În pofida faptului că se află la o distanţă mică de Chişinău, puţini cunosc povestea tristă a conacului aflat pe teritoriul satului Gura Bâcului, raionul Anenii Noi, construit la mijlocul secolului XIX.
Tatiana Lapicus, directoare muzeului din localitate, povesteşte că pământul din apropierea satului a fost primit în dar de către generalul-maior Catargiu din partea împăratului rus în urma războiului ruso-turc din 1806-1812. Ulterior, moşia a ajuns în proprietatea generalului polonez Ianovski, urmaş al lui Catargiu, care a construit conacul.
Cea mai mare atracţie a conacului o constituie beciul domnesc, care are peste 200 de metri pătraţi, fiind unit sub pământ de alte două beciuri ale conacelor vecine. Boierul Janovski, care a construit şi o fabrică de prelucrare a cărămizii şi ceramicii, ridicase conacul doar din cărămidă roşie. Aşa cum povesteşe Tatiana Lapicus, obiectele de ceramică şi cărămizile fabricare la Gura Bâcului erau celebre în mai multe ţări, fiind transportate pe Nistru la Odesa, ajungeau şi în Polonia şi Franţa. Beciurile aveau şi un sistem de ventilare bine pus la punct de către celebrul arhitect Alexandru Bernardazzi.
Ca şi majoritatea conacelor din Republica Moldova, odaia Drăgălina a ajuns într-o situaţie jalnică. De-a lungul ultimilor ani teritoriul unde se află conacul s-a tranformat într-o destinaţie pentru căutătorii de comori, dar şi de cărămidă bună pentru gospodărie. O mică parte dintre obiectele descoperite au ajuns în proprietatea muzeului din localitate, însă cea mai mare parte a fost distrusă, iar piese din vestita cărămidă fabricată pe timpul lui Ianovski au ajuns să fie folosite la construcţia sobelor din sat.
În 2006, spune primarul Ion Lapicus, conacul a fost donat unei asociaţii, care promitea că va construi un azil de bătrâni pe teritoriul fostei moşii. A venit şi cu prezentări grandioase, iar locuitorii se bucuraseră că, în sfârşit, zona va deveni interesantă pentru turiştii, iar oamenii din sat vor avea locuri de muncă. Preşedintele asociaţiei se dovedise a fi o afaceristă, care vânduse conacul unui locuitor al capitalei.
Altădată impresionant, astăzi conacul în care s-au filmat şi secvenţe din filmul „Lăutarii” de Loteanu a rămas doar ruine. În situaţia în care acesta aparţine din punct de vedere juridic unei persoane fizice, nu poate fi reabilitat. Administraţia locală nu poate face nimic, Ministerul Culturii strânge din umeri, în timp ce de la o zi la altă rămân tot mai puţine vestigii din ceea ce a fost curtea boierului din Gura Bâcului.
Menționăm că în Republica Moldova sunt 129 de conace, o treime dintre ele se află în proprietate privată.
