25 de palme pe care le-am primit în ultimii zece ani

Deciziile Curții Constituționale, cedarea cotei BEM și concesionarea aeroportului, AIE-urile și omorul de la Pădurea Domnească. Au fost atât de multe încât e greu să le numărăm.

La final de deceniu, am încercat să ne amintim promisiuni, decizii și acțiuni care au bulversat societatea, au creat confuzii, au trezit nedumeriri, critici și proteste. Pe parcursul ultimilor zece ani, cetățenii țării au fost martori la numeroase sfidări venite din partea politicului și instituțiilor statului, „afiliate politic”. Moldova.org le-a selectat pe cele mai relevante, pe care le-a numit „palme date societății”. Acestea probabil vor constitui un motiv de a ne aduce aminte de dictonul „Fiecare popor își are conducătorii pe care îi merită”.

1.

Deciziile Curții Constituționale din 7- 9 iunie 2019

Curtea Constituțională a anunțat pe 7 iunie că a expirat termenul limită în care Parlamentul, ales pe 24 februarie și validat pe 9 martie, putea forma Guvernul. Curtea calculase că termenul constituțional de „trei luni” prevăzut pentru formarea Guvernului înseamnă de fapt „90 de zile” și că acesta a expirat pe 7 iunie, și nu pe 9 iunie. Pe 8 iunie, Blocul ACUM și PSRM au semnat un acord temporar de colaborare și formare a unei majorități parlamentare, în urma căruia în funcția de președintă a Parlamentului a fost votată Zinaida Greceanîi, iar în cea de șefă a Guvernului a fost desemnată Maia Sandu. Imediat după aceasta, Curtea Constituțională a emis mai multe hotărâri prin care a anunțat că toate legile și hotărârile adoptate de Parlament în acea zi se declară neconstituţionale. Pe 9 iunie, Curtea Constituțională a decis suspendarea președintelui Igor Dodon, iar Pavel Filip a fost desemnat „președinte interimar”.  După ce Partidul Democrat a anunțat că se retrage de la putere, pe 15 iunie, Curtea Constituțională și-a anulat deciziile și avizele din perioada 7-9 iunie. Ulterior, Comisia de la Veneţia a publicat un aviz, în care a menționat că CCM și-a încălcat propriile proceduri în luarea hotărârilor respective, dar şi principiul imparţialităţii faţă de partidele politice. Comisia a amintit că rolul Curţii este să fie echidistantă faţă de partide şi să acţioneze ca un arbitru imparţial în cazul unei confruntări între partide.

2.

Președintele, suspendat din funcție „pentru cinci minute”

În 2017, Curtea a stabilit că refuzul președintelui de a-și executa obligațiile constituționale de confirmare a unui ministru „constituie imposibilitate temporară de a-și exercita atribuțiile și justifică instituirea interimatului funcției” de către președintele Parlamentului sau de prim-ministru, pentru exercitarea acestei obligații constituționale a șefului statului.Altfel spus, Curtea Constituțională a stabilit că președintele nu are drept de veto în numirea în funcție a unui ministru, iar semnătura șefului statului pe decretul de confirmare este doar una formală.  În perioada 2017-2018 Igor Dodon a fost suspendat temporar din funcție de cinci ori, iar decretele respective erau semnate de președintele Parlamentului Andrian Candu. Suspendatul pentru „cinci minute” a devenit subiect de glumă pentru reprezentanții societății civile și experți, care declarau că Igor Dodon poate pretinde la includerea în Cartea recordurilor Guiness pentru că, cel mai probabil, este singurul președinte din lume înlăturat de la putere de atâtea ori. În decembrie 2018, Igor Dodon amenință că va scoate lumea în stradă dacă viitorul Parlament, va decide să-l suspende din funcție pentru a șasea oară.

3.

Scandalul interceptărilor

O investigație RISE Moldova a descoperit o întreagă operațiune de interceptare și filare a opozanților guvernării democrate, care s-a desfășurat în ultimii ani. Aceasta s-a desfășurat sub paravanul a trei dosare penale trase la indigo, pornite în baza unor mesaje pe Facebook sau declarații la conferințe de presă. Sub lupa procurorilor și a polițiștilor au nimerit 52 de persoane, inclusiv politicieni, reprezentanți ai societății civile și chiar jurnaliști. După venirea la guvernare, reprezentanții Blocului ACUM au stabilit că informațiile sunt veridice, declarând că numărul persoanelor filate de fosta guvernare a fost mult mai mare. Pe lângă interceptarea convorbirilor telefonice, unora le-a fost monitorizată și viața privată. În locuințe le-au fost instalate microfoane și camere video. Ulterior, Igor Dodon a declarat că în anul 2018 au avut loc 10 mii interceptări, dintre care 600 la solicitarea SIS, iar în 2019 – 3 300, dintre care 200 la solicitarea SIS Majoritatea interceptărilor au fost inițiate de Ministerul Afacerilor Interne. Pe marginea scandalului interceptărilor au fost inițiate cauze penale pe numele a patru colaboratori ai MAI, trei procurori și patru judecători.

4.

Dualitatea puterii 

În perioada 8-15 iunie 2019, în Republica Moldova a avut o dualitate a puterii. Pe 9 iunie Curtea Constituțională a decis suspendarea președintelui Igor Dodon, iar Pavel Filip, în calitate de premier cu mandatul expirat, a fost desemnat „președinte interimar”. Pavel Filip a anunțat dizolvarea Parlamentului și semnarea decretului prin care a stabilit data alegerilor anticipate – 6 septembrie 2019. Aceasta după ce pe, 8 iunie, PSRM și blocul ACUM (care au împreună 61 de mandate de deputat din totalul de 101) au învestit, împreună, un nou Guvern, condus de Maia Sandu – un Guvern nerecunoscut de Curtea Constituțională.  În prima sa ședință, Parlamentul moldovean s-a întrunit pe întuneric, deoarece angajații tehnici nu au venit la serviciu. Premierul în exercițiu Pavel Filip a declarat și el că nu acceptă noul Guvern învestit și nu intenționează să cedeze fotoliile noilor miniștri ales. Liderul PDM Vlad Plahotniuc a acuzat socialiștii de încercarea de a uzurpa puterea. După o săptămână Partidul Democrat din Republica Moldova (PDM) a decis în sfârșit să cedeze puterea guvernului învestit de majoritatea ACUM – PSRM.

5.

Anularea mandatului de primar ales a lui Andrei Năstase

În luna iunie 2018, Judecătoria Chișinău a anulat rezultatele alegerilor locale anticipate pentru fotoliul de primar de Chișinău, câștigate cu 52,57% din voturi de liderul PPDA Andrei Năstase. Mandatul acestuia nu a fost validat pe motiv că ar fi făcut campanie electorală pe rețelele de socializare în „ziua tăcerii”.  Andrei Năstase s-a adresat către alegători pe Facebook ca să participe la vot. În turul doi el s-a confruntat cu socialistul Ion Ceban. „Nu se confirmă legalitatea alegerilor locale noi ale primarului general al municipiului Chișinău din data de 20 mai 2018 – 3 iunie 2018”, se arăta în hotărârea pe care a adoptat-o judecătoarea Rodica Berdilo,  la ora 21:50, după aproape trei ore de deliberare. Decizia Judecătoriei Chișinău de invalidare a scrutinului electoral a fost criticată dur de experți locali, ambasadori și reprezentanți ai unor foruri internaționale. Decizia a rămas în vigoare şi după ce a fost contestată în instanțele superioare. Andrei Năstase s-a plâns la CtEDO. La un an și trei luni, mandatul lui Andrei Năstase de primar al Chișinăului a fost validat. Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău a casat, hotărârea Judecătoriei Chișinău, din 19 iulie 2018 și a luat o altă decizie prin care a validat mandatul de primarul general al municipiului Chișinău al lui Andrei Năstase.

6.

Expulzarea profesorilor turci

În dimineața zilei de 6 septembrie 2018, șapte cetățeni turci, profesori și angajați ai liceului Orizont, au fost ridicați din casele lor de către angajați ai Serviciului Informații și Securitate și duși într-o direcție necunoscută. Pe parcursul zile instituțiile statului au catalogat acțiunea drept „expulzare”, „extrădare”, „declararea unui străin indezirabil”. „Șapte cetățeni străini, suspectați de legături cu o grupare islamistă, grupare despre care există indici că desfășoară acțiuni ilegale în mai multe țări, au fost declaraţi indezirabili de către organele competente şi expulzaţi de pe teritoriul Republicii Moldova” , a anunțat SIS.  Cei șapte cetățeni turci, care locuiau de mai mulți ani pe teritoriul țării noastre, au fost duși în Turcia cu un avion charter. Acolo au fost condamnați la ani grei de închisoare. Imediat după operațiunea de expulzare, înalți oficiali europeni au cerut autorităților moldovene să respecte „statul de drept și toate procedurile judiciare” în legătură cu acest caz. Pe 11 iunie 2019, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a emis o hotărâre prin care declară că R. Moldova a încălcat drepturilor cetățenilor turci și a decis că guvernul va trebui să achite câte 25 de mii de euro pentru fiecare dintre cetățenii turci, ale căror drepturi au fost încălcate. Când a fost întrebat despre decizia CtEDO, fostul președinte al Parlamentului Andrian Candu a declarat: „Viața e viață. Multă sănătate tuturor, dar cert este faptul că Guvernul Republicii Moldova trebuie să execute decizia Curții Europene a Drepturilor Omului”.

7.

Adoptarea sistemului electoral mixt

În vara anului 2017, Parlamentul adoptă proiectul de lege privind sistemul mixt de vot. Acesta prevede ca 50 de deputați să fie aleși pe liste de partid, iar 51 – direct de cetățeni, în circumscripții uninominale. Sistemul mixt adoptat de deputații socialiști, democrați și popular-europeni și a fost criticat de Comisia de la Veneția, Uniunea Europeană și Statele Unite. Astfel, Comisia Europeană a spus că această schimbare contravine direct recomandările Comisiei de la Veneția și ODIHR, care au avertizat că reforma electorală nu se bucură de consens.PPDA și PAS au criticat proiectul. Într-o declarație comună, Federica Mogherini și  Johannes Hahn spuneau că UE consideră cu tărie că orice schimbare a sistemului electoral trebuie să întărească democrația, să fie bazată pe un consens larg între forțele politice. După formarea noii majorități parlamentare și învestirea Guvernului Sandu, Parlamentul a adoptat în vara anului 2019 în lectura a doua revenirea la vechiul sistem de alegere a deputaților pe liste de partid, anulând sistemul mixt. 

8.

Învestirea Guvernului Filip

La 20 ianuarie 2016, în jurul orei 12:00 a fost publicată ordinea de zi a ședinței Parlamentului care viza acordarea votului de încredere Guvernului. La acea oră nu fusese făcut public nici proiectul programului de activitate al Guvernului și nici lista membrilor Guvernului propus. La ora 16:40, Parlamentul unde PDM deținea majoritatea, a acordat vot de încredere candidatului Pavel Filip și Cabinetului acestuia. Guvernul a fost votat într-o ședință ce a durat circa 30 de minute, în care prim-ministrul desemnat a citit discursul timp de 8 minute, iar în alte 2 minute a prezentat lista Executivului. În mod arbitrar, a fost omisă sesiunea de întrebări și răspunsuri. Programul de activitate și lista Guvernului nu au fost dezbătute. Mai mult, procedura de depunere a jurământului de către membrii Guvernului a avut loc tot pe 20 ianuarie, pe ascuns, la miezul nopții, după ce anterior publicul a fost anunțat oficial că depunerea jurământului va avea loc în altă zi. Nici măcar purtătorul de cuvânt al președintelui țării nu a cunoscut până în ultima clipă despre momentul depunerii jurământului. Mii de protestatari au înconjurat Parlamentul, scandând lozinci împotriva deputaţilor. Ei cereau alegeri parlamentare anticipate. Ulterior, protestatarii au intrat cu forţa în sediul Parlamentului, au avut loc altercaţii. Tot în cadrul protestelor, Mihai Ghimpu, liderul PL, a fost îmbrâncit şi lovit de protestatari.

9.

Ilan Șor devine primar de Orhei

Fiind cercetat penal în dosarul privind furtul miliardului și aflându-se în arest la domiciliu, pe 21 mai 2015, Ilan Șor a fost înregistrat în cursa electorală pentru funcția de primar al orașului Orhei Îndată după ce a fost înregistrat în calitate de candidat din partea mișcării „Ravnopravie”, el a fost eliberat sub control judiciar, pentru ca să se poată implica în campania electorală. Analiștii politici au calificat atunci implicarea lui în politică drept intenție de a scăpa de arestul la domiciliu. La scrutinul din 14 iunie, Ilan Shor a câștigat detașat alegerile cu 61,97% din voturi, În 2017 a fost condamnat de prima instanță la 7 ani și jumătate de închisoare.. În pofida acuzațiilor, Ilan Șor pleda nevinovat și își continua activitatea politică. Mai mult, a obținut și un mandat de parlamentar, În 2019 el a primit certificatul de integritate pentru a candida la alegerile parlamentare. ANI nu a constatat încălcări care să nu-i permită lui Șor să ocupă o funcție publică. Potrivit acestuia, Șor era integru și nu avea averi nejustificate, chiar dacă era principalul figurant în raportul Kroll, privind jaful din sistemul bancar. Ilan Şor a părăsit țară în pofida interdicției aplicată de instanța, după ce PDM s-a retras de la guvernare.

10.

Fake news: 30 de mii de sirieni ai Maiei Sandu și 11 case ale lui Andrei Năstase

 Cel mai cunoscut caz de fake news în Republica Moldova, devenit deja clasic, a fost subiectul din campania electorală pentru prezidențialele din 2016, cu cei „30 de mii de sirieni”. Potrivit „legendei”, Maia Sandu ar fi avut o înțelegere cu cancelarul german Angela Merkel privind găzduirea a 30 mii de migranți sirieni. Cazul mitului cu „30 mii de sirieni” a devenit o problemă pentru Maia Sandu în momentul când a fost difuzat de o televiziune cu acoperire națională și cu audiență mare, deși Maia Sandu reacționase la acest fals mai devreme, la o dezbatere TV. Maia Sandu a combătut mitul fără a lăsa loc gol. Un caz similar prezintă  o altă știre falsă, cea despre cele 11 case ale lui Andrei Năstase. Liderul PPDA a precizat în cadrul mai multor dezbateri, evenimente și întruniri că este vorba despre fapt de locuința sa dintr-o suburbie a Chișinăului, dar și locuințele mamei și socrilor săi, însoțite de acareturile din jur.

11.

Republica Moldova, aproape trei ani fără președinte

Republica Moldova a rămas fără președinte în 11 septembrie 2009, când fostul şef al statului, Vladimir Voronin, şi-a anunţat demisia, în legătură cu expirarea celui de-al doilea mandat al său. În acelaşi an, Parlamentul a încercat, fără succes, de două ori să-l aleagă în această funcţie pe liderul PDM, Marian Lupu. Pe data de 28 noiembrie 2010, ca urmare a incapacităţii Parlamentului de a alege şeful statului, au fost organizate, din nou, alegeri parlamentare anticipate. În final, pe data de 16 martie 2012, în Parlamentul Republicii Moldova a fost votată candidatura fostului preşedinte al CSM Nicolae Timofti în funcţia de preşedinte. Criza constituţională a durat în ţara noastră circa doi ani şi jumătate (din septembrie 2009 până în primăvara lui 2012) şi care ar fi putut include R.Moldova în Cartea Recordurilor (Guiness Book).

12.

Deciziile Guvernului și Parlamentului luate la sediul PDM

Pe timpul guvernării PDM (2016-2019), cele mai răsunătoare proiecte sociale, economice și politice destinate cetățenilor erau anunțate  la sediul PDM, de către liderii democrați în special Vlad Plahotniuc, după ședințele tradiționale de partid unde participau exponenții democrați și membrii Guvernului de atunci. Întrebat în 2018, cât de corect este acest fenomen, Pavel Filip a răspuns că este ceva normal,pentru că Vlad Plahotniuc  este liderul de partid care și-a asumat guvernarea acestei țări. Totuși, în 2019, după retragerea PDM de la guvernare, fostul premier Pavel Filip a recunoscut că era deranjat de faptul că, Vlad Plahotniuc era cel care anunța cetățenii despre proiectele lansate și implementate de către Cabinetul de miniștri pe care îl conducea la acea vreme. 

13.

Multiplelele identității ale lui Vlad Plahotniuc: „Sunt extraterestru”

În 2011 Adevarul.md anunța că Vladimir Plahotniuc, pe atunci prim-vicepreşe­­dintele Parlamentului şi unul dintre cei mai bogaţi oameni din R.Moldova, apărea în documentele oficiale ale României cu o altă identitate, Vlad Ulinici. Întrebat de jurnaliști la acest subiect Plahotniuc a răspuns: „Sunt extraterestru”. În 2019, după ce Vlad Plahotniuc a părăsit țara, presa a aflat că fostul președinte al PDM deține dublă identitate și în Republica Moldova, cu acte valabile, eliberate pe numele „Novak Vladislav Vladimir”. Centrul Naţional Anticorupţie a anunţat că a sesizat Centrul Cooperare Poliţienească Internaţională (INTERPOL) despre acest fapt.  Igor Dodon a mai anunțat că organele de drept și de anchetă vor examina legalitatea emiterii autorizațiilor de către fostul director SIS, Vasile Botnari, pentru a face lumină în cazul dublei identități a lui Vlad Plahotniuc.

14.

Legea „cetățeniei prin investiții”

În 2018, Parlamentul a votat legea privind acordarea cetățeniei prin investiții, un mecanism prin care cetățenii străini puteau obține cetățenia Republicii Moldova. „Legea cetăţeniei prin investiţii a R. Moldova este unul dintre proiectele care au creat condiţii prielnice pentru spălarea banilor la nivel internaţional”, constata Transparency International-Moldova într-un raport. Organizația a declarat că, prin inițierea proiectului, s-a încercat legalizarea mijloacelor financiare provenite din scheme de spălare de bani precum „furtul miliardului” și „spălătoria rusească”. Asemenea modele de acordare a cetățeniei sunt criticate de oficialii europeni, iar unele țări deja au renunțat la aceste programe. Legea a fost criticată dur de PAS și PPDA. În vara anului 2019,  Guvernul a instituit un moratoriu asupra acestei legi pentru o perioadă de patru luni. 

15.

Privatizarea Air Moldova 

În 2018, guvernarea democrată anunță concurs pentru privatizarea companiei Air Moldova. La concurs a participat o singură companie, prețul a fost simbolic, iar dosarul de privatizare a fost incomplet. Agenția Proprietății Publice de la Chișinău a anunțat cumpărarea operatorului național Air Moldova de către Civil Aviation Group, o firmă formată de compania Blue Air din România și un grup de investitori din Republica Moldova. Civil Aviation Group urma să achite 50 de mil. lei în buget și prelua datoria de 1,2 miliarde lei a companiei Air Moldova. După un an,  s-a constatat că fosta întreprindere de stat Air Moldova, care deținea o cotă de piață de 44%, a fost privatizată în condiții netransparente. La un an de la privatizare, compania se află în aceeași situație financiară proastă. Totodată, ajutorul de stat de 75 de milioane de lei, acordat în 2017 pentru salvarea companiei, nu a fost încă întors. 

16.

Cedarea cotei statului la BEM 

În vara anului 2013, cota statului la Banca de Economii s-a redus de la 56% la 33%.Cedarea cotei statului era explicată de autorităţi prin faptul că noul investitor este obligat să investească în bancă 1 miliard de lei, dintre care 80 de milioane de lei – o emisie suplimentară, 600 de milioane de euro – creditul şi 300 milioane – sub forma unei răscumpărări a creditelor neperformante. În iulie 2013 Veaceslav Negruța susținea că i-a expediat prim-ministrului de atunci Iurie Leancă o scrisoare în care i-a descris scenariul privind cedarea cotei statului la Banca de Economii. Deși era cu titlu urgent, un răspuns a venit peste cinci săptămâni când decizia era deja luată. Răspunsul a fost că decizia aparține unei comisii speciale care va examina cazul, dar deciziile deja erau luate. Pe 1 august (2013) șapte companii, dintre care patru off-shore și doi reprezentanți ai statului, au semnat un acord prin care aproba cedarea cotei statului. 

17.

Concesionarea Aeroportului 

Oficial, decizia de concesionare a aeroportului a fost luată în ultima zi de mandat al Guvernului iFilat II, pe 30 mai 2013. Contractul a fost semnat însă la 30  august. Motivul invocat – profitul era prea mic pentru a se putea face investiții în modernizarea absolut necesara a aeroportului. Câștigătoarea concursului a fost desemnată S.R.L. „Avia-Invest. Contractul presupunea și păstrarea „taxei de modernizare a aeroportului” de 9 euro pe care o achită la plecare fiecare persoană ce ajunge în sala de așteptare a aeroportului. De atunci compania concesionară Avia Invest, afiliată lui Ilan Şor condamnat de prima instanţă în dosarul fraudei bancare, şi-a schimbat de câteva ori proprietarii. În 2013 când a fost fondată cotele părți erau împărțite în mod egal de Aeroportul Habarovsk şi o companie din Rusia. Ulterior compania rusă şi-a vândut cota de 50 la sută din acţiuni unui proprietar din Marea Britanie cu doi fondatori în zone off-shore. În cea mai recentă tranzacţie, din 19 august 2019, „Avia Invest” a fost cumpărată de o firm NR Investments Limited.

18.

Atacuri raider asupra sistemului bancar al Moldovei din 2011-2013

În 2011, premierul moldovean Vlad Filat a anunţat despre un atac raider concertat asupra sistemului bancar al ţării, „menit să destabilizeze situaţia politică de la Chişinău”. În septembrie 2011, se vorbea despre o tentativă de preluare a unui pachet de acţiuni de 28% de la Moldova-Agroindbank şi transferarea acestora unor companii din zonele off-shore, în urma unui litigiu fals arbitrat în Rusia. De asemenea, s-a încercat şi preluarea forţată de către companiile off-shore a 78% din acţiunile Universalbank, a 16% din acţiunile Băncii de Economii şi a 5% din acţiunile Victoriabank. În aprilie 2012, Ministerul Finanţelor anunţa despre un atac raider ce a avut loc asupra Băncii de Economii spre finele lunii martie 2012. În urma acestui atac, 18,54% acţiuni ale BEM au fost transferate către alţi proprietari, tranzacţie ce a avut loc în mod ilegal.

În noiembrie 2012, a fost confirmată informaţia potrivit căreia un nou atac raider a avut loc asupra Moldova-Agroindbank. De această dată, se încercase preluarea forţată a 28% din acţiuni prin intermediul unor instanţe din Ucraina. În mai 2013, în presă apare se vorbește despre un nou atac raider împotriva Moldova-Agroindbank. Acesta ar fi avut loc în perioada martie-mai 2013, când 7 persoane juridice străine, înregistrate în Cipru, Letonia şi Marea Britanie au realizat tranzacții de achiziţionare a acţiunilor emise de Moldova-Agroindbank

19.

Filat, plimbat pe banii lui Usatâi 

Renato Usatîi a finanţat o deplasare de lux a ex-premierului Vlad Filat la München, Germania, pentru a vedea live finala Champions League din mai 2012. Cei doi au călătorit împreună cu acelaşi avion privat, au locuit în acelaşi hotel de cinci stele şi au stat în aceeaşi lojă VIP de pe Allianz Arena din München. Deşi anterior, când deţinea funcţia de prim-ministru, Filat a negat că ar fi mers, după şapte ani de la apariţia informaţiilor în presă, fostul premier Vlad Filat a recunoscut că a primit această invitaţie de Usatîi şi aceasta a fost acceptată.

20.

Ion Muruianu: Jurnaliștii „câini turbați”

 În 2010, preşedintele Curţii Supreme de Justiţie Ion Muruianu i-a numit pe jurnalişti „câini turbaţi, periculoşi pentru societate” în discursul rostit la adunarea generală a judecătorilor. El a făcut declaraţia în contextul discuţiilor foarte tensionate despre judecarea tinerilor în comisariatele de poliţie după protestele violente din aprilie 2009.„Un rol diabolic şi distructiv în această afacere îl joacă mass-media, care, fiind prin definiţie dulăi de gardă ai societăţii, se transformă, uneori, să-mi fie scuzare, în câini turbaţi care devin periculoşi pentru întreaga societate, prin minciunile pe care ei le răspândesc”.Ulterior, un grup de jurnaliști a trimis o scrisoare deschisă președintelui parlamentului Republicii Moldova Mihai Ghimpu, cerându-i  să pună pe ordinea de zi chestiunea demiterii din functie a presedintelui Curții Supreme de Justiție. El a fost demis peste patru luni.

21.

Recensământul din 2014

Recensământul populației și locuințelor a avut loc 12-25 mai 2014. Rezultatele finale ale numărătorii populației trebuiau prezentate în termen de 27 de luni de la organizare – respectiv pe 25 august 2016.  După 24 de luni de la organizare, BNS anunța că au fost prelucrate 9% din chestionare și preconiza validarea datelor până la sfârșitul anului 2016, urmând ca datele finale ale recensământului din 2014 să fie prezentate în martie 2017 – cu o întârziere de 7 luni față de data stabilită prin lege. Pentru organizarea recensământului au fost cheltuite 89 de milioane de lei moldovenești, echivalentul a 5 milioane 235 mii de euro. Recensământul a fost criticat pentru  organizare defectuoasă. Mai mulţi experţi se întrebau în ce măsură 11 mii de operatori vor reuși să colecteze eficient datele care la recensământul din 2004 au fost colectate de 44 de mii de operatori? Presa a mai semnalat un număr impunător de persoane care au rămas nerecenzate.

22.

Furtul miliardului

În  2014, Republica Moldova a devenit scena unui scandal internațional. Aceasta după  ce în urma unei scheme frauduloase din Banca de Economii, prin intermediul Băncii Sociale și UNIBANK, a fost scos din sistemul bancar moldovenesc aproximativ un miliard de dolari. Pentru a salva situația, guvernarea a mai luat două decizii (prin premierii Iurie Leancă și Chiril Gaburici) de acordare a garanțiilor de stat pentru acoperirea găurii din sistemul bancar, iar pentru investigarea cazului a fost invitată compania Kroll. În final,„jaful secolului” a dus la lichidarea celor trei bănci, La inițiativa, Blocului ACUM a creat o nouă comisie parlamentară privind frauda bancară, care a arătat  că suma devalizată din sistemul bancar care apare în raportul Kroll este cuprinsă între 900 de milioane și un miliard de dolari, însă există suspiciuni că suma prejudiciului ar putea fi mult mai mare. Comisia a constatat beneficiarii finali principali ai furtului bancar au fost „grupările Plahotniuc, Șor și Filat”.

23.

Miliardul furat pe spatele cetățenilor

În 2016, Guvernul condus de Pavel Filip a decis să pună miliardul furat pe spatele cetățenilor, prin procedura de asumare a răspunderii Guvernului în fața Parlamentului. Proiectul prevedea convertirea în datorie de stat a creditelor de urgență, în mărime de 13,5 miliarde de lei moldovenești, transferate de Banca Națională a Moldovei către trei bănci devalizate în urma jafului bancar din 2014. Cetățenii vor trebui să întoarcă  în următorii 25 de ani – cu tot cu dobândă, aproximativ 21 de miliarde de lei moldovenești. Aceasta înseamnă că fiecare copil născut în Republica Moldova va datora statului din prima zi de viață 4000 de lei (182 euro)..Interesant este faptul că în primii 10 ani sumele sunt mult mai mici decât cele pe care statul va trebui să le verse în conturile BNM în ultimii 10 ani.

24.

Alianța pentru Integrare Europeană

După alegerile anticipate din 29 iulie 2009, partidele democratice care au acces în Parlament: Partidul Liberal Democrat, Partidul Liberal, Partidul Democrat, Alianța „Moldova Noastră” semnează o declarație privind constituirea Coaliției de guvernare „Alianța pentru Integrarea Europeană”. Formațiunile politice au reușit să trimită comuniştii în opoziţie. Noua construcție politică avea cinci obiective majore restabilirea statului de drept, depășirea crizei social – economice, descentralizarea puterii, reintegrarea teritorială a Republicii Moldova, Integrarea europeană a Republicii Moldova. „Cu fisuri, alianța beton” a guvernat trei ani. Tragicul caz „Pădurea Domnească” a arătat însă că betonul era putred, iar tensiunile din cadrul AIE au luat amploare. Au început neînțelegerile între partide, care în multe cazuri de multe ori semănau mai mult cu reglări de conturi din lumea interlopă. Pe 15 februarie, PLDM și PCRM l-au dat jos din prezidiul Parlamentului pe Vlad Plahotniuc, iar pe 5 martie a fost însă demis Guvernul Filat 2.  Partidele democratice au mai făcut o încercare. La 30 mai 2013 Vlad Filat, Marian Lupu și Ion Hadârcă au semnat acordul de constituire a Coaliției pentru Guvernare Pro-Europeană, după care a urmat Alianța pentru Integrare Europeană III, creată la 23 iulie 2015 care a fost dizolvată în 20 ianuarie 2016, atunci când după o criză politică PDM și PL au format singuri guvernul. Pe parcursul acestor ani, majoritate parlamentară și guvernau au încercat să dea speranţa cetăţenilor că, după mai bine de opt ani de guvernare comunistă, se poate de trăit mai bine, construind o societate modernă. Dar au constituit una din cele mai mari deziluzii ale societății.

25.

Cazul Pădurea Domnească

Cazul „Pădurea Domnească” în urma căruia a fost împușcat Sorin Paciu a avut loc pe 23 decembrie 2012, la o vânătoare organizată de un grup de 30 de persoane. Incidentul a fost ascuns de presă, fiind adus în fața opiniei publice peste două săptămâni de către liderul Mișcării Antimafie, Sergiu Mocanu. Din grupul de vânători au făcut parte procurorul general Valeriu Zubco, judecătorul Gheorghe Crețu, președintele Curții de Apel Chișinău, Ion Pleșca, vicepreședintele Curții, Gheorghe Crețu, membrul Consiliului Coordonator al Audiovizualului, Nicolae Damaschin și alte persoane. Toți liderii politici au declarat că au aflat despre acest caz din presă. În urma acestui scandal procurorul general Valeriu Zubco, și-a dat demisia, de asemenea, au plecat din funcții directorul „Moldsilva”, Ion Lupu. Scandalul a dus la destrămarea Alianței pentru Integrare Europeană și la căderea Guvernului Filat 2. De asemenea, printr-o decizie a Curții Constituționale, fostul premier Vlad Filat, lider al PLDM, nu a mai putut reveni în funcția de premier.  Gheorghe Crețu a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare fiind găsit vinovat de lipsirea de viață din imprudență.

Am absolvit facultatea de litere, dar lucrez în jurnalism din '98. O perioadă îndelungată am fost știristă profilată pe teme economice și sociale. Din 2014 lucrez la Moldova.org, unde am descoperit toată paleta de culori ale presei online. Îmi place să scriu materiale explicative și analitice. Politica editorială a redacției mi-a permis să-mi lărgesc viziunile asupra mai multor aspecte ale vieții.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.