Connect with us
"
"

Istorie

25 de palme pe care le-am primit în ultimii zece ani

Publicat

pe

Deciziile Curții Constituționale, cedarea cotei BEM și concesionarea aeroportului, AIE-urile și omorul de la Pădurea Domnească. Au fost atât de multe încât e greu să le numărăm.

La final de deceniu, am încercat să ne amintim promisiuni, decizii și acțiuni care au bulversat societatea, au creat confuzii, au trezit nedumeriri, critici și proteste. Pe parcursul ultimilor zece ani, cetățenii țării au fost martori la numeroase sfidări venite din partea politicului și instituțiilor statului, „afiliate politic”. Moldova.org le-a selectat pe cele mai relevante, pe care le-a numit „palme date societății”. Acestea probabil vor constitui un motiv de a ne aduce aminte de dictonul „Fiecare popor își are conducătorii pe care îi merită”.

1.

Deciziile Curții Constituționale din 7- 9 iunie 2019

Curtea Constituțională a anunțat pe 7 iunie că a expirat termenul limită în care Parlamentul, ales pe 24 februarie și validat pe 9 martie, putea forma Guvernul. Curtea calculase că termenul constituțional de „trei luni” prevăzut pentru formarea Guvernului înseamnă de fapt „90 de zile” și că acesta a expirat pe 7 iunie, și nu pe 9 iunie. Pe 8 iunie, Blocul ACUM și PSRM au semnat un acord temporar de colaborare și formare a unei majorități parlamentare, în urma căruia în funcția de președintă a Parlamentului a fost votată Zinaida Greceanîi, iar în cea de șefă a Guvernului a fost desemnată Maia Sandu. Imediat după aceasta, Curtea Constituțională a emis mai multe hotărâri prin care a anunțat că toate legile și hotărârile adoptate de Parlament în acea zi se declară neconstituţionale. Pe 9 iunie, Curtea Constituțională a decis suspendarea președintelui Igor Dodon, iar Pavel Filip a fost desemnat „președinte interimar”.  După ce Partidul Democrat a anunțat că se retrage de la putere, pe 15 iunie, Curtea Constituțională și-a anulat deciziile și avizele din perioada 7-9 iunie. Ulterior, Comisia de la Veneţia a publicat un aviz, în care a menționat că CCM și-a încălcat propriile proceduri în luarea hotărârilor respective, dar şi principiul imparţialităţii faţă de partidele politice. Comisia a amintit că rolul Curţii este să fie echidistantă faţă de partide şi să acţioneze ca un arbitru imparţial în cazul unei confruntări între partide.

2.

Președintele, suspendat din funcție „pentru cinci minute”

În 2017, Curtea a stabilit că refuzul președintelui de a-și executa obligațiile constituționale de confirmare a unui ministru „constituie imposibilitate temporară de a-și exercita atribuțiile și justifică instituirea interimatului funcției” de către președintele Parlamentului sau de prim-ministru, pentru exercitarea acestei obligații constituționale a șefului statului.Altfel spus, Curtea Constituțională a stabilit că președintele nu are drept de veto în numirea în funcție a unui ministru, iar semnătura șefului statului pe decretul de confirmare este doar una formală.  În perioada 2017-2018 Igor Dodon a fost suspendat temporar din funcție de cinci ori, iar decretele respective erau semnate de președintele Parlamentului Andrian Candu. Suspendatul pentru „cinci minute” a devenit subiect de glumă pentru reprezentanții societății civile și experți, care declarau că Igor Dodon poate pretinde la includerea în Cartea recordurilor Guiness pentru că, cel mai probabil, este singurul președinte din lume înlăturat de la putere de atâtea ori. În decembrie 2018, Igor Dodon amenință că va scoate lumea în stradă dacă viitorul Parlament, va decide să-l suspende din funcție pentru a șasea oară.

3.

Scandalul interceptărilor

O investigație RISE Moldova a descoperit o întreagă operațiune de interceptare și filare a opozanților guvernării democrate, care s-a desfășurat în ultimii ani. Aceasta s-a desfășurat sub paravanul a trei dosare penale trase la indigo, pornite în baza unor mesaje pe Facebook sau declarații la conferințe de presă. Sub lupa procurorilor și a polițiștilor au nimerit 52 de persoane, inclusiv politicieni, reprezentanți ai societății civile și chiar jurnaliști. După venirea la guvernare, reprezentanții Blocului ACUM au stabilit că informațiile sunt veridice, declarând că numărul persoanelor filate de fosta guvernare a fost mult mai mare. Pe lângă interceptarea convorbirilor telefonice, unora le-a fost monitorizată și viața privată. În locuințe le-au fost instalate microfoane și camere video. Ulterior, Igor Dodon a declarat că în anul 2018 au avut loc 10 mii interceptări, dintre care 600 la solicitarea SIS, iar în 2019 – 3 300, dintre care 200 la solicitarea SIS Majoritatea interceptărilor au fost inițiate de Ministerul Afacerilor Interne. Pe marginea scandalului interceptărilor au fost inițiate cauze penale pe numele a patru colaboratori ai MAI, trei procurori și patru judecători.

4.

Dualitatea puterii 

În perioada 8-15 iunie 2019, în Republica Moldova a avut o dualitate a puterii. Pe 9 iunie Curtea Constituțională a decis suspendarea președintelui Igor Dodon, iar Pavel Filip, în calitate de premier cu mandatul expirat, a fost desemnat „președinte interimar”. Pavel Filip a anunțat dizolvarea Parlamentului și semnarea decretului prin care a stabilit data alegerilor anticipate – 6 septembrie 2019. Aceasta după ce pe, 8 iunie, PSRM și blocul ACUM (care au împreună 61 de mandate de deputat din totalul de 101) au învestit, împreună, un nou Guvern, condus de Maia Sandu – un Guvern nerecunoscut de Curtea Constituțională.  În prima sa ședință, Parlamentul moldovean s-a întrunit pe întuneric, deoarece angajații tehnici nu au venit la serviciu. Premierul în exercițiu Pavel Filip a declarat și el că nu acceptă noul Guvern învestit și nu intenționează să cedeze fotoliile noilor miniștri ales. Liderul PDM Vlad Plahotniuc a acuzat socialiștii de încercarea de a uzurpa puterea. După o săptămână Partidul Democrat din Republica Moldova (PDM) a decis în sfârșit să cedeze puterea guvernului învestit de majoritatea ACUM – PSRM.

5.

Anularea mandatului de primar ales a lui Andrei Năstase

În luna iunie 2018, Judecătoria Chișinău a anulat rezultatele alegerilor locale anticipate pentru fotoliul de primar de Chișinău, câștigate cu 52,57% din voturi de liderul PPDA Andrei Năstase. Mandatul acestuia nu a fost validat pe motiv că ar fi făcut campanie electorală pe rețelele de socializare în „ziua tăcerii”.  Andrei Năstase s-a adresat către alegători pe Facebook ca să participe la vot. În turul doi el s-a confruntat cu socialistul Ion Ceban. „Nu se confirmă legalitatea alegerilor locale noi ale primarului general al municipiului Chișinău din data de 20 mai 2018 – 3 iunie 2018”, se arăta în hotărârea pe care a adoptat-o judecătoarea Rodica Berdilo,  la ora 21:50, după aproape trei ore de deliberare. Decizia Judecătoriei Chișinău de invalidare a scrutinului electoral a fost criticată dur de experți locali, ambasadori și reprezentanți ai unor foruri internaționale. Decizia a rămas în vigoare şi după ce a fost contestată în instanțele superioare. Andrei Năstase s-a plâns la CtEDO. La un an și trei luni, mandatul lui Andrei Năstase de primar al Chișinăului a fost validat. Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău a casat, hotărârea Judecătoriei Chișinău, din 19 iulie 2018 și a luat o altă decizie prin care a validat mandatul de primarul general al municipiului Chișinău al lui Andrei Năstase.

6.

Expulzarea profesorilor turci

În dimineața zilei de 6 septembrie 2018, șapte cetățeni turci, profesori și angajați ai liceului Orizont, au fost ridicați din casele lor de către angajați ai Serviciului Informații și Securitate și duși într-o direcție necunoscută. Pe parcursul zile instituțiile statului au catalogat acțiunea drept „expulzare”, „extrădare”, „declararea unui străin indezirabil”. „Șapte cetățeni străini, suspectați de legături cu o grupare islamistă, grupare despre care există indici că desfășoară acțiuni ilegale în mai multe țări, au fost declaraţi indezirabili de către organele competente şi expulzaţi de pe teritoriul Republicii Moldova” , a anunțat SIS.  Cei șapte cetățeni turci, care locuiau de mai mulți ani pe teritoriul țării noastre, au fost duși în Turcia cu un avion charter. Acolo au fost condamnați la ani grei de închisoare. Imediat după operațiunea de expulzare, înalți oficiali europeni au cerut autorităților moldovene să respecte „statul de drept și toate procedurile judiciare” în legătură cu acest caz. Pe 11 iunie 2019, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a emis o hotărâre prin care declară că R. Moldova a încălcat drepturilor cetățenilor turci și a decis că guvernul va trebui să achite câte 25 de mii de euro pentru fiecare dintre cetățenii turci, ale căror drepturi au fost încălcate. Când a fost întrebat despre decizia CtEDO, fostul președinte al Parlamentului Andrian Candu a declarat: „Viața e viață. Multă sănătate tuturor, dar cert este faptul că Guvernul Republicii Moldova trebuie să execute decizia Curții Europene a Drepturilor Omului”.

7.

Adoptarea sistemului electoral mixt

În vara anului 2017, Parlamentul adoptă proiectul de lege privind sistemul mixt de vot. Acesta prevede ca 50 de deputați să fie aleși pe liste de partid, iar 51 – direct de cetățeni, în circumscripții uninominale. Sistemul mixt adoptat de deputații socialiști, democrați și popular-europeni și a fost criticat de Comisia de la Veneția, Uniunea Europeană și Statele Unite. Astfel, Comisia Europeană a spus că această schimbare contravine direct recomandările Comisiei de la Veneția și ODIHR, care au avertizat că reforma electorală nu se bucură de consens.PPDA și PAS au criticat proiectul. Într-o declarație comună, Federica Mogherini și  Johannes Hahn spuneau că UE consideră cu tărie că orice schimbare a sistemului electoral trebuie să întărească democrația, să fie bazată pe un consens larg între forțele politice. După formarea noii majorități parlamentare și învestirea Guvernului Sandu, Parlamentul a adoptat în vara anului 2019 în lectura a doua revenirea la vechiul sistem de alegere a deputaților pe liste de partid, anulând sistemul mixt. 

8.

Învestirea Guvernului Filip

La 20 ianuarie 2016, în jurul orei 12:00 a fost publicată ordinea de zi a ședinței Parlamentului care viza acordarea votului de încredere Guvernului. La acea oră nu fusese făcut public nici proiectul programului de activitate al Guvernului și nici lista membrilor Guvernului propus. La ora 16:40, Parlamentul unde PDM deținea majoritatea, a acordat vot de încredere candidatului Pavel Filip și Cabinetului acestuia. Guvernul a fost votat într-o ședință ce a durat circa 30 de minute, în care prim-ministrul desemnat a citit discursul timp de 8 minute, iar în alte 2 minute a prezentat lista Executivului. În mod arbitrar, a fost omisă sesiunea de întrebări și răspunsuri. Programul de activitate și lista Guvernului nu au fost dezbătute. Mai mult, procedura de depunere a jurământului de către membrii Guvernului a avut loc tot pe 20 ianuarie, pe ascuns, la miezul nopții, după ce anterior publicul a fost anunțat oficial că depunerea jurământului va avea loc în altă zi. Nici măcar purtătorul de cuvânt al președintelui țării nu a cunoscut până în ultima clipă despre momentul depunerii jurământului. Mii de protestatari au înconjurat Parlamentul, scandând lozinci împotriva deputaţilor. Ei cereau alegeri parlamentare anticipate. Ulterior, protestatarii au intrat cu forţa în sediul Parlamentului, au avut loc altercaţii. Tot în cadrul protestelor, Mihai Ghimpu, liderul PL, a fost îmbrâncit şi lovit de protestatari.

9.

Ilan Șor devine primar de Orhei

Fiind cercetat penal în dosarul privind furtul miliardului și aflându-se în arest la domiciliu, pe 21 mai 2015, Ilan Șor a fost înregistrat în cursa electorală pentru funcția de primar al orașului Orhei Îndată după ce a fost înregistrat în calitate de candidat din partea mișcării „Ravnopravie”, el a fost eliberat sub control judiciar, pentru ca să se poată implica în campania electorală. Analiștii politici au calificat atunci implicarea lui în politică drept intenție de a scăpa de arestul la domiciliu. La scrutinul din 14 iunie, Ilan Shor a câștigat detașat alegerile cu 61,97% din voturi, În 2017 a fost condamnat de prima instanță la 7 ani și jumătate de închisoare.. În pofida acuzațiilor, Ilan Șor pleda nevinovat și își continua activitatea politică. Mai mult, a obținut și un mandat de parlamentar, În 2019 el a primit certificatul de integritate pentru a candida la alegerile parlamentare. ANI nu a constatat încălcări care să nu-i permită lui Șor să ocupă o funcție publică. Potrivit acestuia, Șor era integru și nu avea averi nejustificate, chiar dacă era principalul figurant în raportul Kroll, privind jaful din sistemul bancar. Ilan Şor a părăsit țară în pofida interdicției aplicată de instanța, după ce PDM s-a retras de la guvernare.

10.

Fake news: 30 de mii de sirieni ai Maiei Sandu și 11 case ale lui Andrei Năstase

 Cel mai cunoscut caz de fake news în Republica Moldova, devenit deja clasic, a fost subiectul din campania electorală pentru prezidențialele din 2016, cu cei „30 de mii de sirieni”. Potrivit „legendei”, Maia Sandu ar fi avut o înțelegere cu cancelarul german Angela Merkel privind găzduirea a 30 mii de migranți sirieni. Cazul mitului cu „30 mii de sirieni” a devenit o problemă pentru Maia Sandu în momentul când a fost difuzat de o televiziune cu acoperire națională și cu audiență mare, deși Maia Sandu reacționase la acest fals mai devreme, la o dezbatere TV. Maia Sandu a combătut mitul fără a lăsa loc gol. Un caz similar prezintă  o altă știre falsă, cea despre cele 11 case ale lui Andrei Năstase. Liderul PPDA a precizat în cadrul mai multor dezbateri, evenimente și întruniri că este vorba despre fapt de locuința sa dintr-o suburbie a Chișinăului, dar și locuințele mamei și socrilor săi, însoțite de acareturile din jur.

11.

Republica Moldova, aproape trei ani fără președinte

Republica Moldova a rămas fără președinte în 11 septembrie 2009, când fostul şef al statului, Vladimir Voronin, şi-a anunţat demisia, în legătură cu expirarea celui de-al doilea mandat al său. În acelaşi an, Parlamentul a încercat, fără succes, de două ori să-l aleagă în această funcţie pe liderul PDM, Marian Lupu. Pe data de 28 noiembrie 2010, ca urmare a incapacităţii Parlamentului de a alege şeful statului, au fost organizate, din nou, alegeri parlamentare anticipate. În final, pe data de 16 martie 2012, în Parlamentul Republicii Moldova a fost votată candidatura fostului preşedinte al CSM Nicolae Timofti în funcţia de preşedinte. Criza constituţională a durat în ţara noastră circa doi ani şi jumătate (din septembrie 2009 până în primăvara lui 2012) şi care ar fi putut include R.Moldova în Cartea Recordurilor (Guiness Book).

12.

Deciziile Guvernului și Parlamentului luate la sediul PDM

Pe timpul guvernării PDM (2016-2019), cele mai răsunătoare proiecte sociale, economice și politice destinate cetățenilor erau anunțate  la sediul PDM, de către liderii democrați în special Vlad Plahotniuc, după ședințele tradiționale de partid unde participau exponenții democrați și membrii Guvernului de atunci. Întrebat în 2018, cât de corect este acest fenomen, Pavel Filip a răspuns că este ceva normal,pentru că Vlad Plahotniuc  este liderul de partid care și-a asumat guvernarea acestei țări. Totuși, în 2019, după retragerea PDM de la guvernare, fostul premier Pavel Filip a recunoscut că era deranjat de faptul că, Vlad Plahotniuc era cel care anunța cetățenii despre proiectele lansate și implementate de către Cabinetul de miniștri pe care îl conducea la acea vreme. 

13.

Multiplelele identității ale lui Vlad Plahotniuc: „Sunt extraterestru”

În 2011 Adevarul.md anunța că Vladimir Plahotniuc, pe atunci prim-vicepreşe­­dintele Parlamentului şi unul dintre cei mai bogaţi oameni din R.Moldova, apărea în documentele oficiale ale României cu o altă identitate, Vlad Ulinici. Întrebat de jurnaliști la acest subiect Plahotniuc a răspuns: „Sunt extraterestru”. În 2019, după ce Vlad Plahotniuc a părăsit țara, presa a aflat că fostul președinte al PDM deține dublă identitate și în Republica Moldova, cu acte valabile, eliberate pe numele „Novak Vladislav Vladimir”. Centrul Naţional Anticorupţie a anunţat că a sesizat Centrul Cooperare Poliţienească Internaţională (INTERPOL) despre acest fapt.  Igor Dodon a mai anunțat că organele de drept și de anchetă vor examina legalitatea emiterii autorizațiilor de către fostul director SIS, Vasile Botnari, pentru a face lumină în cazul dublei identități a lui Vlad Plahotniuc.

14.

Legea „cetățeniei prin investiții”

În 2018, Parlamentul a votat legea privind acordarea cetățeniei prin investiții, un mecanism prin care cetățenii străini puteau obține cetățenia Republicii Moldova. „Legea cetăţeniei prin investiţii a R. Moldova este unul dintre proiectele care au creat condiţii prielnice pentru spălarea banilor la nivel internaţional”, constata Transparency International-Moldova într-un raport. Organizația a declarat că, prin inițierea proiectului, s-a încercat legalizarea mijloacelor financiare provenite din scheme de spălare de bani precum „furtul miliardului” și „spălătoria rusească”. Asemenea modele de acordare a cetățeniei sunt criticate de oficialii europeni, iar unele țări deja au renunțat la aceste programe. Legea a fost criticată dur de PAS și PPDA. În vara anului 2019,  Guvernul a instituit un moratoriu asupra acestei legi pentru o perioadă de patru luni. 

15.

Privatizarea Air Moldova 

În 2018, guvernarea democrată anunță concurs pentru privatizarea companiei Air Moldova. La concurs a participat o singură companie, prețul a fost simbolic, iar dosarul de privatizare a fost incomplet. Agenția Proprietății Publice de la Chișinău a anunțat cumpărarea operatorului național Air Moldova de către Civil Aviation Group, o firmă formată de compania Blue Air din România și un grup de investitori din Republica Moldova. Civil Aviation Group urma să achite 50 de mil. lei în buget și prelua datoria de 1,2 miliarde lei a companiei Air Moldova. După un an,  s-a constatat că fosta întreprindere de stat Air Moldova, care deținea o cotă de piață de 44%, a fost privatizată în condiții netransparente. La un an de la privatizare, compania se află în aceeași situație financiară proastă. Totodată, ajutorul de stat de 75 de milioane de lei, acordat în 2017 pentru salvarea companiei, nu a fost încă întors. 

16.

Cedarea cotei statului la BEM 

În vara anului 2013, cota statului la Banca de Economii s-a redus de la 56% la 33%.Cedarea cotei statului era explicată de autorităţi prin faptul că noul investitor este obligat să investească în bancă 1 miliard de lei, dintre care 80 de milioane de lei – o emisie suplimentară, 600 de milioane de euro – creditul şi 300 milioane – sub forma unei răscumpărări a creditelor neperformante. În iulie 2013 Veaceslav Negruța susținea că i-a expediat prim-ministrului de atunci Iurie Leancă o scrisoare în care i-a descris scenariul privind cedarea cotei statului la Banca de Economii. Deși era cu titlu urgent, un răspuns a venit peste cinci săptămâni când decizia era deja luată. Răspunsul a fost că decizia aparține unei comisii speciale care va examina cazul, dar deciziile deja erau luate. Pe 1 august (2013) șapte companii, dintre care patru off-shore și doi reprezentanți ai statului, au semnat un acord prin care aproba cedarea cotei statului. 

17.

Concesionarea Aeroportului 

Oficial, decizia de concesionare a aeroportului a fost luată în ultima zi de mandat al Guvernului iFilat II, pe 30 mai 2013. Contractul a fost semnat însă la 30  august. Motivul invocat – profitul era prea mic pentru a se putea face investiții în modernizarea absolut necesara a aeroportului. Câștigătoarea concursului a fost desemnată S.R.L. „Avia-Invest. Contractul presupunea și păstrarea „taxei de modernizare a aeroportului” de 9 euro pe care o achită la plecare fiecare persoană ce ajunge în sala de așteptare a aeroportului. De atunci compania concesionară Avia Invest, afiliată lui Ilan Şor condamnat de prima instanţă în dosarul fraudei bancare, şi-a schimbat de câteva ori proprietarii. În 2013 când a fost fondată cotele părți erau împărțite în mod egal de Aeroportul Habarovsk şi o companie din Rusia. Ulterior compania rusă şi-a vândut cota de 50 la sută din acţiuni unui proprietar din Marea Britanie cu doi fondatori în zone off-shore. În cea mai recentă tranzacţie, din 19 august 2019, „Avia Invest” a fost cumpărată de o firm NR Investments Limited.

18.

Atacuri raider asupra sistemului bancar al Moldovei din 2011-2013

În 2011, premierul moldovean Vlad Filat a anunţat despre un atac raider concertat asupra sistemului bancar al ţării, „menit să destabilizeze situaţia politică de la Chişinău”. În septembrie 2011, se vorbea despre o tentativă de preluare a unui pachet de acţiuni de 28% de la Moldova-Agroindbank şi transferarea acestora unor companii din zonele off-shore, în urma unui litigiu fals arbitrat în Rusia. De asemenea, s-a încercat şi preluarea forţată de către companiile off-shore a 78% din acţiunile Universalbank, a 16% din acţiunile Băncii de Economii şi a 5% din acţiunile Victoriabank. În aprilie 2012, Ministerul Finanţelor anunţa despre un atac raider ce a avut loc asupra Băncii de Economii spre finele lunii martie 2012. În urma acestui atac, 18,54% acţiuni ale BEM au fost transferate către alţi proprietari, tranzacţie ce a avut loc în mod ilegal.

În noiembrie 2012, a fost confirmată informaţia potrivit căreia un nou atac raider a avut loc asupra Moldova-Agroindbank. De această dată, se încercase preluarea forţată a 28% din acţiuni prin intermediul unor instanţe din Ucraina. În mai 2013, în presă apare se vorbește despre un nou atac raider împotriva Moldova-Agroindbank. Acesta ar fi avut loc în perioada martie-mai 2013, când 7 persoane juridice străine, înregistrate în Cipru, Letonia şi Marea Britanie au realizat tranzacții de achiziţionare a acţiunilor emise de Moldova-Agroindbank

19.

Filat, plimbat pe banii lui Usatâi 

Renato Usatîi a finanţat o deplasare de lux a ex-premierului Vlad Filat la München, Germania, pentru a vedea live finala Champions League din mai 2012. Cei doi au călătorit împreună cu acelaşi avion privat, au locuit în acelaşi hotel de cinci stele şi au stat în aceeaşi lojă VIP de pe Allianz Arena din München. Deşi anterior, când deţinea funcţia de prim-ministru, Filat a negat că ar fi mers, după şapte ani de la apariţia informaţiilor în presă, fostul premier Vlad Filat a recunoscut că a primit această invitaţie de Usatîi şi aceasta a fost acceptată.

20.

Ion Muruianu: Jurnaliștii „câini turbați”

 În 2010, preşedintele Curţii Supreme de Justiţie Ion Muruianu i-a numit pe jurnalişti „câini turbaţi, periculoşi pentru societate” în discursul rostit la adunarea generală a judecătorilor. El a făcut declaraţia în contextul discuţiilor foarte tensionate despre judecarea tinerilor în comisariatele de poliţie după protestele violente din aprilie 2009.„Un rol diabolic şi distructiv în această afacere îl joacă mass-media, care, fiind prin definiţie dulăi de gardă ai societăţii, se transformă, uneori, să-mi fie scuzare, în câini turbaţi care devin periculoşi pentru întreaga societate, prin minciunile pe care ei le răspândesc”.Ulterior, un grup de jurnaliști a trimis o scrisoare deschisă președintelui parlamentului Republicii Moldova Mihai Ghimpu, cerându-i  să pună pe ordinea de zi chestiunea demiterii din functie a presedintelui Curții Supreme de Justiție. El a fost demis peste patru luni.

21.

Recensământul din 2014

Recensământul populației și locuințelor a avut loc 12-25 mai 2014. Rezultatele finale ale numărătorii populației trebuiau prezentate în termen de 27 de luni de la organizare – respectiv pe 25 august 2016.  După 24 de luni de la organizare, BNS anunța că au fost prelucrate 9% din chestionare și preconiza validarea datelor până la sfârșitul anului 2016, urmând ca datele finale ale recensământului din 2014 să fie prezentate în martie 2017 – cu o întârziere de 7 luni față de data stabilită prin lege. Pentru organizarea recensământului au fost cheltuite 89 de milioane de lei moldovenești, echivalentul a 5 milioane 235 mii de euro. Recensământul a fost criticat pentru  organizare defectuoasă. Mai mulţi experţi se întrebau în ce măsură 11 mii de operatori vor reuși să colecteze eficient datele care la recensământul din 2004 au fost colectate de 44 de mii de operatori? Presa a mai semnalat un număr impunător de persoane care au rămas nerecenzate.

22.

Furtul miliardului

În  2014, Republica Moldova a devenit scena unui scandal internațional. Aceasta după  ce în urma unei scheme frauduloase din Banca de Economii, prin intermediul Băncii Sociale și UNIBANK, a fost scos din sistemul bancar moldovenesc aproximativ un miliard de dolari. Pentru a salva situația, guvernarea a mai luat două decizii (prin premierii Iurie Leancă și Chiril Gaburici) de acordare a garanțiilor de stat pentru acoperirea găurii din sistemul bancar, iar pentru investigarea cazului a fost invitată compania Kroll. În final,„jaful secolului” a dus la lichidarea celor trei bănci, La inițiativa, Blocului ACUM a creat o nouă comisie parlamentară privind frauda bancară, care a arătat  că suma devalizată din sistemul bancar care apare în raportul Kroll este cuprinsă între 900 de milioane și un miliard de dolari, însă există suspiciuni că suma prejudiciului ar putea fi mult mai mare. Comisia a constatat beneficiarii finali principali ai furtului bancar au fost „grupările Plahotniuc, Șor și Filat”.

23.

Miliardul furat pe spatele cetățenilor

În 2016, Guvernul condus de Pavel Filip a decis să pună miliardul furat pe spatele cetățenilor, prin procedura de asumare a răspunderii Guvernului în fața Parlamentului. Proiectul prevedea convertirea în datorie de stat a creditelor de urgență, în mărime de 13,5 miliarde de lei moldovenești, transferate de Banca Națională a Moldovei către trei bănci devalizate în urma jafului bancar din 2014. Cetățenii vor trebui să întoarcă  în următorii 25 de ani – cu tot cu dobândă, aproximativ 21 de miliarde de lei moldovenești. Aceasta înseamnă că fiecare copil născut în Republica Moldova va datora statului din prima zi de viață 4000 de lei (182 euro)..Interesant este faptul că în primii 10 ani sumele sunt mult mai mici decât cele pe care statul va trebui să le verse în conturile BNM în ultimii 10 ani.

24.

Alianța pentru Integrare Europeană

După alegerile anticipate din 29 iulie 2009, partidele democratice care au acces în Parlament: Partidul Liberal Democrat, Partidul Liberal, Partidul Democrat, Alianța „Moldova Noastră” semnează o declarație privind constituirea Coaliției de guvernare „Alianța pentru Integrarea Europeană”. Formațiunile politice au reușit să trimită comuniştii în opoziţie. Noua construcție politică avea cinci obiective majore restabilirea statului de drept, depășirea crizei social – economice, descentralizarea puterii, reintegrarea teritorială a Republicii Moldova, Integrarea europeană a Republicii Moldova. „Cu fisuri, alianța beton” a guvernat trei ani. Tragicul caz „Pădurea Domnească” a arătat însă că betonul era putred, iar tensiunile din cadrul AIE au luat amploare. Au început neînțelegerile între partide, care în multe cazuri de multe ori semănau mai mult cu reglări de conturi din lumea interlopă. Pe 15 februarie, PLDM și PCRM l-au dat jos din prezidiul Parlamentului pe Vlad Plahotniuc, iar pe 5 martie a fost însă demis Guvernul Filat 2.  Partidele democratice au mai făcut o încercare. La 30 mai 2013 Vlad Filat, Marian Lupu și Ion Hadârcă au semnat acordul de constituire a Coaliției pentru Guvernare Pro-Europeană, după care a urmat Alianța pentru Integrare Europeană III, creată la 23 iulie 2015 care a fost dizolvată în 20 ianuarie 2016, atunci când după o criză politică PDM și PL au format singuri guvernul. Pe parcursul acestor ani, majoritate parlamentară și guvernau au încercat să dea speranţa cetăţenilor că, după mai bine de opt ani de guvernare comunistă, se poate de trăit mai bine, construind o societate modernă. Dar au constituit una din cele mai mari deziluzii ale societății.

25.

Cazul Pădurea Domnească

Cazul „Pădurea Domnească” în urma căruia a fost împușcat Sorin Paciu a avut loc pe 23 decembrie 2012, la o vânătoare organizată de un grup de 30 de persoane. Incidentul a fost ascuns de presă, fiind adus în fața opiniei publice peste două săptămâni de către liderul Mișcării Antimafie, Sergiu Mocanu. Din grupul de vânători au făcut parte procurorul general Valeriu Zubco, judecătorul Gheorghe Crețu, președintele Curții de Apel Chișinău, Ion Pleșca, vicepreședintele Curții, Gheorghe Crețu, membrul Consiliului Coordonator al Audiovizualului, Nicolae Damaschin și alte persoane. Toți liderii politici au declarat că au aflat despre acest caz din presă. În urma acestui scandal procurorul general Valeriu Zubco, și-a dat demisia, de asemenea, au plecat din funcții directorul „Moldsilva”, Ion Lupu. Scandalul a dus la destrămarea Alianței pentru Integrare Europeană și la căderea Guvernului Filat 2. De asemenea, printr-o decizie a Curții Constituționale, fostul premier Vlad Filat, lider al PLDM, nu a mai putut reveni în funcția de premier.  Gheorghe Crețu a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare fiind găsit vinovat de lipsirea de viață din imprudență.

Este angajată în domeniul media încă din 1999. Timp de 14 ani, a fost reporter la Agenția de Stat Moldpres, apoi a lucrat la Flux și portalul Arena. Face parte din echipa Moldova.org din 2014.

Politică

[SONDAJ] Câte partide ar ajunge în Parlament la anticipate și cu cine s-ar confrunta Dodon la prezidențiale

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare anticipate, în Legislativ ar accede doar trei formațiuni politice, iar dacă ar fi organizate alegeri prezidențiale niciunul dintre candidați nu ar acumula destule sufragii și ar ar fi necesar turului II, unde s-ar confrunta Igor Dodon și Maia Sandu, arată un sondaj prezentat astăzi de Asociația Sociologilor și Demografilor.

Potrivit aceleiași cercetări, mai mult de jumătate din cetățeni spun că lucrurile merg într-o direcție greșită, iar lucrurile care îi îngrijorează cel mai mult pe moldoveni sunt sărăcia și șomajul. Greu de crezut, dar studiul mai arată că dacă ar fi fost organizat un referendum și cetățenii ar trebui să aleagă între aderarea la UE și Uniunea Euroasiatică, cei mai mulți ar opta pentru cea din urmă.

De notat că, Asociația Sociologilor și Demografilor a publicat rezultatele altui sondaj înainte de alegerile din februarie 2019, unde diferența față de scorul obținut de PSRM era de  +17.2%. Situația a fost comentată de Doru Petruți.

PE LUNG

Alegeri parlamentare anticipate

Astfel, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare anticipate, În forul legislativ ar accede PSRM, PAS și PDM, care au acumulat potrivit sondajului 32,1%, 15,6% și respectiv 7,3 %. Același sondaj mai arată totuși că dacă se iau în considerație votul decișilor, atunci în Parlament ar mai accede și Platforma DA. Rezultatele în baza voturilor celor deciși arată în felul următor- PSRM-44%, PAS 21,4, PDM-10 și Platforma DA 6,3 la sută.

Întrebați dacă vor merge la scrutin, 59,5% din respondenți au declarat că sigur că vor merge, iar 21,6- probabil că da.  

Totodată, sondajul mai arată că cetățenii nu vor alegeri parlamentare anticipate. 69,5% au declarat că apreciază negativ declanșarea unui scrutin parlamentar anticipat, în timp ce 17,3% au apreciat pozitiv, 7,8 s-au declarat indiferenți. 

De notat că cercetarea a arătat că 47 la sută din cetățeni nu și-au schimbat în ultimii cinci ani formațiunea politică preferată, în timp ce circa o treime – 33,8% au declarat că și-au schimbat partidul politic favorit. 58,4% au apreciat situația social-politică din țară drept una calmă și bună. 

Alegeri prezidențiale și cum trebuie ales șeful statului?

Potrivit sondajului, 71,7% din respondenți au declarat că președintele trebuie ales direct de popor, în timp ce 20,6% au spus că de Parlament. Aproape 70 la sută au spus că vor merge la scrutinul pentru alegerea șefului statului, iar 14,1 – probabil că da.

Totodată, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri prezidențiale, atunci actualul președinte Igor Dodon și președinta Partidului Acțiune și Solidaritate, Maia Sandu, s-ar confrunta în turul doi. Pentru Igor Dodon și-au exprimat intenția de vot aproape 34,8 dintre participanții la sondaj, iar pentru Maia Sandu – 20,2 %. Cei doi sunt urmați de liderul PDM Pavel Filip cu 7,5% și de PPDA, Andrei Năstase cu 6,1%. Votul decișilor a arătat în felul următor: Igor Dodon 43,9%, Maia Sandu – 25,5%, Pavel Filip – 9,5% și Andrei Năstase – 7,7%. 

În ce direcție merge Republica Moldova și cum va fi viața peste un an?

67,2 din cetățenii noștri consideră că lucrurile din Republica Moldova merg într-o direcție greșită, 21,5% au spus că în direcția cea bună. Totodată, mai mult de jumătate din respondenți s-au declarat nemulțumiți de situația economică – 32,6% au spus că nu prea sunt mulțumiți, iar 28,3%- deloc mulțumiți. Cele mai mari îngrijorări ale moldovenilor sunt sărăcia (25,8%), șomajul(23,1%), migrația (21,3%) și corupția (19,2).

Totodată 45,1% dintre respondenți au spus că viața din localitățile lora rămas la fel ca și acum cinci ani, iar 20,5 că a devenit mai proastă, iar 17,1% a spus că a devenit ceva mai proastă.  

În plus, aproape 40 la sută din cei chestionați au spus că veniturile le ajung numai pentru strictul necesar, iar 24,3 au spus că acestea nu le ajung nici pentru strictul necesar. 

Interesant este de notat că 41,4 la sută din cetățeni declară că reformele derulate în țară nu prea au fost eficiente, iar 8,6% -deloc eficiente. Pe de altă parte 39,5% au spus că oarecum au fost eficiente.

În pofida acestor rezultate, potrivit sondajului, moldovenii rămân optimiști. Întrebați cum cred că vor trăi peste un an, respondenții 31,9 au au răspuns că probabil mai bine, 24,5% că aproximativ la fel, iar 19,4 % că ceva mai prost. 

Uniunea Europeană sau cea Economică Euroasiatică?

Dacă duminica viitoare ar avea loc un referendum, la care cetățenii ar trebui să aleagă între aderarea la UE sau UEE, atunci cei mai mulți ar vota pentru UEE 40,1%, iar pentru UE -38,7%.7,8% nu ar vota pentru niciuna, iar 13 la sută au spus că nu ar participa sau nu au vrut să răspundă. 

Cercetarea sociologică a fost realizată în perioada 2-13 ianuarie pe un eșantion de 1189 de respondenți și are o marja de eroare de 3%.

De notat că, în vara anului 2019, după prezentarea unui sondaj al Asociației Sociologilor și Demografilor, sociologul Doru Petruți a reacționat într-o postare pe Facebook că „măcar mass media independentă ar fi bine să spună și că aceiași realizatori au publicat un sondaj înainte de alegerile din Februarie 2019 care a fost la +17.2% diferență față de scorul obținut de PSRM”. 

Citește mai departe

Externe

Who is Mihail Mișustin? Noul premier rus, omul care joacă hochei „cu cine trebuie”

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Președintele rus Vladimir Putin a lansat pe 15 ianuarie mai multe inițiative de modificare a Constituției. Imediat după aceasta, prim-ministrul Dmitri Medvedev a anunțat că el și miniștrii săi își dau demisia, pentru a da posibilitate președintelui „de a lua toate deciziile necesare”. În aceeași seară, Putin a înaintat Dumei de Stat candidatura noului șef de Guvern – șeful Serviciului Fiscal de Stat Mihail Mișustin. Îndoieli că deputații o vor aproba, nu sunt, scrie presa de la Moscova.

Pentru a înțelege cum s-a ajuns la acest moment, citește și „Guvernul Federației Ruse a demisionat”

Relativ necunoscut marelui public, Mihail Mișustin de 53 de ani este de profesie inginer, fiind absolvent al Universitatea „Stankin” din Moscova. A devenit funcționar în 1998, iar de-a lungul carierei s-a manifestat prin faptul că  a fost întotdeauna echidistant de toate grupurile și clanurile politice și nu a avut ambiții pentru funcția de prim-ministru. Totuși, acesta „juca hochei cu cine trebuia”.

PE LUNG

Mihail Mișustin și-a început cariera de funcționar, în 1998, devenind asistent al șefului Serviciului Fiscal de Stat, iar apoi șef adjunct al acestuia. Șeful instituției era atunci energicul om de afaceri și politician Boris Fedorov. Mișustin era responsabil pentru sistemele informaționale de contabilitate și controlul plăților fiscale, scrie Meduza.io. Așadar – pentru modernizarea tehnică a serviciului fiscal.

Cariera lui

În 1999, când serviciul a fost transformat în minister, Mișustin a devenit viceministru. În mare parte, datorită lui instituția fiscală s-a transformat ulterior într-una dintre cele mai avansate structuri informaționale de stat din Rusia. Printre proiectele la care a participat Mișustin au fost introducerea sistem „ghișeului unic” și a semnăturii digitale.

Iar în 2004, funcționarul și-a primit în subordine propriul departament – Agenția Cadastru care făcea parte din Ministerul Dezvoltării Economiei. Aici s-a ocupat cu ceea ce l-au învățat la „Stankin” – crearea de sisteme tehnologice. Și anume a creat sistemul unificat de control al imobilelor. 

În 2006, Mișustin este numit șef al Agenției pentru Gestionarea Zonelor Economice Speciale. Departamentul a început să deschidă zone industriale, turistice, de agrement și alte zone speciale.

Perioada  2008- 2010 a fost o perioadă care nu are legătură cu serviciul public, dar legat cu primul său șef. Mișustin a obținut un post de manager în  compania de investiții OFG Invest, unul dintre fondatorii căruia era fostul său șef Boris Fedorov.

În primăvara anului 2010, Mihail Mișustin a devenit din nou funcționar public – a primit postul de șef al Serviciului Fiscal de Stat.

Hocheiul se joacă cu cine trebuie

În toți anii de conducere, șeful Fiscului nu a intrat în conflict cu businessul mare, dar a încercat întotdeauna să „mai stoarcă ceva”. „Trăiește cu senzația că ceva este încă neplătit”, a spus unul dintre marii oameni de afaceri pentru The Bell.

Mihail Mișustin este clar mulțumit de rezultatele muncii sale. La sfârșitul lui 2018, într-un interviu acordat publicației Vedomosti, el a subliniat că în ultimii cinci ani, cu o creștere medie a PIB-ului de 1,2%, creșterea veniturilor fiscale s-a ridicat la aproape 70% (fără inflație 39,6%). „Adică, diferența dintre creșterea economiei și veniturile fiscale este de 33 de ori”, a spus cu mândrie șeful Serviciului Fiscal.

În ultimii ani, Mișustin s-a arătat și ca fan al jocurilor de hochei și a participat la meciurile din „Liga Hockeyului Nocturn” – da, da, acelea unde joacă și Vladimir Putin. 

Un fost oficial din blocul financiar și economic al guvernului rus, care a solicitat anonimatul a declarat pentru Meduza că Mișustin  a fost întotdeauna echidistant de toate grupurile și clanurile politice.

„Mișustin a încercat să rămână echidistant, dar de jucat hochei juca cu cine trebuia.”

Declarația a fost făcută pentru The Bell de unul dintre cei mai mari oameni de afaceri ruși, făcând referire la faptul că Mișustin juca de obicei în Liga Hockeyului Nocturn, într-o echipă cu prietenul lui Putin , antreprenorul, Gennadi Timcenko.

În același timp, economistul  Serghei Alexașenko, fost prim-vicepreședinte al Consiliului de administrare a Băncii Centrale a Rusiei, a declarat pentru currenttime.ru, că după declarațiile lui Putin se creează impresia că, pentru liderul de la Kremlin, un prim-ministru bun este ca cel din sistemul sovietic: eu am spus, v-am dat obiective – ai primit planul și alergi să îl realizezi.

Citește mai departe

Politică

Dodon îndeamnă MAI, Guvernul și Primăria Chișinău să se curețe de „duhuri rele”. Iată 8 lăcașe pe care i le recomandăm în schimb

Publicat

pe

PE SCURT

După ce Consiliul pentru egalitate a constatat că crucifixul instigă la discriminare, Dodon a recomandat ministrului de Interne, prim-ministrului și primarului de Chișinău să sfințească oficiile lor pentru „să scoată duhul rău”.

Totuși, în Republica Moldova, legea supremă separă cultele religioase de instituțiile de stat. Așadar, ne-am propus să identificăm și să-i recomandăm președintelui Dodon și persoanelor menționate/vizate/interesate să viziteze opt lăcașe sfinte în care se practică „scoaterea duhurilor rele”.

PE LUNG

Pe 15 septembrie 2019, ministrul de Interne de atunci, Andrei Năstase a instalat un crucifix în holul Ministerului. „Acest crucifix va aduce aminte angajaților din cadrul MAI că oastea e creștină”, a declarat el.

Însă, cu două zile în urmă, Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității a stabilit că instalarea crucifixului în holul Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova reprezintă instigare la discriminare pe criteriu de convingeri. Și a solicitat ca fostul ministru de Interne Andrei Năstase să aducă scuze publice, iar Ministerul să-l scoată din holul instituției

Drept urmare, politicianul a răspuns că „niciun consiliu nu îl poate obliga să se lase de Dumnezeu”.

Astăzi, după ședința de lucru a președintelui Igor Dodon cu Zinaida Greceanîi și cu Ion Chicu, Dodon a declarat că actualul ministrul de Interne Pavel Voicu, prim-ministrul, dar în mod special primarul, când au intrat pentru prima dată în oficiu, trebuiau să sfințească locul, așa cum a făcut-o el la Președinție. 

Igor Dodon a menționat că ministrul de Interne nu are de gând să scoată crucifixul. „Dar trebuia să sfințească locul. Mai ales după fostul ministru, trebuiau să scoată tot duhul rău de acolo. Poate o fac acum, de Bobotează”, a declarat Dodon.

Totuși, se pare că președintele Republicii Moldova, precum și alți demnitari, uită că legea supremă specifică foarte clar separarea cultelor religioase de stat. În același timp, Constituția noastră spune că orice cult religios din Moldova este liber și poate fi organizat potrivit statutelor proprii, în condițiile legii. Cu astea în gând, propunem președintelui și reprezentanților instituțiilor de stat care planifică „să scoată tot duhul rău”, să o facă în instituții abilitate, precum:

  1. Mănăstirea Saharna
  2. Mănăstirea Căpriana
  3. Mănăstirea Ciuflea din Chișinău
  4. Mănăstirea din s. Sagaidacul Nou, Cimișlia
  5. Mănăstirea Cușelăuca din Șoldănești
  6. Mănăstirea din Nicoreni, Drochia
  7. Biserica din s. Stoicani, Soroca
  8. Biserica din s. Hrustovaia, Camenca

De asemenea, recomandăm persoanelor menționate mai sus să meargă la orice biserică sau mănăstire miercuri sau vineri și să roage parohii să le citească molitfele Sfântului Vasile cel Mare sau ale Sfântului Ioan Gura de Aur care sunt considerate, în rândul creștinilor, cele mai puternice rugăciuni împotriva duhurilor necurate din oameni și case.

Fragment din molitfele Sfântului Vasile cel Mare:

Te blestem pe tine, începătorul răutăților și al hulei, căpetenia împotrivirii și urzitorul vicleniei. […] Te blestem pe tine și pe toată puterea cea căzuta ce a urmat voința ta. Te blestem pe tine, duh necurat…

În același timp, dacă Igor Dodon vorbind despre duhuri rele s-a referit la corupție, incompetență și alte metehne, recomandăm să se apeleze la Centrul Național Anticorupție, Agenția Națională de Integritate și Procuratura Generală.

Societate dezbinată

Parohul Maxim Melinte spune că în situația respectivă trebuie să păstrăm calmul și „să nu ne lăsăm provocați și tulburați de niște spirite interne sau externe”.

„Eu cred că suntem oameni înțelepți și o să ajungem la un numitor comun, ca să nu creăm precedente și conflicte în societatea noastră și așa dezbinată, care nu știe de unde vine și încotro se duce. Mă voi ruga ca nouă, tuturor, Dumnezeu să ne dea înțelepciune în toată istoria asta și să nu ajungem în extreme”, a menționat parohul. 

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Reintegrare4 ore în urmă

Istoriile a 12 tineri care au făcut armata în regiunea transnistreană: „În armată nu se schimbă nimic. Așa a fost, este și va fi”

PE SCURT „Această istorie a început acum mai bine de un an. În luna noiembrie 2018 am făcut cunoștință cu...

Economie6 ore în urmă

Realitățile noului deceniu: „Tesla”, criptomonedele și roboți pentru explorarea selenară

PE SCURT Va putea în noul an, Tesla să mențină ritmul anului trecut, marcat de volume record de vânzări? Cum...

Ecologie10 ore în urmă

Ce i-a făcut pe 500 mii de oameni din întreaga lume să renunțe la carne

PE SCURT Organizația neguvernamentală Veganuary încearcă să convingă din ce în ce mai mulți oameni să renunțe la carne în...

SocialO zi în urmă

A revenit la Chișinău după 30 de ani: Nu știu ce s-a schimbat mai mult Moldova sau eu

PE SCURT Elina Fuhrman (51 de ani) este o apreciată jurnalistă CNN care s-a născut în Uniunea Sovietică şi a...

EconomieO zi în urmă

Cât costă să naști în Moldova

PE SCURT De la 1 ianuarie 2020, indemnizația unică la naștere a fost majorată până la 8 299 de lei,...

Politică2 zile în urmă

Vacanțele de lux ale familiei Dodon în ultimul deceniu: Maldive, Seychelles, Dubai 

PE SCURT Politicianul Igor Dodon, conturile căruia, în ultimii 15 ani, au fost alimentate, oficial, doar din bugetul de stat,...

Economie2 zile în urmă

Moldova Agroindbank relansează Campania dedicată producătorilor agricoli ”Primăvara 2020”

Primăvara bate la ușă, iar gospodarii adevărați își fac deja planuri pentru noul an agricol. Moldova Agroindbank este și în...

Advertisement

Politică

Politică2 zile în urmă

[SONDAJ] Câte partide ar ajunge în Parlament la anticipate și cu cine s-ar confrunta Dodon la prezidențiale

PE SCURT Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare anticipate, în Legislativ ar accede doar trei formațiuni politice, iar...

Externe2 zile în urmă

Who is Mihail Mișustin? Noul premier rus, omul care joacă hochei „cu cine trebuie”

PE SCURT Președintele rus Vladimir Putin a lansat pe 15 ianuarie mai multe inițiative de modificare a Constituției. Imediat după...

Politică3 zile în urmă

Sinteza ședinței de Guvern: Centrul de Implementare a Reformelor dizolvat, vămuirea electronică și controlul vamal – modificate

PE SCURT  Membrii Cabinetului de Miniștri s-au reunit în această după amiază în ședință, unde au aprobat un șir de...

Politică3 zile în urmă

Dodon îndeamnă MAI, Guvernul și Primăria Chișinău să se curețe de „duhuri rele”. Iată 8 lăcașe pe care i le recomandăm în schimb

PE SCURT După ce Consiliul pentru egalitate a constatat că crucifixul instigă la discriminare, Dodon a recomandat ministrului de Interne,...

Justiție4 zile în urmă

SINTEZĂ / Vlad Plahotniuc și familia acestuia sunt interziși în SUA. Cine mai este inclus în listă

PE SCURT Fostul lider al Partidului Democrat din Moldova Vladimir Plahotniuc are interdicția de a intra pe teritoriul SUA. Acesta...

PoliticăO săptămână în urmă

Infografic / Recordurile raioanelor din Republica Moldova

PE SCURT Un studiu realizat de BNS, pentru anii 2014-2018, configurează topul raioanelor conform diferitor criterii social-economici. Cifrele prezentate de...

Politică3 săptămâni în urmă

Perlele politicienilor din ultimii 10 ani

Evenimentele politice s-au perindat în ultimii zece ani cu atâta rapiditate, încât cel mai probabil vor intra ca un capitol...

Advertisement

Opinii

ianuarie 2020
L Ma Mi J V S D
« dec.    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031