dat votul pentru PD, dezamăgesc societatea, membrii, prin lipsă de inițiativă, reacție, poziționare. Sunt multe disensiuni în PDM, formațiunea datorează multe societății. PD trebuie să-și asume totul ce se asociază cu guvernarea PD și trebuie să facă deplină claritatea.

PD a realizat multe proiecte bune, dar am făcut și greșeli pe care trebuie să le recunoască. Cel mai recent exemplu, moțiunea simplă împotriva ministrului Ciocoi. PD trebuia să ia o poziție fermă încă de la început și să se expună trabnșant pentru semnarea moțiunii. Noi credem că declarația este una scandaloasă și nu poate trece nesancționată. În schimb, s-au dat tot felul de răspunsuri evazive că se va decide la fracțiune, că nu se dorește să influențeze părerea colegilor și așa mai departe.

COALIȚIA CU SOCIALIȘTII

„Vedem că actuala conducere a partidului preferă crearea unei coaliții de guvernare cu socialiștii, fără a purta măcar o discuție cu celelalte forțe din legislativ, fără ca să dăm șanse unor înțelegeri mai largi pentru a identifica și alte posibile alianțe. Iar modul în care se duc aceste tratative este laș. În loc să recunoască și să-și asume negocierile pe care le au, cu regret, colegii se întâlnesc pe la spate în ședințe secrete cu cei din Partidul Socialiștilor, cu premierul Chicu și cu președintele Dodon. Își strâng mâna, se îmbrățișează își fac fotografii și ne spun că au viziuni și preocupări comune. Apoi a doua zi dimineața, conducerea partidului ne trimite comunicate în care spune că nu face alianță și nu a negociat nimic. De parcă ceea ce am văzut noi ieri seara, câteva ore înainte, nu ar fi adevărat.”

Reacția lui Pavel Filip, ieri seara:
„Sunt convins că aceste zvonuri și tulburări care au apărut în spațiul public au legătură directă cu pașii de reformare a PDM. Aceste discuții au fost pornite după consiliul politic național al PDM, după ce a fost ales biroul executiv și vicepreședinții partidului. Inclusiv dl Sîrbu, care e jurist, trebuie să cunoască că există statutul PDM și organele statutare ale PDM. Nu pot fi acuzații că nu au fost informați. La întrevedere a participat întreaga conducere PDM.”

ÎNTREBĂRI RETORICE

– Este astăzi PD în opoziție sau este la guvernare?
– Dragi colegi din PD, jocul cui îl faceți? În interesul cui acționați? Al cetățenilor, al țării?
– Pe cine acum reprezentanți? Pe cei care v-au votat sau interesele personale prevalează decât cele de partid sau de țară?

PLANURI DE VIITOR

„Grupul nostru va susține plenar propunerea colegilor din blocul ACUM de a vota pentru reconfirmarea vectorului european și promovarea consecventă a cursului strategic și ireversibil de integrare europeană. Noi le vom propune colegilor chiar introducerea vectorului european în Constituția RM, un deziderat care nu a fost realizat până la capăt.

În același context, vom urmări îndeaproape procesul de implementare a Acordului de Asociere cu UE, vom oferi toată susținerea pentru a înfăptui o reformă în justiție, pentru ca să se facă o claritate în toate acuzațiile privind persecuțiile politice, dacă ele au existat.

Pentru ca să fie elucidat cazul privind devalizarea sistemului bancar, precum și altor activități frauduloase despre care tot se discută aprins în societate. Vom milita ca politica de stat împotriva corupției să fie una mult mai determinată și vom veni cu un proiect de lege privind crearea unei Curți de Justiție specialiată pe cazuri de corupție, un tribul anticorupție.

Vom urmări cu atenție activitatea guvernului Chicu, vom susține proiectele menite să creeze condiții normale de trai, de dezvoltare economică, a infrastructurii și de sprijin social și vom critica orice pas greșit sau făcut în detrimentul cetățenilor și a țării.”

CUM SUNT EI PENTRU CĂ AU PLECAT

„Acum vrem să ne adresăm către toți simpatizanții și merii partidului. Și în special către colegii din fracțiune care încă nu sunt gata poate astăzi să ia această decizie. O parte dintre voi sau majoritatea chiar apreciați hotărârea pe care am luat-o, alți poate ar putea să fiți supărați. Vedeți însă cu toții că astăzi lucrurile merg într-o direcție greșită, iar noi avem dorința și curajul să înotăm împotriva valului și să luăm calea corectă în interesul cetățenilor și a țării. Care este mai presus de orice ambiție personală. Noi ani de zile am muncit pentru și am muncit în această echipă. Făcându-ne orice sacrificii personale și suntem să lucrăm în continuare într-o echipă cu toți voi, cei care împărtășiți decizia noastră, cei care vreți să facem politică transparentă în Moldova, pentru istoria de succes a țării noastre. Noi nu am plecat din PD, atunci când am trecut împreună prin cele mai rele momente și chiar cei prezenți astăzi aici au luptat cu înverșunare. Au luptat inclusiv la alegerile locale pentru ca echipa PD să obțină cel mai bun rezultat și să revină încrederea zilei de mâine. Plecăm din echipa PD în momentul practic când partidul a revenit la guvernare. Nu nu trântim ușa partidului și cu siguranță nu este vorba despre vreo răzbunare. Noi rămânem fideli valorilor care ne-au adunat la o masă, în noi veți găsi un partener și nu un adversar. Ne putem așeza orcând la un dialog pentru a construi și face împreună lucruri și proiecte pentru oameni. Plecarea noastră presupune un nou capitol în colaborare. Vedem diferit modul în care trebuie să fie construită clasa politică și cum trebuie guvernată țara. Avem un alt ritm de lucru și suntem mai determinați pentru Moldova, pentru țărișoara noastră și cetățenii ei.

CINE SUNT CEI CARE AU PLECAT

Eleonora Graur este vicepreședinta Partidului Democrat. A fost președinta raionului Rezina. A studiat economia și a activat mai mulți ani ca asistent și lector la Universitatea Agrară. În perioada 2008-2011 a fost şefa de direcţie în cadrul Ministerului Educaţiei şi Tineretului, iar începând cu iulie 2011 până în 2019 îndeplineşte funcţia de preşedinte al raionului Rezina. În aprilie 2018, Moldova Curată scria că o cumnată de a ei, Alexandra Graur, și-ar fi achiziționat în anul 2016 o pensiune în județul Suceava din România, destinație vestită în acea regiune montană. „Alexandra este funcționar public la Agenția de Servicii Publice din Republica Moldova. Astfel, cu salariul de bugetar a reușit să-și cumpere pensiunea din inima munților, dar și să doneze bani în campania electorală a Partidului Democrat din Moldova (PDM), formațiune a cărei vicepreședintă este Eleonora Graur. Chiar dacă în orașul Rezina se vehiculează că vila-pensiune ar aparține, de fapt, familiei președintei raionului, Eleonora Graur a negat că ar avea vreo legătură cu această afacere”, menționa portalul de investigații.

Coincidență sau nu, dar după ce ziarul „Cuvântul” a publicat mai multe investigații despre afacerile și averea familiei Graur, tirajul săptămânalului regional independent a fost serchestrat de către poliția locală.

Grigore Repeșciuc a fost primarul orașului Căușeni până la alegerile parlamentare din 2019. Acesta îl pregătea în perioada ceea pe ginerele său, Nicolae Poznanschi, și el membru PDM, să-i ia locul la Primăria Căușeni, după alegerile locale. Primăria Căușeni a încheiat diferite contracte cu firmele soției și socrului primarului în ultimii doi ani.

Corneliu Padnevici este deputat din 2014. În legislatura precedentă, a fost membrul Comisiei juridice pentru numiri și imunități din Parlament și președintele Organizației Teritoriale din Drochia. A studiat dreptul economic la Universitatea de Stat din Chișinău. În anul 2014, Ziarul de Gardă scria că Padnevici era administratorul firmei ÎCS „Codru” SRL, cea care administrează şi hotelul cu acelaşi nume din centrul Chişinăului. Acest hotel aparţinea liderului PDM, Vlad Plahotniuc, fiind privatizat mai mult decât suspect, printr-o firmă din Cipru, la doar 15% din preţul său real, în 2009.

Vladimir Cebotari este vicepreședinte al Partidului Democrat. A ajuns în Parlament, fiind numărul 8 pe lista formațiunii politice pentru circumscripția națională. Cebotari este fost ministru al Justiției în două guverne. Portalul de investigații Investigații.md scrie că în perioada când era ministru, Cebotari și-a dezvoltat afacerea de familie din domeniul aviației – compania Fly One. Asupra companiei există suspiciuni legate de procesul de concesionare a Aeroportului Internațional Chișinău.

Sergiu Sîrbu este deputat PDM. În vara trecută și-a dat demisia din funcția de vicepreședinte al Partidului Democrat din Moldova. În trecut, acesta a fost juristul Partidului Comuniștilor din Republica Moldova unde era și membru (timp de 12 ani). Înainte de asta, Sîrbu a activat în cadrul Aparatului fostului Preşedinte al Republicii Moldova, Vladimir Voronin în calitate de şef adjunct al Serviciului acte ale Președintelui și șef adjunct al Direcției drept și relației publice a Aparatului Președintelui Republicii Moldova. Potrivit anticorupție.md, Sîrbu a fost, de-a lungul anilor, autor al mai multor proiecte de lege, unele dintre care au fost contestate de opoziţie şi societatea civilă. Alături de alţi deputaţi este autorul controversatului proiect de lege privind liberalizarea capitalului și amnistia fiscală, criticat dur de organismele internaţionale şi societatea civilă, dar şi de opoziţia politică.

Andrian Candu este parlamentar în 3 legislaturi consecutive, începând cu anul 2010, și vicepreședinte al Partidului Democrat din Moldova. A fost vicepreședinte și președinte al Parlamentului. A mai deținut funcția de viceprim-ministru și ministru al economiei în Guvernul Leancă. Candu a fost vizat în investigația Rise „Candu – afacerist prin procură”. Potrivit rise, Andrian Candu a făcut afaceri prin procură în paralel cu funcția de deputat. Pe de o parte, din funcția publică reprezenta interesele cetățenilor, iar pe de alta, din umbră, acționa în interesele unui singur cetățean – oligarhul Vlad Plahotniuc, nașul lui de cununie.

Politologul Dionis Cenuşă, cercetător la Universitatea Justus-Liebig din Giessen, Germania, comentează situația politică a Partidului Democrat din Moldova. Democrații riscă faliment dacă nu previn anticipatele. Totodată, aflarea în opoziție devine lipsită de sens.

Vad in declaratiile lui Pavel Filip un viitor incert si posibil scurt al Partidului Democrat:Prespective: Democratii…

Geplaatst door Dionis Cenusa op Vrijdag 7 februari 2020

Președintele Partidului Democrat a anunțat că va ține un briefing de presă astăzi, la ora 19:30. Acesta va putea fi urmărit mai jos:

Citește mai departe

Cultură

Gogol, scriitorul care a trăit 43 de ani cu frica de propriii demonii

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Nicolai Gogol a fost scriitorul care a revoluționat literatura rusă prin operele sale. A relatat perfect realitățile dure din Imperiul Rus, dar asta nu l-a ajutat să-și alunge fricile care-i umbreau viața. 

A fost considerat unul dintre cei mai talentați și misterioși scriitori ruși, care au încercat să lupte cu „demonii” din propriile gânduri. Gogol este numit un „geniu ciudat”, care avea o imaginație teribil de bogată. De obicei, trecea dintr-o extremă în alta. 

Enlarge

rubrica-cine-este
Sursa: teatrulradiofonic

PE LUNG

Nicolai Gogol s-a născut la 1 aprilie 1809. La școală era un copil tăcut, retras, nu se remarca prin anumite abilități. Singurul lucru care-l făcea deosebit erau eseurile pe care le scria pentru gazeta școlii. La vârsta de 19 ani îi este publicat poemul romantic „Hans Küchelgarten”. Însă, recenziile ironice îl întristează și-l fac să retragă din librării exemplarele nevândute și le dă foc.

După absolvirea gimnaziului, însoțit de un prieten, pleacă spre Petersburg. Acolo încearcă să-și găsească un loc de muncă, dar fără succes. Între timp își publică câteva scrieri sub nume inventate. Tot în acea perioadă, Gogol face cunoștință cu Pușkin. Această prietenie îl ajută să-și propulseze operele, pe care le publică în revista „Sovremennik” (Contemporanul), fondată de amicul său poet. Manuscrisele lui prind popularitate și criticii de literatură încep să-l aprecieze. 

Cu toate acestea, tânărul Gogol nu-și găsește liniștea. Suferă de depresie profundă, care-l face tot mai închis, trist și devotat credinței. Credea în existența spiritelor care te urmăresc. Le descria cu lux de amănunte în operele sale sperând că, astfel, va scăpa de ele. Cu același scop vizita deseori mănăstiri, biserici, unde era sfătuit să se pocăiască, pentru a-și găsi liniștea. 

Mereu i-a fost frică de moarte și ce are să urmeze după episodul numit viață. Călătorea mult, „de parcă încerca să fugă înaintea timpului, ca moartea să nu-l prindă și să reușească să se plictisească. Plictiseala poate fi mai groaznică chiar decât moartea”, scria Gogol într-o scrisoare pe care i-a trimis-o mamei sale.

Enlarge

maxresdefault
Sursa: teatrulradiofonic

Scriitorul avea multe obiceiuri și hobby-uri ciudate. Mereu mergea doar pe partea stângă a drumului, adora cărțile minuscule pe care le purta în buzunar. Pe lângă cărți, scriitorul adora dulciurile. Îi plăceau atât de mult dulciurile, încât mereu avea buzunarele pline cu bucățele de zahăr. Scria din picioare și încerca să evite să doarmă pe pat.

„Somnul este o formă modificată a morții”, le spunea el prietenilor.

Această frică s-a născut după ce a văzut cum un prieten bun de al lui a murit din cauza tuberculozei, cât timp Gogol îl veghea. Astfel, cea mai mare a nopții o petrecea pe canapea, fără să meargă la culcare. Peste câțiva ani, Gogol a scris un testament: „Nu-mi îngropați corpul până observați că apar semne clare de descompunere. Menționez acest lucru pentru că am avut mai multe morți clinice, când inima se oprea, pulsul nu se mai simțea… Înțeleg că uneori suntem prea grăbiți și neatenți, dar pentru a evita să fiu îngropat de viu, vin cu această rugăminte”.

Timp de mai mulți ani, a lucrat la cea mai renumită operă a sa „Suflete moarte”. După publicarea primului volum s-a simțit gol în interior. Nu-și putea găsi rostul și liniștea. De aceea, a plecat la Ierusalim, unde s-a rugat mult, dar nu a putut trece de această stare. Tristețea parcă îi este ușor ștearsă de dragostea lui pentru contesa Anna Vielgorskaia pe care o cere în căsătorie, însă, este refuzat. Urmează câțiva ani în care Gogol continuă să scrie mult și să se cufundă și mai mult în depresie. Un preot fanatic îi spune că trebuie să se călugărească, pentru că în caz contrar va fi supus Judecății de Apoi. 

Cu două săptămâni înaintea sfârșitului său, Gogol a început un post istovitor. Mânca foarte rar și foarte puțin și nu dormea aproape deloc. Aproape tot timpul se ruga și plângea. Într-un moment de delir, și-a aruncat pe foc cel de-al doilea volum al romanului „Suflete moarte”, pentru că avea impresia că scrierile sale i-au fost inspirate de demoni. Gogol a murit dimineața, la 2 martie 1852, la vârsta de 43 de ani. El este îngropat în pământul unei mănăstiri.

Citește mai departe

Cultură

Ce șansă a ratat R. Moldova și de ce suntem un popor vegetal. Povestește Ana Blandiana

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Renumita scriitoare Ana Blandiana s-a aflat timp de câteva zile în Republica Moldova, unde a participat la dezbateri în cadrul celui de-al doilea sezon al proiectului „Antinostalgia – privind spre viitor”, lansat de Radio Europa Liberă.

Scriitoarea a povestit despre regimul comunist, represiunile din această epocă, despre importanța memoriei și a păstrării gândirii critice „cu propriul cap”, dar și despre primul Memorial al Victimelor Comunismului și al Rezistenței din lume a cărei fondatoare este.

Totodată, renumita scriitoare a acordat un scurt interviu pentru Moldova.org, în care a vorbit despre nostalgie, rezistența prin cultură, despre șansa ratată a Republicii Moldova și de ce suntem un popor vegetal.

PE LUNG

  • În Moldova cred că sunt unii dintre cei mai nostalgici cetățeni. Ce facem cu cei care regretă destrămarea URSS?

Dar tinerii? Tinerii știu ce să regrete? Adică, ei nu au o imagine corectă a comunismului, dar una falsă au? Ce regretă?

  • V-ați întâlnit cu tinerii, care au părinți care au crescut în epoca comunismului, fără să știe despre ororile regimului… 

De asta am făcut Memorialul de la Sighet (n. r. Primul memorial al victimelor comunismului și al Rezistenței din lume ). Și de aceasta subliniam că trebuie să se facă o deosebire dintre un muzeu al comunismului cum este cel de la Praga, în care se vorbește în general cine au fost lideri, de Lenin, ș.a. și memorialul victimelor comunismului, care nu este un muzeu al luptei dintre Lenin și Troțki, dintre Gheorghiu Dej și Ana Pauker. Este un muzeu din punct de vedere al victimelor. Deci un muzeu al represiunilor comuniste. 

La drept vorbind, singurul tip de istorie adevărată a comunismului este istoria represiunii comuniste. Pentru că asta a făcut în cele din urmă comunismul, să dispară ca sistem politic -s-a bazat exclusiv pe represiune, pe forță, schimbarea oamenilor cu forța. Chiar dacă susțineau că îi obligau să fie fericiți. Oricum nu reușeau să-i facă fericiți. Dar oamenii nu trebuie obligați.

  • Dar cum să facem ca generația tânără să înțeleagă asta? Creăm un memorial, facem dezbateri?

Părerea mea e că nu avem cum să-i convingem, dacă nu reușim să-i transformăm în niște intelectuali. Adică, în niște oameni care să gândească și să asimileze cultura. Abia după ce îți dai seama, prin cultură, cum s-a născut comunismul, cum a evoluat, ce s-a întâmplat, ajungi să înțelegi și cât de monstruos a fost. Pentru că altfel toate rămân niște cifre. 600 mii de morți, atât se spune în cartea neagră a comunismului. E o cifră absolut teoretică. E important să se înțeleagă că moartea unui om este la fel de importantă ca moartea a o sută de mii de oameni. Dar pentru asta trebuie să ai o gândire critică. 

Pentru mine, rezistența prin cultură e principalul tip de rezistență. Deci, principalul este să ții vie în mintea tinerilor cultura lumii, ca să înțeleagă singuri despre ce e vorba. Nu să-i manipulezi tu, băgându-le în cap, adevărul de un fel sau de altfel. 

  • Dar ce facem cu cei de vârsta medie și mai înaintată? Mai avem șanse ca să-și schimbe poziția?

Asta cred că nu e o chestiune de politică, cât de psihologie, uneori maladivă. Îmi amintesc, după revoluție, în România, eram la țară, emisiunile de televizor erau 24 ore din 24 și tot felul de oameni apăreau la televizor. Spre surprinderea mea, un vecin al nostru țăran, nea Marin, îl ura pe unul singur din cei care apăreau la televizor – pe Andrei Pleșu. Și la început nu reușeam să înțeleg de ce îl ura pe Pleșu, de ce pe el? Și în cele din urmă am înțeles și mi s-a părut ceva extraordinar. Pleșu era omul a cărui limbaj se deosebea cel mai mult de limbajul de lemn. Era un om care vorbea extraordinar de viu și colorat și, într-un mod paradoxal, nea Marin care se obișnuise cu limbajul de lemn, nu îl înțelegea pe-al lui Pleșu. În schimb, pentru că Pleșu era un tip cu umor și mereu puțin ironic i se părea că își bate joc de el. Pentru că pe de o parte nu înțelegea ce spune și pe de altă parte înțelegea ironia. 

Pornind de la aceasta, m-am gândit că oamenilor le e mai greu să accepte chiar binele, dacă nu sunt obișnuiți cu el, decât răul cu care sunt obișnuiți. Iar celor care au ajuns în ‘89 la peste 50 de ani le era efectiv foarte greu să înțeleagă că, începând de acum încolo, ei sunt responsabili pentru tot ce li se întâmplă, ei trebuie să decidă. Înainte totul era simplu. Ceaușescu era rău, Ceaușescu era vinovat de toate, ei nu erau vinovați de nimic. Brusc, în condițiile libertății, fiecare om devine vinovat pentru ceea ce i se întâmplă. Că de el depinde asta. Ceea ce este mult mai greu. A fi liber este mult mai greu decât a nu fi liber.

  • Să nu uităm, totuși că Moldova a făcut parte din Imperiul Sovietic. Mai rămân puternice amintirile când, la școală, copiilor li se spunea că țara noastră e cea mai puternică, cea mai mai mare. Iar acum sondajele arată că opțiunile pentru UE și Uniunea Euroasiatică sunt cam la același nivel…

Este clar că capacitatea de manipulare a forțelor retrograde procomuniste, pro-uniunea sovietică este imensă. De ea depinde foarte mult. Ca să nu mai zic că deocamdată ei au și banii să plătească votanții. 

Dar din ceea ce îmi ziceți dvs., mă impresionează faptul că înainte locuitorii Uniunii Sovietice puteau să fie mândri că fac parte dintr-un imperiu. Era evident că acest imperiu conținea nenumărate popoare oprimate, inclusiv poporul rus și nimeni nu se îndoia de aceasta. Un imperiu bazat pe opresiune, ca să nu mai zic în cazul Basarabiei, unde era o populație care fuseseră ocupată ca să ajungă în acest imperiu…

  • Acum România este țară liberă și Republica Moldova la fel. Credeți că am valorificat pe deplin potențialul nostru?

Acum doi ani, ați avut șansa nesperată să vă schimbați destinul. La alegerile de acum doi ani, dacă alegerile acelea ieșeau pro-europene, ați fi fost primiți în Uniunea Europeană. Ceea ce era un noroc nesperat, pentru că aveați temele nefăcute. Și România a fost primită cu temele nefăcute și încet-încet și le-a făcut. 

  • Sunteți autoarea următoarelor rânduri „Eu cred că suntem un popor vegetal, cine a văzut vreodată un copac revoltându-se?”. De ce credeți că suntem un popor vegetal?

Pentru că nu suntem un popor violent. Cred că din fire suntem mai pașnici decât alții. De aceea mai manipulabili.

  • E de bine sau de rău?

E de rău.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

EconomieO zi în urmă

Cât costă produsele ecologice de igienă pentru o lună

PE SCURT După ce Parlamentul a votat în lectura a doua modificările de lege potrivit cărora se vor aplica amenzi...

Cultură2 zile în urmă

Ce faci în weekend? Învață să crești plante, discută despre prieteniile online sau mergi la un concert pe întuneric

PE SCURT În acest weekend îți propun să mergi la o întâlnire la Primăria Chișinău unde îți vei putea exprima...

Ecologie3 zile în urmă

Cum poți transforma plasticul într-o avere

PE SCURT Avem o problemă cu plasticul. Zilnic producem tone de deșeuri din care reciclăm doar 10%, iar restul ajunge...

Partidul Democrat din Moldova3 zile în urmă

Candu’s 5. De ce a plecat fostul speaker din PDM și ce planuri au cei 6 ex-democrați

PE SCURT Andrian Candu, urmat de Sergiu Sîrbu, Grigore Repeșciuc, Vladimir Cebotari, Eleonora Graur și Corneliu Padnevici, a părăsit partidul...

Social4 zile în urmă

Satul moldovenesc unde oamenii s-au unit împotriva violenței

PE SCURT Fiecare sat și oraș trebuie să aibă un plan de acțiuni concrete prin care să prevină violența în...

Cultură4 zile în urmă

Gogol, scriitorul care a trăit 43 de ani cu frica de propriii demonii

PE SCURT Nicolai Gogol a fost scriitorul care a revoluționat literatura rusă prin operele sale. A relatat perfect realitățile dure...

Cultură4 zile în urmă

Ce șansă a ratat R. Moldova și de ce suntem un popor vegetal. Povestește Ana Blandiana

PE SCURT Renumita scriitoare Ana Blandiana s-a aflat timp de câteva zile în Republica Moldova, unde a participat la dezbateri...

Advertisement

Politică

PoliticăO săptămână în urmă

O zi reușită pentru Blocul ACUM în Parlament. Cum a decurs ședința de astăzi

PE SCURT Deputații Blocului ACUM au depus astăzi în plenul Parlamentului o moțiune simplă împotriva ministrului de Externe, Aureliu Ciocoi....

PoliticăO săptămână în urmă

Ministru suedez la Chișinău: Vrem să vedem oameni concreți puși după gratii pentru frauda bancară

PE SCURT Suedia este pregătită să ofere asistență inițiativelor de reformă din Republica Moldova și va urmări îndeaproape progresul acestora,...

Politică2 săptămâni în urmă

Cât au costat 14 deputați ex-comuniști și cine l-a denunțat la CNA pe Sergiu Sîrbu. Povestește Voronin

PE SCURT Președintele Partidului Comuniștilor Vladimir Voronin susține că cei 14 deputați care au plecat în decembrie 2015 din PCRM,...

Istorie2 săptămâni în urmă

BBC la Ziua Independenței în Transnistria: Sărbătoarea unei națiuni care nu există

PE SCURT „Emoția lor colectivă a fost aproape palpabilă în această zi surprinzător de caldă din septembrie. Sărbătorirea Zilei Independenței...

Politică2 săptămâni în urmă

După zece ani pauză, militarii noștri vor defila pe Piața Roșie la 9 mai. Și alte decizii ale Guvernului RM de azi

PE SCURT Pacienții asigurați vor avea acces la un număr mai mare de servicii medicale, iar directorii instituțiilor medico-sanitare publice...

Politică2 săptămâni în urmă

Plahotniuc nu are nevoie de viză în SUA pentru că deja este acolo. Ce mai spune Andrian Candu despre PDM

PE SCURT Fostul lider al PDM Vlad Plahotniuc se află acum în SUA, chiar dacă a fost desemnat public de...

Politică2 săptămâni în urmă

Ce riscă fostul șef al SIS pentru expulzarea ilegală a profesorilor turci

PE SCURT Fostul director al Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Vasile Botnari, va sta pe banca acuzaților pentru abuz...

Advertisement

Opinii

februarie 2020
L Ma Mi J V S D
« ian.    
 12
3456789
10111213141516
17181920212223
242526272829