Connect with us

Economie

Veaceslav Ioniţă: Volumul operațiunilor cu cardul în 2017 va atinge suma record de 47 miliarde lei

Publicat

pe

Anul acesta se împlinesc 20 de ani de când pentru prima a fost emis primul card bancar în Republica Moldova. De la un singur card în 1997 moldovenii în prezent utilizează peste 1,6 milioane carduri bancare și numărul lor crește cu circa 40 mii în fiecare lună.

“Putem afirma că până la finele acestui an vom avea peste 1,8 milioane carduri bancare, iar în următorii 2-3 ani cardurile vor deveni un obiect necesar în portmoneul fiecărui cetățean”, scrie pe blogul său economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță.

Primii 5 ani de la implementarea cardurilor bancare au fost marcați de o creștere rapidă a operațiunilor cu cardul, însă ele rămâneau nesemnificative. În 2001 volumul total al operațiunilor abia de depășea 200 milioane lei, cea ce raportat la PIB reprezenta doar 1,1%. Au urmat alți cinci ani de creștere accelerată a peții cardurilor bancare, care în 2007 la 10 ani de la implementare a ajuns la 8,2 miliarde lei cea ce reprezenta deja 15,3% din PIB.

În 2017 volumul plăților cu cardul bancar conform estimărilor noastre vor înregistra cifra record de 47 miliarde lei o creștere față de anul precedent cu circa 30%, ceea ce înseamnă că moldovenii trec de la salariul în plic la remunerarea pe card.

Însă cardul chiar dacă a intrat puternic în viața moldovenilor, el totuși încă nu se bucură de încredere. În 89% din cazuri cardurile bancare sunt folosite pentru extragerea banilor din bancomate. Altfel spus bancomatele au înlocuit casieria întreprinderilor, iar rândurile de la contabilitate sau mutat la bancomate.

Cetățenii noștri vor achita cu cardul în acest an doar 11,1% din banii primiți, restul sunt scoși de la bancomat iar achitările se fac după tradiția cash în numerar. Pe lângă neîncredere mai persistă și cultura financiară slabă, precum și sărăcia populației marea majoritate a cărora se deservesc la piețe, unde achitările cu cardul lipsesc.

Totuși, situația se îmbunătățește an de an. În acest an volumul achitărilor cu cardul va crește cu aproape 1,9 miliarde lei de la 3,3 miliarde în 2016 la 5,2 miliarde în acest an. Această creștere va aduce băncilor comerciale un venit suplimentar de circa 40 milioane lei.

Atunci când clientul scoate banii de la bancomatul băncii, banca oferă de regulă acest serviciu pe gratis. Însă dacă clientul achită cu cardul bancar, banca solicită de la comercianți un comision care variază de la 1,5% la 3%. Teoretic vorbind, obiceiul moldovenilor de a scoate banii din bancomate, în defavoarea achitărilor cu cardul, vor provoca în acest an ratări de venituri pentru sectorul bancar de circa 800 milioane lei.

Achitarea cu cardul este convenabilă pentru toți:

  1. Statul câștigă prin diminuarea economiei tenebre și trecerea în alb a tranzacțiilor comerciale.
  2. Cetățeanul câștigă prin comoditate și timp. Doar așteptarea în rând pentru achitarea facturilor lunare cât înseamnă.
  3. Băncile au dezvoltat această piață în speranța că de la serviciile fără bani de scoaterea numerarului din bancomate, piața va evolua la achitările cu cardul, unde băncile vor avea de câștigat în jur de 2% din suma tranzacțiilor.

Este angajată în domeniul media încă din 1999. Timp de 14 ani, a fost reporter la Agenția de Stat Moldpres, apoi a lucrat la Flux și portalul Arena. Face parte din echipa Moldova.org din 2014.

Citește mai departe
Advertisement

Economie

Guvernul a aprobat rectificarea bugetului de stat pe 2018. Unde vor merge cei mai mulți bani

Publicat

pe

De către

Guvernul a aprobat astăzi modificări și completări la Legea bugetului de stat pe anul 2018. Documentul prevede majorarea veniturilor bugetului public național cu 963,9 milioane de lei, a cheltuielilor – cu 1 312,5 milioane de lei, în timp ce deficitul bugetar va spori cu 348,6 milioane de lei.

La bugetul de stat, veniturile și cheltuielile se majorează cu 303,5 milioane de lei și respectiv cu 652,1 milioane de lei, creșterea deficitului revenindu-i totalmente bugetului de stat.

Cele mai mari creșteri de cheltuieli se referă la Programul de reparație a drumurilor publice naţionale, locale, comunale şi a străzilor800 milioane de lei, dezvoltarea Serviciului național unic pentru apeluri de urgență 112 – 63,6 milioane de lei, reabilitarea rețelelor electrice – 61,2 milioane de lei, proiectul  de  achiziție  a  locomotivelor  și  de  restructurare a infrastructurii feroviare – 53,2 milioane de lei, majorarea normei financiare de alimentare a copiilor/ elevilor începând cu 1 septembrie 2018 – 51,2 milioane de lei.

De asemenea, vor fi alocate mijloace financiare suplimentare în sumă de peste 32 milioane  de lei pentru consolidarea capacităților Autorității Naționale de Integritate, ale Serviciului pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, ale Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale din cadrul Centrului Național Anticorupție, pentru acoperirea cheltuielilor Comisiei Electorale Centrale în legătură cu alegerile locale.

Aceasta inclusiv în vederea definitivării procesului de realizare a condiționalităților pentru primirea primei tranșe din asistența macrofinanciară din partea UE.

Cheltuielile pentru prestații sociale vor spori cu 16,7 milioane de lei, majorare cauzată de creșterea ajutoarelor bănești și achitarea indemnizațiilor la încetarea raporturilor de muncă.

În același timp, majorarea veniturilor la bugetul de stat a fost determinată de accelerarea ritmurilor de creștere economică, de sporirea comerțului exterior, precum și de majorarea salariului mediu lunar pe economie. Comparativ cu bugetul aprobat, se estimează o majorare a veniturilor proprii, în principal din taxe și impozite.

Astfel, parametrii revizuiți ai bugetului de stat pe anul 2018 sunt următorii: venituri – în sumă de 36 miliarde 922 milioane de lei, cheltuieli – în sumă de 41 miliarde 984,5 milioane de lei, iar deficitul bugetar va constitui 5 miliarde 62,5 milioane lei.

Proiectul de rectificare a bugetului urmează să fie transmis Parlamentului pentru examinare.

Citește mai departe

Economie

Test / Cum recunoști informațiile false și cum să nu te lași manipulat

Publicat

pe

Moldova.org a mai pregătit un test interactiv pentru voi. De data aceasta, am pregătit cinci situații în care va trebui să ne spuneți dacă o știre este falsă sau nu, iar vă vom arăta cum se verifică. În alte situații, va trebui să demonstrați că sunteți informat. Succes!

Citește mai departe

Economie

Reconstrucţia celei de-a doua piste a Aeroportului Chişinău, pe ultima sută de metri

Publicat

pe

De către

Reconstrucţia celei de-a doua piste a Aeroportului Internaţional Chişinău, demarată de compania Avia Invest, va fi în curând finisată. Din volumul de lucru prevăzut pentru etapa actuală, au fost executate lucrările de demolare a 3 straturi de asfalt la o adâncime de 2 metri, pe o arie de peste 45 000 m2 din suprafaţa de lucru a pistei noi şi altor 3 căi de rulare.

În prezent, o serie de procese au loc concomitent pe toată suprafaţa de lucru – excavarea pământului până la stratul de sol tare, decopertarea stratului de pietriş vechi şi protejarea reţelelor inginereşti de comunicaţie existente.

Totodată, stocul materialelor de construcţie se suplineşte intensiv cu granit de 3 dimensiuni şi cu două tipuri de nisip necesare pentru construcţia nemijlocită a pistei.

În acelaşi timp, pe porţiunea nefinisată a pistei de 680 de metri sunt efectuate lucrările necesare de pregătire pentru instalarea sistemului de iluminare, a unei reţele noi de cablaj, a echipamentului meteorologic de măsurare şi control a condiţiilor meteorologice şi a sistemului de evacuare a apelor pluviale.

Mersul lucrărilor a fost prezentat jurnaliştilor în cadrul unui tur de presă la care au participat grupul de specialişti ai concernului „Strabag Grup”: Jorg Rosler – directorul tehnic al Consiliului de Administraţie, Alex Eckert –  director departament licitaţii, Arnulf Pucher – director tehnic, Jakub Iurga – manager de proiect, precum şi directorul companiei autohtone „Exfactor-grup”, dnul Vladimir Tonu.

În cadrul evenimentului, Jorg Rosler, directorul tehnic al Consiliului de Administraţie al concernului STRABAG AG, a declarat: „Întreaga infrastructură a Aeroportului Chişinău este pe punctul de a fi schimbată radical, iar calitatea lucrărilor este garantată de tehnologia utilizată, asemănătoare celei folosite în marile aeroporturi din Europa, cu respectarea celor mai înalte standarde europene.”

„Existenţa celei de-a doua piste de aterizare/decolare va oferi aeroportului Chişinău un şir de avantaje concurenţiale. Aeroportul va avea posibilitate să treacă la un regim non-stop de operare şi nu va fi închis pe timp de noapte. Aceasta va crea condiţii suplimentare de confort atât pentru pasageri, cât şi pentru operatorii aerieni”, a menţionat directorul general Avia Invest, Petru Jardan.

Decizia de a construi a doua pistă la Aeroportul Internațional Chișinău a fost luată de către Avia Invest astfel încât să fie posibilă operarea non-stop a zborurilor pe aeroport în perioada de reconstrucţie a pistei principale de decolare/aterizare. Astfel, vor fi evitate suspendarea curselor aeriene şi restricţionarea traficului aerian pe Aeroportul Chişinău.

Proiectul de reconstrucţie este realizat de compania „Exfactor-grup”, în colaborare cu „Strabag Grup” – companie austriacă cu renume mondial, care deţine un portofoliu de proiecte similare la aeroporturile Berlin, Köln, Praga, München, Frankfurt, Düsseldorf, Soci, Sofia, Domodedovo, etc.

Citește mai departe