Connect with us
"
"

Istorie

25 de palme pe care le-am primit în ultimii zece ani

Publicat

pe

Deciziile Curții Constituționale, cedarea cotei BEM și concesionarea aeroportului, AIE-urile și omorul de la Pădurea Domnească. Au fost atât de multe încât e greu să le numărăm.

La final de deceniu, am încercat să ne amintim promisiuni, decizii și acțiuni care au bulversat societatea, au creat confuzii, au trezit nedumeriri, critici și proteste. Pe parcursul ultimilor zece ani, cetățenii țării au fost martori la numeroase sfidări venite din partea politicului și instituțiilor statului, „afiliate politic”. Moldova.org le-a selectat pe cele mai relevante, pe care le-a numit „palme date societății”. Acestea probabil vor constitui un motiv de a ne aduce aminte de dictonul „Fiecare popor își are conducătorii pe care îi merită”.

1.

Deciziile Curții Constituționale din 7- 9 iunie 2019

Curtea Constituțională a anunțat pe 7 iunie că a expirat termenul limită în care Parlamentul, ales pe 24 februarie și validat pe 9 martie, putea forma Guvernul. Curtea calculase că termenul constituțional de „trei luni” prevăzut pentru formarea Guvernului înseamnă de fapt „90 de zile” și că acesta a expirat pe 7 iunie, și nu pe 9 iunie. Pe 8 iunie, Blocul ACUM și PSRM au semnat un acord temporar de colaborare și formare a unei majorități parlamentare, în urma căruia în funcția de președintă a Parlamentului a fost votată Zinaida Greceanîi, iar în cea de șefă a Guvernului a fost desemnată Maia Sandu. Imediat după aceasta, Curtea Constituțională a emis mai multe hotărâri prin care a anunțat că toate legile și hotărârile adoptate de Parlament în acea zi se declară neconstituţionale. Pe 9 iunie, Curtea Constituțională a decis suspendarea președintelui Igor Dodon, iar Pavel Filip a fost desemnat „președinte interimar”.  După ce Partidul Democrat a anunțat că se retrage de la putere, pe 15 iunie, Curtea Constituțională și-a anulat deciziile și avizele din perioada 7-9 iunie. Ulterior, Comisia de la Veneţia a publicat un aviz, în care a menționat că CCM și-a încălcat propriile proceduri în luarea hotărârilor respective, dar şi principiul imparţialităţii faţă de partidele politice. Comisia a amintit că rolul Curţii este să fie echidistantă faţă de partide şi să acţioneze ca un arbitru imparţial în cazul unei confruntări între partide.

2.

Președintele, suspendat din funcție „pentru cinci minute”

În 2017, Curtea a stabilit că refuzul președintelui de a-și executa obligațiile constituționale de confirmare a unui ministru „constituie imposibilitate temporară de a-și exercita atribuțiile și justifică instituirea interimatului funcției” de către președintele Parlamentului sau de prim-ministru, pentru exercitarea acestei obligații constituționale a șefului statului.Altfel spus, Curtea Constituțională a stabilit că președintele nu are drept de veto în numirea în funcție a unui ministru, iar semnătura șefului statului pe decretul de confirmare este doar una formală.  În perioada 2017-2018 Igor Dodon a fost suspendat temporar din funcție de cinci ori, iar decretele respective erau semnate de președintele Parlamentului Andrian Candu. Suspendatul pentru „cinci minute” a devenit subiect de glumă pentru reprezentanții societății civile și experți, care declarau că Igor Dodon poate pretinde la includerea în Cartea recordurilor Guiness pentru că, cel mai probabil, este singurul președinte din lume înlăturat de la putere de atâtea ori. În decembrie 2018, Igor Dodon amenință că va scoate lumea în stradă dacă viitorul Parlament, va decide să-l suspende din funcție pentru a șasea oară.

3.

Scandalul interceptărilor

O investigație RISE Moldova a descoperit o întreagă operațiune de interceptare și filare a opozanților guvernării democrate, care s-a desfășurat în ultimii ani. Aceasta s-a desfășurat sub paravanul a trei dosare penale trase la indigo, pornite în baza unor mesaje pe Facebook sau declarații la conferințe de presă. Sub lupa procurorilor și a polițiștilor au nimerit 52 de persoane, inclusiv politicieni, reprezentanți ai societății civile și chiar jurnaliști. După venirea la guvernare, reprezentanții Blocului ACUM au stabilit că informațiile sunt veridice, declarând că numărul persoanelor filate de fosta guvernare a fost mult mai mare. Pe lângă interceptarea convorbirilor telefonice, unora le-a fost monitorizată și viața privată. În locuințe le-au fost instalate microfoane și camere video. Ulterior, Igor Dodon a declarat că în anul 2018 au avut loc 10 mii interceptări, dintre care 600 la solicitarea SIS, iar în 2019 – 3 300, dintre care 200 la solicitarea SIS Majoritatea interceptărilor au fost inițiate de Ministerul Afacerilor Interne. Pe marginea scandalului interceptărilor au fost inițiate cauze penale pe numele a patru colaboratori ai MAI, trei procurori și patru judecători.

4.

Dualitatea puterii 

În perioada 8-15 iunie 2019, în Republica Moldova a avut o dualitate a puterii. Pe 9 iunie Curtea Constituțională a decis suspendarea președintelui Igor Dodon, iar Pavel Filip, în calitate de premier cu mandatul expirat, a fost desemnat „președinte interimar”. Pavel Filip a anunțat dizolvarea Parlamentului și semnarea decretului prin care a stabilit data alegerilor anticipate – 6 septembrie 2019. Aceasta după ce pe, 8 iunie, PSRM și blocul ACUM (care au împreună 61 de mandate de deputat din totalul de 101) au învestit, împreună, un nou Guvern, condus de Maia Sandu – un Guvern nerecunoscut de Curtea Constituțională.  În prima sa ședință, Parlamentul moldovean s-a întrunit pe întuneric, deoarece angajații tehnici nu au venit la serviciu. Premierul în exercițiu Pavel Filip a declarat și el că nu acceptă noul Guvern învestit și nu intenționează să cedeze fotoliile noilor miniștri ales. Liderul PDM Vlad Plahotniuc a acuzat socialiștii de încercarea de a uzurpa puterea. După o săptămână Partidul Democrat din Republica Moldova (PDM) a decis în sfârșit să cedeze puterea guvernului învestit de majoritatea ACUM – PSRM.

5.

Anularea mandatului de primar ales a lui Andrei Năstase

În luna iunie 2018, Judecătoria Chișinău a anulat rezultatele alegerilor locale anticipate pentru fotoliul de primar de Chișinău, câștigate cu 52,57% din voturi de liderul PPDA Andrei Năstase. Mandatul acestuia nu a fost validat pe motiv că ar fi făcut campanie electorală pe rețelele de socializare în „ziua tăcerii”.  Andrei Năstase s-a adresat către alegători pe Facebook ca să participe la vot. În turul doi el s-a confruntat cu socialistul Ion Ceban. „Nu se confirmă legalitatea alegerilor locale noi ale primarului general al municipiului Chișinău din data de 20 mai 2018 – 3 iunie 2018”, se arăta în hotărârea pe care a adoptat-o judecătoarea Rodica Berdilo,  la ora 21:50, după aproape trei ore de deliberare. Decizia Judecătoriei Chișinău de invalidare a scrutinului electoral a fost criticată dur de experți locali, ambasadori și reprezentanți ai unor foruri internaționale. Decizia a rămas în vigoare şi după ce a fost contestată în instanțele superioare. Andrei Năstase s-a plâns la CtEDO. La un an și trei luni, mandatul lui Andrei Năstase de primar al Chișinăului a fost validat. Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău a casat, hotărârea Judecătoriei Chișinău, din 19 iulie 2018 și a luat o altă decizie prin care a validat mandatul de primarul general al municipiului Chișinău al lui Andrei Năstase.

6.

Expulzarea profesorilor turci

În dimineața zilei de 6 septembrie 2018, șapte cetățeni turci, profesori și angajați ai liceului Orizont, au fost ridicați din casele lor de către angajați ai Serviciului Informații și Securitate și duși într-o direcție necunoscută. Pe parcursul zile instituțiile statului au catalogat acțiunea drept „expulzare”, „extrădare”, „declararea unui străin indezirabil”. „Șapte cetățeni străini, suspectați de legături cu o grupare islamistă, grupare despre care există indici că desfășoară acțiuni ilegale în mai multe țări, au fost declaraţi indezirabili de către organele competente şi expulzaţi de pe teritoriul Republicii Moldova” , a anunțat SIS.  Cei șapte cetățeni turci, care locuiau de mai mulți ani pe teritoriul țării noastre, au fost duși în Turcia cu un avion charter. Acolo au fost condamnați la ani grei de închisoare. Imediat după operațiunea de expulzare, înalți oficiali europeni au cerut autorităților moldovene să respecte „statul de drept și toate procedurile judiciare” în legătură cu acest caz. Pe 11 iunie 2019, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a emis o hotărâre prin care declară că R. Moldova a încălcat drepturilor cetățenilor turci și a decis că guvernul va trebui să achite câte 25 de mii de euro pentru fiecare dintre cetățenii turci, ale căror drepturi au fost încălcate. Când a fost întrebat despre decizia CtEDO, fostul președinte al Parlamentului Andrian Candu a declarat: „Viața e viață. Multă sănătate tuturor, dar cert este faptul că Guvernul Republicii Moldova trebuie să execute decizia Curții Europene a Drepturilor Omului”.

7.

Adoptarea sistemului electoral mixt

În vara anului 2017, Parlamentul adoptă proiectul de lege privind sistemul mixt de vot. Acesta prevede ca 50 de deputați să fie aleși pe liste de partid, iar 51 – direct de cetățeni, în circumscripții uninominale. Sistemul mixt adoptat de deputații socialiști, democrați și popular-europeni și a fost criticat de Comisia de la Veneția, Uniunea Europeană și Statele Unite. Astfel, Comisia Europeană a spus că această schimbare contravine direct recomandările Comisiei de la Veneția și ODIHR, care au avertizat că reforma electorală nu se bucură de consens.PPDA și PAS au criticat proiectul. Într-o declarație comună, Federica Mogherini și  Johannes Hahn spuneau că UE consideră cu tărie că orice schimbare a sistemului electoral trebuie să întărească democrația, să fie bazată pe un consens larg între forțele politice. După formarea noii majorități parlamentare și învestirea Guvernului Sandu, Parlamentul a adoptat în vara anului 2019 în lectura a doua revenirea la vechiul sistem de alegere a deputaților pe liste de partid, anulând sistemul mixt. 

8.

Învestirea Guvernului Filip

La 20 ianuarie 2016, în jurul orei 12:00 a fost publicată ordinea de zi a ședinței Parlamentului care viza acordarea votului de încredere Guvernului. La acea oră nu fusese făcut public nici proiectul programului de activitate al Guvernului și nici lista membrilor Guvernului propus. La ora 16:40, Parlamentul unde PDM deținea majoritatea, a acordat vot de încredere candidatului Pavel Filip și Cabinetului acestuia. Guvernul a fost votat într-o ședință ce a durat circa 30 de minute, în care prim-ministrul desemnat a citit discursul timp de 8 minute, iar în alte 2 minute a prezentat lista Executivului. În mod arbitrar, a fost omisă sesiunea de întrebări și răspunsuri. Programul de activitate și lista Guvernului nu au fost dezbătute. Mai mult, procedura de depunere a jurământului de către membrii Guvernului a avut loc tot pe 20 ianuarie, pe ascuns, la miezul nopții, după ce anterior publicul a fost anunțat oficial că depunerea jurământului va avea loc în altă zi. Nici măcar purtătorul de cuvânt al președintelui țării nu a cunoscut până în ultima clipă despre momentul depunerii jurământului. Mii de protestatari au înconjurat Parlamentul, scandând lozinci împotriva deputaţilor. Ei cereau alegeri parlamentare anticipate. Ulterior, protestatarii au intrat cu forţa în sediul Parlamentului, au avut loc altercaţii. Tot în cadrul protestelor, Mihai Ghimpu, liderul PL, a fost îmbrâncit şi lovit de protestatari.

9.

Ilan Șor devine primar de Orhei

Fiind cercetat penal în dosarul privind furtul miliardului și aflându-se în arest la domiciliu, pe 21 mai 2015, Ilan Șor a fost înregistrat în cursa electorală pentru funcția de primar al orașului Orhei Îndată după ce a fost înregistrat în calitate de candidat din partea mișcării „Ravnopravie”, el a fost eliberat sub control judiciar, pentru ca să se poată implica în campania electorală. Analiștii politici au calificat atunci implicarea lui în politică drept intenție de a scăpa de arestul la domiciliu. La scrutinul din 14 iunie, Ilan Shor a câștigat detașat alegerile cu 61,97% din voturi, În 2017 a fost condamnat de prima instanță la 7 ani și jumătate de închisoare.. În pofida acuzațiilor, Ilan Șor pleda nevinovat și își continua activitatea politică. Mai mult, a obținut și un mandat de parlamentar, În 2019 el a primit certificatul de integritate pentru a candida la alegerile parlamentare. ANI nu a constatat încălcări care să nu-i permită lui Șor să ocupă o funcție publică. Potrivit acestuia, Șor era integru și nu avea averi nejustificate, chiar dacă era principalul figurant în raportul Kroll, privind jaful din sistemul bancar. Ilan Şor a părăsit țară în pofida interdicției aplicată de instanța, după ce PDM s-a retras de la guvernare.

10.

Fake news: 30 de mii de sirieni ai Maiei Sandu și 11 case ale lui Andrei Năstase

 Cel mai cunoscut caz de fake news în Republica Moldova, devenit deja clasic, a fost subiectul din campania electorală pentru prezidențialele din 2016, cu cei „30 de mii de sirieni”. Potrivit „legendei”, Maia Sandu ar fi avut o înțelegere cu cancelarul german Angela Merkel privind găzduirea a 30 mii de migranți sirieni. Cazul mitului cu „30 mii de sirieni” a devenit o problemă pentru Maia Sandu în momentul când a fost difuzat de o televiziune cu acoperire națională și cu audiență mare, deși Maia Sandu reacționase la acest fals mai devreme, la o dezbatere TV. Maia Sandu a combătut mitul fără a lăsa loc gol. Un caz similar prezintă  o altă știre falsă, cea despre cele 11 case ale lui Andrei Năstase. Liderul PPDA a precizat în cadrul mai multor dezbateri, evenimente și întruniri că este vorba despre fapt de locuința sa dintr-o suburbie a Chișinăului, dar și locuințele mamei și socrilor săi, însoțite de acareturile din jur.

11.

Republica Moldova, aproape trei ani fără președinte

Republica Moldova a rămas fără președinte în 11 septembrie 2009, când fostul şef al statului, Vladimir Voronin, şi-a anunţat demisia, în legătură cu expirarea celui de-al doilea mandat al său. În acelaşi an, Parlamentul a încercat, fără succes, de două ori să-l aleagă în această funcţie pe liderul PDM, Marian Lupu. Pe data de 28 noiembrie 2010, ca urmare a incapacităţii Parlamentului de a alege şeful statului, au fost organizate, din nou, alegeri parlamentare anticipate. În final, pe data de 16 martie 2012, în Parlamentul Republicii Moldova a fost votată candidatura fostului preşedinte al CSM Nicolae Timofti în funcţia de preşedinte. Criza constituţională a durat în ţara noastră circa doi ani şi jumătate (din septembrie 2009 până în primăvara lui 2012) şi care ar fi putut include R.Moldova în Cartea Recordurilor (Guiness Book).

12.

Deciziile Guvernului și Parlamentului luate la sediul PDM

Pe timpul guvernării PDM (2016-2019), cele mai răsunătoare proiecte sociale, economice și politice destinate cetățenilor erau anunțate  la sediul PDM, de către liderii democrați în special Vlad Plahotniuc, după ședințele tradiționale de partid unde participau exponenții democrați și membrii Guvernului de atunci. Întrebat în 2018, cât de corect este acest fenomen, Pavel Filip a răspuns că este ceva normal,pentru că Vlad Plahotniuc  este liderul de partid care și-a asumat guvernarea acestei țări. Totuși, în 2019, după retragerea PDM de la guvernare, fostul premier Pavel Filip a recunoscut că era deranjat de faptul că, Vlad Plahotniuc era cel care anunța cetățenii despre proiectele lansate și implementate de către Cabinetul de miniștri pe care îl conducea la acea vreme. 

13.

Multiplelele identității ale lui Vlad Plahotniuc: „Sunt extraterestru”

În 2011 Adevarul.md anunța că Vladimir Plahotniuc, pe atunci prim-vicepreşe­­dintele Parlamentului şi unul dintre cei mai bogaţi oameni din R.Moldova, apărea în documentele oficiale ale României cu o altă identitate, Vlad Ulinici. Întrebat de jurnaliști la acest subiect Plahotniuc a răspuns: „Sunt extraterestru”. În 2019, după ce Vlad Plahotniuc a părăsit țara, presa a aflat că fostul președinte al PDM deține dublă identitate și în Republica Moldova, cu acte valabile, eliberate pe numele „Novak Vladislav Vladimir”. Centrul Naţional Anticorupţie a anunţat că a sesizat Centrul Cooperare Poliţienească Internaţională (INTERPOL) despre acest fapt.  Igor Dodon a mai anunțat că organele de drept și de anchetă vor examina legalitatea emiterii autorizațiilor de către fostul director SIS, Vasile Botnari, pentru a face lumină în cazul dublei identități a lui Vlad Plahotniuc.

14.

Legea „cetățeniei prin investiții”

În 2018, Parlamentul a votat legea privind acordarea cetățeniei prin investiții, un mecanism prin care cetățenii străini puteau obține cetățenia Republicii Moldova. „Legea cetăţeniei prin investiţii a R. Moldova este unul dintre proiectele care au creat condiţii prielnice pentru spălarea banilor la nivel internaţional”, constata Transparency International-Moldova într-un raport. Organizația a declarat că, prin inițierea proiectului, s-a încercat legalizarea mijloacelor financiare provenite din scheme de spălare de bani precum „furtul miliardului” și „spălătoria rusească”. Asemenea modele de acordare a cetățeniei sunt criticate de oficialii europeni, iar unele țări deja au renunțat la aceste programe. Legea a fost criticată dur de PAS și PPDA. În vara anului 2019,  Guvernul a instituit un moratoriu asupra acestei legi pentru o perioadă de patru luni. 

15.

Privatizarea Air Moldova 

În 2018, guvernarea democrată anunță concurs pentru privatizarea companiei Air Moldova. La concurs a participat o singură companie, prețul a fost simbolic, iar dosarul de privatizare a fost incomplet. Agenția Proprietății Publice de la Chișinău a anunțat cumpărarea operatorului național Air Moldova de către Civil Aviation Group, o firmă formată de compania Blue Air din România și un grup de investitori din Republica Moldova. Civil Aviation Group urma să achite 50 de mil. lei în buget și prelua datoria de 1,2 miliarde lei a companiei Air Moldova. După un an,  s-a constatat că fosta întreprindere de stat Air Moldova, care deținea o cotă de piață de 44%, a fost privatizată în condiții netransparente. La un an de la privatizare, compania se află în aceeași situație financiară proastă. Totodată, ajutorul de stat de 75 de milioane de lei, acordat în 2017 pentru salvarea companiei, nu a fost încă întors. 

16.

Cedarea cotei statului la BEM 

În vara anului 2013, cota statului la Banca de Economii s-a redus de la 56% la 33%.Cedarea cotei statului era explicată de autorităţi prin faptul că noul investitor este obligat să investească în bancă 1 miliard de lei, dintre care 80 de milioane de lei – o emisie suplimentară, 600 de milioane de euro – creditul şi 300 milioane – sub forma unei răscumpărări a creditelor neperformante. În iulie 2013 Veaceslav Negruța susținea că i-a expediat prim-ministrului de atunci Iurie Leancă o scrisoare în care i-a descris scenariul privind cedarea cotei statului la Banca de Economii. Deși era cu titlu urgent, un răspuns a venit peste cinci săptămâni când decizia era deja luată. Răspunsul a fost că decizia aparține unei comisii speciale care va examina cazul, dar deciziile deja erau luate. Pe 1 august (2013) șapte companii, dintre care patru off-shore și doi reprezentanți ai statului, au semnat un acord prin care aproba cedarea cotei statului. 

17.

Concesionarea Aeroportului 

Oficial, decizia de concesionare a aeroportului a fost luată în ultima zi de mandat al Guvernului iFilat II, pe 30 mai 2013. Contractul a fost semnat însă la 30  august. Motivul invocat – profitul era prea mic pentru a se putea face investiții în modernizarea absolut necesara a aeroportului. Câștigătoarea concursului a fost desemnată S.R.L. „Avia-Invest. Contractul presupunea și păstrarea „taxei de modernizare a aeroportului” de 9 euro pe care o achită la plecare fiecare persoană ce ajunge în sala de așteptare a aeroportului. De atunci compania concesionară Avia Invest, afiliată lui Ilan Şor condamnat de prima instanţă în dosarul fraudei bancare, şi-a schimbat de câteva ori proprietarii. În 2013 când a fost fondată cotele părți erau împărțite în mod egal de Aeroportul Habarovsk şi o companie din Rusia. Ulterior compania rusă şi-a vândut cota de 50 la sută din acţiuni unui proprietar din Marea Britanie cu doi fondatori în zone off-shore. În cea mai recentă tranzacţie, din 19 august 2019, „Avia Invest” a fost cumpărată de o firm NR Investments Limited.

18.

Atacuri raider asupra sistemului bancar al Moldovei din 2011-2013

În 2011, premierul moldovean Vlad Filat a anunţat despre un atac raider concertat asupra sistemului bancar al ţării, „menit să destabilizeze situaţia politică de la Chişinău”. În septembrie 2011, se vorbea despre o tentativă de preluare a unui pachet de acţiuni de 28% de la Moldova-Agroindbank şi transferarea acestora unor companii din zonele off-shore, în urma unui litigiu fals arbitrat în Rusia. De asemenea, s-a încercat şi preluarea forţată de către companiile off-shore a 78% din acţiunile Universalbank, a 16% din acţiunile Băncii de Economii şi a 5% din acţiunile Victoriabank. În aprilie 2012, Ministerul Finanţelor anunţa despre un atac raider ce a avut loc asupra Băncii de Economii spre finele lunii martie 2012. În urma acestui atac, 18,54% acţiuni ale BEM au fost transferate către alţi proprietari, tranzacţie ce a avut loc în mod ilegal.

În noiembrie 2012, a fost confirmată informaţia potrivit căreia un nou atac raider a avut loc asupra Moldova-Agroindbank. De această dată, se încercase preluarea forţată a 28% din acţiuni prin intermediul unor instanţe din Ucraina. În mai 2013, în presă apare se vorbește despre un nou atac raider împotriva Moldova-Agroindbank. Acesta ar fi avut loc în perioada martie-mai 2013, când 7 persoane juridice străine, înregistrate în Cipru, Letonia şi Marea Britanie au realizat tranzacții de achiziţionare a acţiunilor emise de Moldova-Agroindbank

19.

Filat, plimbat pe banii lui Usatâi 

Renato Usatîi a finanţat o deplasare de lux a ex-premierului Vlad Filat la München, Germania, pentru a vedea live finala Champions League din mai 2012. Cei doi au călătorit împreună cu acelaşi avion privat, au locuit în acelaşi hotel de cinci stele şi au stat în aceeaşi lojă VIP de pe Allianz Arena din München. Deşi anterior, când deţinea funcţia de prim-ministru, Filat a negat că ar fi mers, după şapte ani de la apariţia informaţiilor în presă, fostul premier Vlad Filat a recunoscut că a primit această invitaţie de Usatîi şi aceasta a fost acceptată.

20.

Ion Muruianu: Jurnaliștii „câini turbați”

 În 2010, preşedintele Curţii Supreme de Justiţie Ion Muruianu i-a numit pe jurnalişti „câini turbaţi, periculoşi pentru societate” în discursul rostit la adunarea generală a judecătorilor. El a făcut declaraţia în contextul discuţiilor foarte tensionate despre judecarea tinerilor în comisariatele de poliţie după protestele violente din aprilie 2009.„Un rol diabolic şi distructiv în această afacere îl joacă mass-media, care, fiind prin definiţie dulăi de gardă ai societăţii, se transformă, uneori, să-mi fie scuzare, în câini turbaţi care devin periculoşi pentru întreaga societate, prin minciunile pe care ei le răspândesc”.Ulterior, un grup de jurnaliști a trimis o scrisoare deschisă președintelui parlamentului Republicii Moldova Mihai Ghimpu, cerându-i  să pună pe ordinea de zi chestiunea demiterii din functie a presedintelui Curții Supreme de Justiție. El a fost demis peste patru luni.

21.

Recensământul din 2014

Recensământul populației și locuințelor a avut loc 12-25 mai 2014. Rezultatele finale ale numărătorii populației trebuiau prezentate în termen de 27 de luni de la organizare – respectiv pe 25 august 2016.  După 24 de luni de la organizare, BNS anunța că au fost prelucrate 9% din chestionare și preconiza validarea datelor până la sfârșitul anului 2016, urmând ca datele finale ale recensământului din 2014 să fie prezentate în martie 2017 – cu o întârziere de 7 luni față de data stabilită prin lege. Pentru organizarea recensământului au fost cheltuite 89 de milioane de lei moldovenești, echivalentul a 5 milioane 235 mii de euro. Recensământul a fost criticat pentru  organizare defectuoasă. Mai mulţi experţi se întrebau în ce măsură 11 mii de operatori vor reuși să colecteze eficient datele care la recensământul din 2004 au fost colectate de 44 de mii de operatori? Presa a mai semnalat un număr impunător de persoane care au rămas nerecenzate.

22.

Furtul miliardului

În  2014, Republica Moldova a devenit scena unui scandal internațional. Aceasta după  ce în urma unei scheme frauduloase din Banca de Economii, prin intermediul Băncii Sociale și UNIBANK, a fost scos din sistemul bancar moldovenesc aproximativ un miliard de dolari. Pentru a salva situația, guvernarea a mai luat două decizii (prin premierii Iurie Leancă și Chiril Gaburici) de acordare a garanțiilor de stat pentru acoperirea găurii din sistemul bancar, iar pentru investigarea cazului a fost invitată compania Kroll. În final,„jaful secolului” a dus la lichidarea celor trei bănci, La inițiativa, Blocului ACUM a creat o nouă comisie parlamentară privind frauda bancară, care a arătat  că suma devalizată din sistemul bancar care apare în raportul Kroll este cuprinsă între 900 de milioane și un miliard de dolari, însă există suspiciuni că suma prejudiciului ar putea fi mult mai mare. Comisia a constatat beneficiarii finali principali ai furtului bancar au fost „grupările Plahotniuc, Șor și Filat”.

23.

Miliardul furat pe spatele cetățenilor

În 2016, Guvernul condus de Pavel Filip a decis să pună miliardul furat pe spatele cetățenilor, prin procedura de asumare a răspunderii Guvernului în fața Parlamentului. Proiectul prevedea convertirea în datorie de stat a creditelor de urgență, în mărime de 13,5 miliarde de lei moldovenești, transferate de Banca Națională a Moldovei către trei bănci devalizate în urma jafului bancar din 2014. Cetățenii vor trebui să întoarcă  în următorii 25 de ani – cu tot cu dobândă, aproximativ 21 de miliarde de lei moldovenești. Aceasta înseamnă că fiecare copil născut în Republica Moldova va datora statului din prima zi de viață 4000 de lei (182 euro)..Interesant este faptul că în primii 10 ani sumele sunt mult mai mici decât cele pe care statul va trebui să le verse în conturile BNM în ultimii 10 ani.

24.

Alianța pentru Integrare Europeană

După alegerile anticipate din 29 iulie 2009, partidele democratice care au acces în Parlament: Partidul Liberal Democrat, Partidul Liberal, Partidul Democrat, Alianța „Moldova Noastră” semnează o declarație privind constituirea Coaliției de guvernare „Alianța pentru Integrarea Europeană”. Formațiunile politice au reușit să trimită comuniştii în opoziţie. Noua construcție politică avea cinci obiective majore restabilirea statului de drept, depășirea crizei social – economice, descentralizarea puterii, reintegrarea teritorială a Republicii Moldova, Integrarea europeană a Republicii Moldova. „Cu fisuri, alianța beton” a guvernat trei ani. Tragicul caz „Pădurea Domnească” a arătat însă că betonul era putred, iar tensiunile din cadrul AIE au luat amploare. Au început neînțelegerile între partide, care în multe cazuri de multe ori semănau mai mult cu reglări de conturi din lumea interlopă. Pe 15 februarie, PLDM și PCRM l-au dat jos din prezidiul Parlamentului pe Vlad Plahotniuc, iar pe 5 martie a fost însă demis Guvernul Filat 2.  Partidele democratice au mai făcut o încercare. La 30 mai 2013 Vlad Filat, Marian Lupu și Ion Hadârcă au semnat acordul de constituire a Coaliției pentru Guvernare Pro-Europeană, după care a urmat Alianța pentru Integrare Europeană III, creată la 23 iulie 2015 care a fost dizolvată în 20 ianuarie 2016, atunci când după o criză politică PDM și PL au format singuri guvernul. Pe parcursul acestor ani, majoritate parlamentară și guvernau au încercat să dea speranţa cetăţenilor că, după mai bine de opt ani de guvernare comunistă, se poate de trăit mai bine, construind o societate modernă. Dar au constituit una din cele mai mari deziluzii ale societății.

25.

Cazul Pădurea Domnească

Cazul „Pădurea Domnească” în urma căruia a fost împușcat Sorin Paciu a avut loc pe 23 decembrie 2012, la o vânătoare organizată de un grup de 30 de persoane. Incidentul a fost ascuns de presă, fiind adus în fața opiniei publice peste două săptămâni de către liderul Mișcării Antimafie, Sergiu Mocanu. Din grupul de vânători au făcut parte procurorul general Valeriu Zubco, judecătorul Gheorghe Crețu, președintele Curții de Apel Chișinău, Ion Pleșca, vicepreședintele Curții, Gheorghe Crețu, membrul Consiliului Coordonator al Audiovizualului, Nicolae Damaschin și alte persoane. Toți liderii politici au declarat că au aflat despre acest caz din presă. În urma acestui scandal procurorul general Valeriu Zubco, și-a dat demisia, de asemenea, au plecat din funcții directorul „Moldsilva”, Ion Lupu. Scandalul a dus la destrămarea Alianței pentru Integrare Europeană și la căderea Guvernului Filat 2. De asemenea, printr-o decizie a Curții Constituționale, fostul premier Vlad Filat, lider al PLDM, nu a mai putut reveni în funcția de premier.  Gheorghe Crețu a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare fiind găsit vinovat de lipsirea de viață din imprudență.

Este angajată în domeniul media încă din 1999. Timp de 14 ani, a fost reporter la Agenția de Stat Moldpres, apoi a lucrat la Flux și portalul Arena. Face parte din echipa Moldova.org din 2014.

Politică

Oamenii care iau decizii pentru noi. Cine sunt membrii Comisiei pentru Situații Excepționale a RM

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Parlamentul a aprobat pe 17 martie hotărârea privind declararea stării de urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova, în perioada 17 martie – 15 mai 2020. Este prima dată în istoria independenței R. Moldova când se instituie regimul stării de urgență. Hotărârea prevede că dispozițiile Comisiei pentru Situaţii Excepţionale sunt obligatorii și executorii pentru conducătorii autorităţilor administrației publice centrale și locale, ai agenților economici, ai instituțiilor publice, precum și pentru cetățeni și alte persoane aflate pe teritoriul Republicii Moldova. 

Potrivit aceleiași decizii, toate dispoziţiile emise de Comisia pentru Situații Excepționale intră în vigoare din momentul adoptării. Membrii Comisiei deja au aprobat un șir de 11 măsuri prin care, de exemplu, s-a prelungit suspendarea procesului educațional până pe 31 martie sau s-a dispus achiziționarea în regim de urgență a 640 de mănuși medicinale  250 mii bucăți de măști medicinale. Astăzi, membrii Comisiei au aprobat alte măsuri în diferite domenii. Dar cine sunt cei 26 de membri ai Comisiei pentru Situației Excepționale, care de fapt stabilesc acum principalele decizii ce afectează direct sau indirect viața fiecărui cetățean din țară.

PE LUNG

Cine sunt membrii Comisiei pentru Situații Excepționale 

Comisia pentru Situații Excepționale este formată din 26 de membri. Aceasta este condusă de premierul Ion Chicu

Ion Chicu, deține funcția de premier din 14 noiembrie 2019. Anterior a fost consilier prezidențial în domeniul finanțelor publice (iunie 2019- noiembrie 2019), iar în decembrie – iunie 2019 a deținut funcția de:ministru al Finanțelor. Susține că sectorul economic al țării va fi afectat de epidemia de coronavirus, dar că la colaps nu se va ajunge. „Bineînțeles că ,peste o anumită perioadă, impactul sistării economice din ultima săptămână va fi prezent, dar ținem sub control această situație”, a declarat premierul.. Totodată, la o ședință cu președinții de raioane, premierul Chicu a vorbit despre necesitatea de a aplica foarte atent deciziile Comisiei și de a exclude presiunile nemotivate pe întreprinderi și oamenii de afaceri. „Vă rog să nu admiteți excese și să urmați strict deciziile. Trebuie să avem grijă de operatorii economici, de altfel să nu agravăm efectele situației epidemiologice cu efecte economice nedorite, care pot fi prevenite”, 

Vicepreședinți ai comisiei sunt: vicepremierul pentru Reintegrare Cristina Lesnic, ministrul Finanțelor Sergiu Pușcuța, ministrul de Interne Pavel Voicu, șeful Inspectoratului pentru Situații Excepționale, Mihail Harabagiu. 

Cristina Lesnic a fost vicepremier pentru reintegrare în Guvernul Filip (din ianuarie 2018) și a  plecat din această funcție odată cu demiterea Guvernului Filip. Pe durata mandatului său anterior, a fost semnat cunoscutul protocol de la Berlin, care presupunea între altele deschiderea podului peste Nistru de la Gura Bîcului și acordarea de plăcuțe neutre mașinilor din regiunea transnistreană. Astăzi, Biroul politici de reintegrare, instituție pe care o conduce, a anunțat că în legătură cu declararea stării de urgență la nivel național, până la 15 mai 2020 se suspendă activitatea punctelor de înmatriculare a mijloacelor de transport din or.Tiraspol și Râbnița. De asemenea, a fost agreat, în prealabil, cu Tiraspolul asupra unor măsuri necesare de a facilita circulația categoriilor de persoane care au nevoie de acces imediat la locurile de muncă: medicii și personalul instituțiilor medicale din Zona de Securitate, precum și cei care trebuie să se deplaseze pentru preluarea testelor COVID-19. 

Sergiu Pușcuța, considerat unul dintre cei mai bogați membri ai Guvernului, a fost numit în funcție în noiembrie 2019. Până la deținerea funcției de ministru în anii 20017– 2019 a fost director al Serviciului Fiscal de Stat, șef al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat și director general al S.A. „JLC”. Ministerul Finanțelor, condus de Sergiu Pușcuța, a anunțat pe 19 martie că în urma declarării stării de urgență, Guvernul va aproba în câteva zile un proiect de lege ce vizează unele măsuri de susținere a mediului de afaceri cum ar fi,  introducerea moratoriu asupra tuturor controalelor de stat, pe perioada stării de urgență sau reducerea începând cu 1 mai 2020 cotei TVA de la 20% la 15% pentru sectorul HORECA.

Pavel Voicu deține funcția de ministru de Interne din noiembrie 2019, anterior a deținut funcția de ministru al Apărării în Guvernul Sandu ( din această cauză în februarie 2020 la ședința Guvernului chiar a greșit denumirea instituției pe care o conduce:menționând Ministerul Apărări, în loc de Interne). La ședința Executivului, când s-a luat decizia de a solicita Parlamentului instituirea stării de urgență, Voicu a preîntâmpinat că  starea de urgenţă va oferi împuterniciri mai largi autorităţilor, inclusiv poliţiei, „Vom avea mai multe împuterniciri şi vor realiza mai cu efect acele propuneri, restricţii cu care o să venim”.

Mihail Harabagiu a fost avansat în funcţia de şef al Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale al MAI încă din anul 2007. În 2016 a fost avansat în grad de general. După declararea Codului Roșu de alertă privind COVID-19, instituția pe care o conduce  s-a alăturat Campaniei de informare privind prevenirea răspândirii infecției Coronavirus de tip nou. În mod organizat pompierii au venit cu un îndemn față de cetățeni. Aceștia i-au îndemnat să evite ieșirile fără necesitate rugându-i pe oameni să stea acasă  – „Noi lucrăm pentru protecția voastră, voi stați acasă pentru protecția noastră”.

Membrii Comisiei: 

Liliana Iaconi, secretar general al Guvernului, a fost numită în această funcție în noiembrie 2019.  Iaconi a fost șefa Direcției analiză, monitorizare și evaluare a politicilor de la Ministerul Finanțelor. „Este din cadrul Ministerului Finanţelor. Este un profesionist integru. Am avut privilegiul să muncesc într-un colectiv cu această doamnă”, a menţionat la numirea ei premierul Ion Chicu. 

Sergiu Railean, ministrul Economiei și Infrastructurii, a fost numit în această funcție acum patru zile, la propunerea PDM. Înainte de aceasta a fost director al Agenției Servicii Publice, între 2017 și 2019. Până atunci,din 2011, el a fost director al CRIS Registru, fiind adus la instituție de către fostul premierul Pavel Filip. La o primă ședință după numirea în funcție a declarat că este necesar de a analiza, negocia și acționa întru susținerea întreprinderilor, care sunt nevoite să-și sisteze pentru o perioadă activitatea economică.

Oleg Țulea, ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene, de asemenea a fost numit în această funcție la propunerea PDM acum patru zile.  Anterior, a deținut funcția de deputat în Parlamentul Între anii 2005–2009 și din 20 mai 2011 până în 2014. A fost și viceministru al Tineretului și Sportului între 25 septembrie 2009 și 15 iunie 2011. De la preluarea funcției, potrivit comunicatelor Diplomației de la Chișinău, a avut discuții cu omologii din Turcia, Polonia și Slovenia în care a discutat subiecte legate de tranzitul cetățenilor noștri cu destinația Republica Moldova.

Igor Șarov, ministrul Educației, Culturii și Cercetării, a fost numit și el la propunerea PDM. Anterior, Șarov a fost secretar de stat la Ministerul Educației din octombrie 2017. A anunțat că își propune să identifice resurse digitale educaționale pentru a  asigura accesul tuturor elevilor la instruirea la distanță. Instituția pe care o conduce a anunțat că a convenit cu „Teleradio-Moldova” asupra difuzării zilnice de către postul public de televiziune TV Moldova 1 a lecțiilor publice de pregătire pentru examenele naționale de absolvire, sesiunea 2020 (clasa a IX-a și a XII-a).

Viorica Dumbrăveanu, ministra Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, până la numirea în funcție a deținut funcția de consilier al președintelui Republicii Moldova în domeniul social. În noiembrie 2017 a fost secretar de stat în domeniul asistenţei sociale. Asta după ce, timp de un an, a exercitat funcția de viceministru al Muncii, Protecţiei Sociale și Familiei. Nu are studii în medicină, După anunțul privind primului caz de COVID-19 în Moldova, iese tradițional de două ori pe zi în fața presei pentru a anunța starea privind răspândirea noului tip de coronavirus. La propunerea instituției pe care o conduce în RM a fost declarată stare de urgență. A fost apreciată de oponenții politici pentru promptitudinea de care dă dovadă în această situație.

Fadei Nagacevschi, ministrul Justiției, Avocat de profesie, a activat timp de peste zece ani în cadrul a două birouri de avocați. În noiembrie 2019,, Fadei Nagacevschi a fost promovat în funcția de ministru al Justiției în noul executiv. Înainte de a propune Parlamentului decretarea stării de urgență, Guvernul a făcut o serie de modificări în legea cu privire la starea de urgență, asediu și război. Fadei Nagacevschi, a propus ca în timpul stării de urgență să fie posibilă adoptarea, modificarea sau abrogarea legilor organice. Mai mult, Nagacevschi a propus ca în timpul stării de urgență să poată fi organizate alegeri pentru autoritățile centrale și locale, dar și referendumuri. Ulterior, totuși ultimul amendament a fost retras.

Alexandru Pînzari, ministrul Apărării. Din martie 2016 și până în iunie 2019 a ocupat funcţia de şef al Inspectoratului General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne. Acesta a fost demis de Guvernul Sandu, iar câteva luni mai târziu repus în funcția de șef al IGP în urma unei decizii a instanței de judecată. În noua funcție, a dispus crearea unei celule de criză la nivelul instituţiei, formată din specialişti din diferite subdiviziuni ale Ministerului Apărării şi Marelui Stat Major, pentru a analiza şi monitoriza situaţia la nivelul Armatei Naţionale privind acţiunile de prevenire şi combatere a infecţiei COVID-19.

Ion Perju, ministrul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, a fost consilierul președintelui Igor Dodon. Anterior, a fost viceministru al Agriculturii şi Industriei Alimentare, consultant internațional privind politica agricolă și siguranța alimentară la Banca Mondială/.  Imediat după anunțarea primului caz de infectare cu COVI-19 în RM, ministerul a declarat că Republica Moldova este asigurată din punct de vedere alimentar și face apel către populație pentru a păstra calmul, a evita speculațiile prin informare corectă și nedistribuire a informațiilor false.  

Ștefan Crigan, director adjunct al director general adjunct al Agenției Relații Funciare și Cadastru, deține această funcție de 13 ani de zile 

Sergiu Strătan, a fost numit numit în funcție după ce a câștigat concursul privind ocuparea funcției de director al Agenției Rezerve Materiale. Anterior, a activat la AIPA, și la Inspectoratul Național de Investigații al IGP al MAI.

Dumitru Cojocaru, director al Agenției ,,Moldsilva” a fost a fost desemnat în funcție în urma unui concurs organizat de Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului. Anterior, a deținut funcții în domeniului turismului și serviciilor hoteliere.

Ruslan Flocea, director al Centrului Național Anticorupție, A fost numit prin Hotărârea Parlamentului din 31 iulie 2019. Înainte de aceasta a fost secretar general al Aparatului președintelui Republicii Moldova. În contextul declarării Codului Roșu de alertă și a stării de urgență  instituția pe care o conduce a anunțat că pentru prevenirea riscurilor de infectare cu virusul COVID-19, personalul de la posturi şi din izolatorul CNA a fost dotat cu mănuşi, măşti şi soluţii dezinfectante. Au fost anulate toate instruirile în teritoriu, organizate de ofiţerii CNA. Toate persoanele, aflate în arest, au fost transferate, în conformitate cu încheierea judecătorului, la penitenciarul 13. Înainte de transfer, acestea au fost examinate de medic.

Alexandr Stoianoglo, procurorul general, a fost numit în funcție în noiembrie 2019.  Încă de la inițierea concursului de preselecție a candidaților la această funcție,  presa a scris că Stoianoglo ar fi favoritul socialiștilor. Acesta a negat că ar avea vreo afiliere politică și a dat asigurări că nu va admite implicarea politicului în activitatea sa la Procuratura Generală. În contextul măsurilor anti-coronavirus, PG a anunțat că se suspendă activitatea de relații cu publicul și audiențe în cadrul procuraturilor,iar  rocurorii, în măsura posibilității, vor conveni cu judecătorii, amânarea examinării cauzelor, cu excepția celor în care figurează inculpați în stare de arest preventiv

De notat că în cadrul deciziei cu privire la membrii Comisiei pentru Situații Excepționale alături de Alexandr Stoianoglo figurează în paranteze și numele adjunctului său Iurie Perevoznic.

Alexandr Esaulenco, director al Serviciului de Informații și Securitate, A fost numit în funcţia de director al Serviciului de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova de către Parlamentul Republicii Moldova la 25 iunie 2019. În perioada 1999 – 2019 a deţinut diverse funcţii în cadrul SIS, inclusiv și funcția de director adjunct al instituției Astăzi, SIS a publicat o listă formată din 52 de portaluri care distribuie falsuri privind infecția cu COVID – 19.

Ion Tighineanu, președinte al Academiei de Științe a Moldovei, a fost ales în această funcție în aprilie 2019. Este academician și specialist în domeniul nanotehnologiilor. Acum câteva zile, Prezidiul AȘM a venit cu recomandarea ca cetățenii să se informeze doar din surse oficiale, să fie cooperanți, să dea dovadă de maturitate, să aibă grijă de sănătatea proprie, precum și a celor din jur.

Irina Vlah, bașcan al Găgăuziei, a fost aleasă în această funcție la alegerile din 2015, din primul tur, cu 51,01% voturi. A fost realeasă în aceeași funcție la alegerile din 30 iunie.2019 când a acumulat aproape 92% din sufragii. Ieri ea a convocat primarii locali într-o ședință unde a anunțat că în următoarele 10 zile, în localitățile din Găgăuzia vor fi realizate măsuri dure de combatere a răspândirii coronavirusului. Primarii au fost atenționați că este interzisă încălcarea regimului de carantină de către cetățenii veniți din străinătate. Autoritățile locale trebuie să monitorizeze strict carantina pentru a preveni răspândirea coronavirusului.

Veaceslav Untilă, director general al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică, a fost numit în funcție de legislativ în februarie 2019. Anterior,  a fost deputat, apoi timp de doi ani președinte al Curții de Conturi. După declararea stării de urgență ANRE a suspendat  efectuarea controalelor de către angajații ANRE și audiența cetățenilor în cadrul ANRE, De asemenea, a suspendat procesul de publicare în Monitorul Oficial și punere în aplicare a Hotărârii Consiliului de Administrație al ANRE privind aprobarea tarifelor fixe şi prețurile plafon la energia electrică produsă din surse regenerabile de energie de către producătorii care vor obține statutul de producător eligibil în anul 2020.

Vadim Ceban, președinte al Consiliului de administrație al SA „Moldovagaz”,deține această funcție din septembrie 2019. Anterior, a fost prim-vicepreședintele Comitetului Executiv al UTA Găgăuzia. A deținut și funcția de director general al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică. După declararea Codului Roșu SA „Moldovagaz” a anunțat că închide toate Centrele relații cu consumatorul din țara începând cui, 17 martie, până luni, 23 martie. Totodată, Moldovagaz a precizat că nu va purcede la deconectarea consumatorilor pentru perioada menționată, iar operatorii de rețea de gaze naturale nu vor executa lucrările planificate,

Trei membri ai comisiei, Ghenadie Dimov director general al ÎS ,,Moldelectrica”, Liviu Oboroc, director al Serviciului naţional unic pentru apelurile de urgenţă 112 și  Nadejda Chetraru, șefa Direcției generale planificare strategică și rezerve de mobilizare a Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, secretar al Comisiei nu au fost afișate cv-urile. 

Care a fost dispoziția nr.1 a Comisiei pentru Situații Excepționale

În Dispoziția nr.1 a comisiei au fost aprobate 11 decizii obligatorii :

Se prelungește suspendarea procesului educațional în cadrul instituțiilor

de învățământ general, profesional și universitar, până la data de 31 martie 2020

În perioada următoare, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării va prezenta Metodologia privind asigurarea continuității procesului educațional la distanță în perioada de carantină în scopul coordonării ramurale a acestui proces.

Reluarea, începând cu data de 23 martie 2020, ora 00:00:

– a activității de comerț cu amănuntul a articolelor igienico-sanitare, prin

unitățile comerciale specializate;

– a activității de comerț cu amănuntul prin intermediul magazinelor agricole

specializate ce comercializează semințe, produse de uz fitosanitar, furaje și alte

materii prime și produse necesare în procesul tehnologic și operațional al

producătorilor agricoli și al companiilor din industria alimentară;

– a activității de comerț cu amănuntul prin intermediul magazinelor

specializate a pieselor de schimb și altor produse conexe serviciilor de deservire

tehnică a unităților de transport și utilajului agricol.

Agenția Servicii Publice, prin intermediul subdiviziunilor teritoriale, va acorda doar servicii de necesitate stringentă: eliberarea actului de identitate provizoriu; înregistrarea decesului; serviciile cadastrale, înregistrarea și licențierea unităților de drept.

Poșta Moldovei”, prin intermediul subdiviziunilor sale, va acorda

doar servicii de necesitate stringentă.

Agenții economici, care desfășoară activitate economică, pe perioada

instituirii stării de urgență, sunt obligați să asigure accesul colaboratorilor Biroului

Național de Statistică, responsabili de înregistrarea prețurilor de consum la mărfuri

și servicii, pentru exercitarea atribuțiilor sale, asigurarea respectării normelor

pentru reducerea răspândirii infecției COVID -19.

Autorizarea tranzitării teritoriului Republicii Moldova, direct, fără oprire,

prin punctele de trecere a frontierei de stat Giurgiulești – Galați și Giurgiulești –

Reni a cetățenilor străini care se întorc în țara de origine sau de reședință, a

membrilor misiunilor diplomatice și ai oficiilor consulare, ai

organizațiilor/misiunilor internaționale, acreditate în țara de destinație, precum și

membrilor de familie ai acestora. 

Autorizarea accesului temporar, în data de 19 martie pe teritoriul

Republicii Moldova, în condiții strict reglementate de autoritățile competente, a

echipajului aeronavei destinate evacuării voluntarilor Corpului Păcii.

Se stabilesc măsuri specifice în domeniul justiției pe perioada instituirii

stării de urgență.

Compania Națională de Asigurări în Medicină, va asigura finanțarea

imediată cu mijloace financiare în sumă de 2.000.000 (două milioane) lei, din

sursele fondului de profilaxie al Companiei Naționale de Asigurări în Medicină,

pentru achiziționarea în regim de urgență a următoarelor bunuri:

1) mănuși medicale – în cantitate de 640 (șase sute patruzeci) mii bucăți;

2) măști medicale – în cantitate de 250 (două sute cincizeci) mii bucăți.

Centrul pentru achiziții publice centralizate în sănătate va asigura

organizarea și efectuarea procedurilor de achiziții publice prin negocieri directe

fără publicarea anunțului de participare, de mănuși medicale în cantitate de 640

(șase sute patruzeci) mii bucăți și măști medicale în cantitate de 250 (două sute

cincizeci) mii bucăți, din sursele Fondului de profilaxie, în scopul combaterii

infecției COVID–19.

Autoritățile publice centrale, autoritățile publice locale, toate persoanele

juridice de drept public și de drept privat înregistrate în Republica Moldova,

indiferent de tipul de proprietate și forma juridică de organizare, precum și toți

cetățenii Republicii Moldova și alte persoanele fizice aflate la momentul actual pe

teritoriul Republicii Moldova, vor asigura executarea tuturor prevederilor

Hotărârilor nr. 1, nr. 2, nr. 3, nr. 4, nr. 5, nr. 6, nr. 7, nr. 8 și nr. 9 a Comisiei

naționale extraordinare de sănătate publică

Citește mai departe

Alegeri

No pasaran. Alegerile parlamentare de la Hâncești nu vor fi anulate din cauza Covid-19

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Măsurile de securitate luate de autorități pentru a opri răspândirea Covid-19 în țară, nu s-au răsfrânt asupra alegerilor parlamentare noi din Hâncești. Autoritățile au interzis toate manifestațiile publice din țară, nu și scrutinul din 15 martie, la Hâncești.

În acest sens, localnicii sunt așteptați la urnele de vot ca să-și aleagă deputatul în această duminică, începând cu ora 7:00.

Autoritățile anunță că pentru siguranța alegătorilor vor spori măsurile de igienizare și-i îndeamnă pe oameni să respecte regulile prezentate de către Organizația Mondială a Sănătății.

PE LUNG

UPDATE: Ștefan Gațcan, candidatul PSRM, a obținut 5539 de voturi, devasând-o astfel pe candidata PAS, Olesea Stamate, pentru care au votat 4554 de localnici. Astfel, Gațcan este noul deputat de pe circumscripția 38.

„În timpul alegerilor parlamentare din Hâncești, se vor lua măsuri suplimentare de igienizare și se va ține cont de numărul persoanelor care vor putea intra concomitent în secția de votare”, a declarat premierul Ion Chicu, după o ședință a Comisiei naționale extraordinare pentru sănătate publică.

Am încercat să discutăm cu mai mulți deputați despre decizia de a organiza alegerile în pofida virusului care se răspândește în lumea întreagă, inclusiv în Moldova. Unii au spus că sunt ocupați și nu pot vorbi, iar alții au declarat că nu s-ar putea expune în această privință. „Epidemiologii și experții din domeniul sănătății trebuie să se expună. Dacă există premize ca acestea să fie amânate, atunci să fie amânate, iar dacă nu, atunci să se desfășoare”, a menționat deputatul Lilian Carp. De aceeași părere este și deputatul Dumitru Alaiba, care susține că măsurile de igienizare ar trebui sporite și se întreabă „de ce nu s-au gândit ca alegerile să fie organizate în afara secțiilor de votare, pentru a nu aduna mai mulți oameni într-un spațiu închis”.   

Alegerile parlamentare noi din circumscripția nr. 38 Hâncești au fost anunțate după ce deputatul Alexandru Botnari și-a anunțat demisia, în favoarea funcției de primar al mun. Hâncești. În cursă s-au înscris șase concurenți electorali: Ion Mereuță (PDM), Ștefan Gațcan (PSRM), Olesea Stamate (PAS), Vitalie Balinschi (ȘOR), Dorin Chirtoacă (PL), Grigore Cobzac (independent).

Timp de aproape două luni, Promo-LEX a monitorizat activitățile și comportamentul candidaților la funcția de deputat pe circumscripția 38. Potrivit lor, în perioada monitorizată, concurenții au efectuat 164 de activități de promovare, cele mai utilizate fiind activitățile de distribuire/plasare a afișajului electoral – 44%, urmat de întrunirile cu alegătorii – 30%. Totodată, observatorii susțin că cheltuieli în valoare de cel puțin 112.542 de lei nu se regăsesc în rapoartele financiare prezentate de către candidați: PSRM (77 544 lei), Blocul UNIREA (16 931 lei), CI Cobzac Grigore (15 978 lei), PPȘ (1 469 lei ), PDM (620). De asemenea, reprezentanții Promo-LEX au constatat că numărul de alegători incluși în listele electorale de bază pentru alegerile parlamentare noi din 15 martie s-a micșorat cu circa 493 de cetățeni cu drept de vot (de la 61.728 la 61.235), comparativ cu alegerile parlamentare din 24 februarie 2019. De aceea, pentru acest scruton au fost tipărite 61.584 de buletine de vot, dintre care 57.754 în limba română și 3830 în limba rusă.

Reprezentanții Comisiei Electorale Centrale susțin că vor întreprinde „un șir de măsuri de precauție pentru a asigura un proces electoral fără pericole la alegerile din Hâncești”. Astfel, CEC anunță că a solicitat președinților de birouri electorale ale secțiilor de votare, să asigure ordinea în localul de votare și pe teritoriul din preajmă, în rază de 100 de metri de la localul votării, prevenind aflarea într-un singur loc a unui număr mai mare de 50 de persoane. Totodată, localul secției de votare urmează a fi dezinfectat, iar aplicarea tifonului pe mânerele ușilor de la sediile respective este interzisă.

Scrutinul de duminică va fi monitorizat de 82 de observatori naționali din partea a șapte organizații. De asemenea, CEC a acreditat 12 observatori internaționali din partea a 4 misiuni diplomatice rezidente în Republica Moldova și a două asociații electorale. Observatorii acreditați au dreptul să asiste la toate operațiile electorale, fără a interveni în procesul electoral sau în alte operații electorale, și să informeze președintele organului electoral despre neregulile observate.

Circumscripția nr 38 cuprinde municipiul Hâncești, 11 comune și 13 sate din raion. Acest scrutin se desfășoară în baza sistemului electoral majoritar, într-un singur tur, fiind declarat ales candidatul care acumulează cel mai mare număr de voturi. Circumscripția nr 38 este a cincea în care se desfășoară alegeri parlamentare noi.

Citește mai departe

Politică

Moțiune simplă, povara miliardului furat, suspendarea reducerii pedepsei deținuților. Ce s-a aprobat astăzi la Parlament

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Blocul ACUM a înaintat astăzi în ședința Parlamentului o nouă moțiune simplă împotriva politicii externe a Republicii Moldova, declarând că „diplomația moldovenească este ostatica a unor procese politice regretabile, care conduc la izolarea țării noastre pe plan bilateral”. La mijlocul lunii februarie, Blocul ACUM a mai înaintat o moțiune împotriva ministrului de Externe, Aureliu Ciocoi, însă chestiunea nu a ajuns până la ședința plenară. Tot astăzi, a fost adoptat proiectul care ar urma să slăbească povara cetățenilor, în ceea ce privește întoarcerea baniilor din furtul miliardului. 

Tot astăzi, deputații au suspendat reducerea pedepsei condamnatului deținut în condiții precare de detenție.

PE LUNG

Moțiune simplă împotriva politicii externe a Republicii Moldova

Deputații fracțiunilor Platforma Demnitate și Adevăr și Partidul Acțiune și Solidaritate au depus o nouă moțiune simplă împotriva politicii externe a Republicii Moldova. În moțiunea prezentată de deputatul Dinu Plângău se menționează că în ultimii ani „politica externă a fost afectată dramatic de factorul politic, care a deraiat de făgașul firesc al integrării europene”. 

„Obiectivele strategice de altădată sunt compromise de politici conjuncturale și ideologice care nu au nimic în comun cu interesele noastre naționale. În locul unei politici externe consecvente, coerente și combative, s-a recurs la diverse acțiuni și obiective care preponderent doar mimează integrarea europeană. Toate acestea soldându-se cu grave abateri de la normele și standardele în domeniul respectării drepturilor omului și a unei justiții… Din păcate, diplomația moldovenească este ostatica acestor procese politice regretabile, care duc la izolarea țării noastre pe plan bilateral, regional, european și internațional”, se arată în textul moțiunii.

Deputații au cerut formalizarea și prezentarea unei poziții oficiale clare și ferme a Guvernului Republicii Moldova cu privire la războiul de la Nistru din anul 1992, intensificarea și dinamizarea discuțiilor în cadrul formatului 5+2, prin prezentarea unei poziții clare și a unui plan de acțiuni coerent și concret cu privire la retragerea completă și necondiționată a trupelor militare ruse, precum și retragerea munițiilor, armelor și echipamentului militar de pe teritoriul Republicii Moldova.

De asemenea, deputații ACUM au cerut prezentarea unei agende clare și coerente privind implementarea eficientă a Acordului de Asociere cu UE și Zonei de liber schimb, menită să ancoreze ferm R. Moldova pe calea integrării europene. În plus, în moțiune se mai cere elaborarea și prezentarea unui plan de acțiuni cu privire la promovarea intereselor economice ale țării noastre peste hotare prin intermediul misiunilor diplomatice. 

Precizăm că, în februarie, Blocul ACUM a depus o moțiune similară, în urma unei declarații a ministrului Afacerilor Externe și Integrării Aureliu Ciocoi, potrivit căreia intervenția militară a Federației Ruse în conflictul de pe Nistru a avut drept scop doar oprirea vărsării de sânge.  Moțiunea nu a fost examinată de Legislativ, conducerea Parlamentului invocând anumite norme de procedură.

Un nou mod de alocare a profitului BNM la venitul bugetului de stat. Ce înseamnă asta? 

Parlamentul a instituit un nou mod de alocare a profitului disponibil pentru distribuire al Băncii Naționale a Moldovei (BNM) la venitul bugetului de stat. Noua formulă de distribuire a profitului BNM a fost prezentată de ministrul Finanțelor Sergiu Pușcuță. Aceasta ar urma să micșoreze povara financiară pusă pe spatele cetățenilor pentru achitarea datoriei provocate de „furtul miliardului”. 

Proiectul a fost criticat dur de opoziție, care a declarat că îl va susține în prima lectură, însă va veni cu amendamente pentru lectura a doua. Totuși, după ce a fost votat de majoritatea deputaților în prima lectură, președinta Parlamentului a propus votarea în lectura a doua. În acest caz, proiectul a fost susținut doar de deputații PSRM și PDM.

Potrivit proiectului, în cazul în care capitalul statutar constituie mai puțin de 4% din totalul obligațiunilor monetare ale BNM, profitul disponibil pentru distribuire va fi alocat în întregime pentru majorarea capitalului statutar al instituției.

În cazul în care capitalul statutar constituie de la 4% până la 10%, din totalul obligațiunilor monetare ale BNM, jumătate din profitul disponibil pentru distribuire va fi alocat la majorarea capitalului statutar, iar cealaltă jumătate – la venitul bugetului de stat. 

Respectiv, când capitalul statutar va constitui mai mult de 10% din totalul obligațiunilor monetare ale BNM, profitul disponibil pentru distribuire va fi transferat în întregime la venitul bugetului de stat.

Pușcuță a precizat că, pentru anul 2019, rezultatele preliminare arată un profit disponibil pentru distribuire al BNM de circa 436 milioane de lei. Ministrul a spus că prin această lege nu se anulează și nici nu se recuperează miliardul furat, ci este un prim pas pentru scoaterea a acestei datorii de pe spatele cetățenilor.

Opoziția despre inițiativa lui Pușcuță

Proiectul a trezit critici din partea deputaților Blocul ACUM și cei de la Pro Moldova.

„Intenția este bună, doar că riscăm cu o mână să dăm și cu două să luăm. Creăm premize pentru ca BNM, care este influențată politic, să fie antrenată în procesul de a-și asuma riscuri mai mari pentru a-și crește profitabilitatea”, a declarat deputatul PAS Mihai Popușoi.

„Este un proiect politic, un proiect al președintelui Dodon care încearcă din răsputeri să arate de ce în patru ani nu a putut să anuleze legea miliardului… Este un proiect politic care nu vine cu o soluție de lungă durată, nu propune o variantă prin care cetățenii să fie scutiți de achitarea banilor care au fost furați de la dânșii… Dar, decât nimic, PPDA va susține această idee, mai ales că noi am propus ca această sumă să fie redirecționată spre indexarea pensiilor în întregime”, a declarat președintele fracțiunii PPDA, Alexandru Slusari.

„Este un proiect cosmetic… Nu este un proiect rău sau bun. E un proiect care nu aduce miliardul înapoi, așa cum ați promis în campanie. De la votarea acestui proiect, miliardul va rămâne furat, nerecuperat și în continuare prin offshore-uri”, s-a adresat deputatul PAS Dumitru Alaiba către deputații socialiști. 

La rândul său, deputatul socialist Vladimir Golovatiuc a declarat că proiectul trebuie privit doar prin prisma faptul că acesta va diminua presiunea asupra bugetului. „Doar așa privim acest proiect. Nu poți să fii nițel gravidă. Sunteți pentru soluționarea proiectelor sociale, adăugător la ceea ce este în buget sau împotrivă? Este o acțiune concretă”, s-a adresat deputatul socialist către opoziție. 

În final, proiectul a fost votat în două lecturi.

Reducerea pedepsei condamnatului deținut în condiții precare de detenție va fi suspendată

Aplicarea de către instanțele de judecată a reducerii pedepsei condamnatului deținut în condiții precare de detenție va fi suspendată. Deputații au votat, în ședința de astăzi, un proiect în acest sens, în I lectură.

Noile prevederi nu se vor aplica în privința plângerilor depuse pâna la data intrării în vigoare a prezentei legi. Aceasta va intra în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial. Totodată, Guvernul, până la 1 septembrie 2020, va prezenta Parlamentului un proiect de lege privind perfecționarea mecanismului compensator.

Potrivit datelor Administrației Naționale a Penitenciarelor, până la 10 februarie curent, au fost înregistrate 5372 plângeri ale deținuților cu privire la condițiile precare de detenție din instituțiile penitenciare din țară, din totalul de aproximativ 6700 deținuți aflați în custodia statului. Din numărul total de plângeri adresate au fost examinate 3445, iar soluții au fost pronunțate în cazul a 2402 de plângeri.

„Nu umblați brambura prin Parlament” și „nu poți să fii oleacă gravidă”- replicile care au marcat ședința

Ca de obicei, ședința Parlamentului nu a fost lipsită de momente ilare și replici acide între deputați.

Astfel, la începutul ședinței, președinta legislativului, Zinaida Greceanâi, a ținut să-l felicite pe deputatul Ilan Șor, care își serbează astăzi ziua de naștere. „Stimați colegi, astăzi își sărbătorește ziua de naștere Ilan Șor, îl așteptăm acasă, în Moldova, ca să îi adresăm felicitări”, a menționat ea ironic. Aceasta în condițiile în care Ilan Șor este anunțat de autoritățile noastre în căutare internațională. 

Ulterior, deputata Maria Ciobanu a avut un comentariu. „Este o mare rușine ca un deputat penal să fie felicitat din prezidiul Parlamentului, cu ocazia zilei de naștere. Ne-a făcut de rușine în lumea întreagă. Eu îi urez din tot sufletul ani mulți cu executare”.

Într-un alt moment, când urmau să fie examinate chestiuni ce țin de agenda ședinței, Zinaida Greceanîi, vădit deranjată de faptul că nu toți deputații sunt la locul loc a menționat, și-a mustrat colegii: „De câte ori v-am rugat să nu umblați brambura prin Parlament?!”.

În timp ce se examina proiectul privind instituirea unui nou mod de alocare a profitului disponibil pentru distribuire al BNM la venitul bugetului de stat, președintele fracțiunii parlamentare PAS, Igor Grosu, care a criticat inițiativa, a ieșit la tribuna Parlamentului și a încercat să exemplifice sinteza acestui proiect. 

Acesta a pus la tribuna centrală două pahare de plastic, în unul a pus două bancnote de 200 și de 100 de lei, iar pe cel de-al doilea pahar l-a lăsat gol. „Acesta este BNM”, a menționat deputatul arătând spre paharul plin cu bani, „iar acesta este bugetul”, arătând spre paharul gol. „Pur și simplu din paharul plin luăm o bancnotă și o punem în cel gol. Și peste cinci minute luăm bancnotă și o punem înapoi în paharul cu bani. Nimic deosebit. Luăm dintr-un buzunar și-l punem în altul”, a explicat Igor Grosu. 

La același subiect, deputatul ACUM Lilian Carp, și el critic față de proiect, a declarat că societatea face parte dintr-un teatru al absurdului numit „Politica R. Moldova”. „A plecat nanul și a rămas cel cu pomelnicul”, a menționat ironic Lilian Carp. 

Amintim că, recent, în presă a apărut imagini cu pomelnicul familiei Dodon, care a fost tipărit la o tipografie, cu un tiraj de 1500 de exemplare. Potrivit preoților, nu se obișnuiește ca pomelnicele să fie tipărite, însă chiar dacă acest lucru se face, trebuie aprobat cu acordul Sinodului Bisericesc. 

Proiectul ce vizează distribuirea profitului BNM a fost comentat ironic și de socialistul Vladimir Golovatiuc. „Nu puteți să fiți oleacă gravidă, ori susțineți acest proiect ori sunteți împotriva acestuia”, s-a adresat el către deputații din Blocul ACUM. 

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Cultură15 ore în urmă

Salut! Sunt Oana și o să-ți recomand săptămânal filme

Mereu mi-a fost greu să mă prezint în mod serios în fața cuiva, dar cred că cea mai simplă introducere...

Sănătate18 ore în urmă

Ce fac specialiștii IT din Moldova împotriva COVID-19? Roboți, aplicații și hărți

PE SCURT În timp ce medicii încearcă să trateze pacienții infectați și sectorul IT se implică în lupta cu COVID-19....

Divertisment18 ore în urmă

R.Moldova va procura 100 000 teste din China. Pentru revenirea moldovenilor vor fi organizate zilnic curse charter

PE SCURT Autoritățile de la Chișinău vor procura din China 100 000 de teste pentru diagnosticarea COVID-19. Acestea vor fi...

Social20 de ore în urmă

LIVE TEXT/ 35 de cazuri noi cu COVID-19 în Republica Moldova

PE SCURT Ora 18:00 Autoritatea Aeronautică Civilă a anunțat despre cinci curse charter pentru perioada 31 martie – 5 aprilie...

SocialO zi în urmă

Transnistria / Doi soți, pedepsiți pentru că nu au stat în carantină după ce au fost „peste hotare” în Moldova

PE SCURT Transnistria a numărat astăzi, 29 martie, al 18-lea caz de infectare cu COVID-19. Autoproclamatele autorități au dispus ca...

Sănătate2 zile în urmă

E în regulă să te simți iritat, copleșit, înfricoșat. 7 sfaturi și 6 exerciții, dacă ești în izolare

PE SCURT Șoc. Criză. Acum iese la iveală insecuritatea noastră interioară. Frici și stări greu de suportat: nu mai putem...

Social2 zile în urmă

LIVE TEXT/ +32 cazuri de COVID-19. Va fi deschis un spital de triere. „Dacă va fi dinamica actuală, ne va trebui de săptămâna viitoare”

PE SCURT 18:00 Încă 32 de cauzuri de COVID-19. În total, avem 263 de cazuri, dintre care două decese și...

Advertisement

Politică

PoliticăO săptămână în urmă

Igor Dodon: Ne-am pregătit pentru a implica, dacă va fi necesar, și Armata

PE SCURT Președintele Igor Dodon a menționat astăzi, că dacă va fi necesar, în acțiunile de combatere a noului tip...

PoliticăO săptămână în urmă

Oamenii care iau decizii pentru noi. Cine sunt membrii Comisiei pentru Situații Excepționale a RM

PE SCURT Parlamentul a aprobat pe 17 martie hotărârea privind declararea stării de urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova, în...

Politică2 săptămâni în urmă

PSRM și PDM fac alianță majoritară. Lista miniștrilor PDM

PE SCURT Partidul Socialiștilor și cel Democrat au semnat astăzi acordul de constituire a unei alianțe majoritare. Potrivit celor două...

Alegeri3 săptămâni în urmă

No pasaran. Alegerile parlamentare de la Hâncești nu vor fi anulate din cauza Covid-19

PE SCURT Măsurile de securitate luate de autorități pentru a opri răspândirea Covid-19 în țară, nu s-au răsfrânt asupra alegerilor...

Politică3 săptămâni în urmă

Moțiune simplă, povara miliardului furat, suspendarea reducerii pedepsei deținuților. Ce s-a aprobat astăzi la Parlament

PE SCURT Blocul ACUM a înaintat astăzi în ședința Parlamentului o nouă moțiune simplă împotriva politicii externe a Republicii Moldova,...

Politică4 săptămâni în urmă

Stoianoglo confirmă reținerea și audierea a patru persoane din conducerea BNM. Alte declarații ale procurorului general

PE SCURT Procurorul general, Alexandr Stoianoglo, a anunțat astăzi că a eliberat o ordonanță prin care a permis reținerea și...

Partidul Socialiștilor din Republica Moldova4 săptămâni în urmă

Vlogul lui Dodon. Președintele răspunde, iar politologii comentează

PE SCURT  Deja de trei luni, președintele Igor Dodon comunică cu cetățenii Republicii Moldova prin intermediul unui vlog dinstribuit pe...

Advertisement

Opinii

martie 2020
L Ma Mi J V S D
« feb.    
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031